Inspectorii autorităţii fiscale din Grecia sunt slab plătiţi, lucrează în condiţii precare şi aproximatix 130 dintre ei au conturi bancare personale în străinătate, posibil pentru a evita plata taxelor la ei în ţară, se arată într-un raport intern al FMI şi UE, scrie EUobserver. Peste jumătate din inspectorii de la fisc au vârste de peste 50 de ani, iar în unele cazuri le lipseşte propriul birou sau computer. Raportul pune sub semnul îndoielii eforturile guvernului de la Atena de a reforma sistemul de colectare a taxelor ca parte a pachetului de bailout extern stabilit de creditorii internaţionali fără de care ţara ar intra în faliment. Reformele implementate de guvern sunt „blocate“ sau „prea lente“, ceea ce lasă sistemul de colectare a taxelor încă sub influenţa politicului sau predispus la corupţie. Anul trecut, fiscul a strâns doar 1,1 miliarde euro din restanţele la plata taxelor, jumătate din obiectivul declarat. Statul mai are de strâns 55 de miliarde de euro în taxe şi impozite, echivalentul a 30% din PIB-ul ţării, dar multe companii restante au dat faliment.
Tag: uniunea europeana
-
UE şi Japonia vor lansa în martie negocieri pentru un acord de liber schimb
Preşedintele UE, Herman Van Rompuy, şi şeful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, vor vizita Tokyo în ultima săptămână din martie pentru a se întâlni cu premierul Japoniei, Shinzo Abe, scrie Nikkei.
Liderii europeni şi niponi vor da startul negocierilor pentru liberalizarea comerţului şi eliminarea barierelor pentru servicii şi investiţii.
În plus, ar urma să înceapă discuţii pentru un “acord politic” vizând cooperare în domeniile securitate, mediu, ştiinţă şi tehnologie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Bruxelles-ul propune trecerea la “frontiere inteligente” pentru spaţiul Schengen: “Trecerea frontierei se va putea efectua în câteva secunde”
Două măsuri sunt preconizate pentru a face “inteligente” frontierele externe ale spaţiului Schengen, format din 22 din cele 27 de state membre UE şi cinci ţări asociate. Prima măsură prevede aplicarea unui program de înregistrare a călătorilor, în timp ce a doua vizează implementarea unui sistem de intrare şi ieşire.
Peste un miliard de euro ar fi necesari pentru a realiza investiţiile necesare. “Sunt investiţii grele într-o perioadă de austeritate bugetară”, a recunoscut Cecilia Malmström, comisar european pentru Afaceri Interne. “Dar vizitatorii străini au cheltuit 271 de miliarde de euro în timpul deplasărilor în UE, în 2011”, a subliniat ea.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Herman Van Rompuy avertizează: Ieşirea Marii Britanii din UE va avea un preţ pentru Londra
“Plecarea este o decizie voluntară, liberă şi este perfect legitimă, dar ea are un preţ”, a declarat Van Rompuy la Londra, în cursul unei conferinţe europene despre mijloacele de relansare a zonei euro şi despre locul Marii Britanii în Europa.
Premierul britanic David Cameron a promis în ianuarie, sub presiunea euroscepticilor, să organizeze până la sfârşitul lui 2007 un referendum privind menţinerea Marii Britanii într-o Uniune Europeană reformată. Cameron vrea să repatrieze prerogativele Bruxelles-ului către Londra, în special în domeniul “afacerilor sociale şi infracţionale.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Martin Schulz: Alegătorii italieni au transmis un mesaj de protest faţă de Uniunea Europeană
Alegătorii italieni au arătat că nu sunt mulţumiţi de măsurile de austeritate care le-au fost impuse, a afirmat social-democratul german Martin Schulz în timpul unei conferinţe de presă la PE, notând totodată că ceea ce se întâmplă în Italia afectează întreaga Europă. “Luăm notă că a existat un larg vot de protest faţă de politica de consolidare fiscală”, a adăugat el.
“Trebuie combinată disciplina bugetară, rigoarea fiscală cu creşterea şi lupta împotriva şomajului, mai ales în rândul tinerilor”, a subliniat Schulz, îndemnând forţele politice italiene să participe la dialog şi să găsească un compromis pentru a forma un Guvern, deoarece “stabilitatea este necesară”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Britanicii nu mai vor să fie controlaţi de Bruxelles: jumătate dintre ei vor ca ţara să iasă mâine din Uniunea Europeană
Rezultatele studiului arată că 50% din cei ches tionaţi ar opta pentru ieşirea ţării din UE dacă Marea Britanie ar or ganiza mâine un refe rendum, iar acest lucru sugerează că sentimentul anti-Bruxelles devine din ce în ce mai râspândit în rândul britanicilor. Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 2.114 persoane în perioada 29 ianuarie-6 februarie. Dacă se va organiza referendumul, acesta ar fi primul plebiscit naţional care ar avea loc în Europa după anul 1975, când Harold Wilson, premierul britanic laburist, a pus în dezbatere publică statutul de membru al ţării sale în Comunitatea Economică Europeană. Premierul britanic David Cameron, care până de curând nu a dat curs solicitărilor de a organiza referendumul, a cedat luna trecută presiunilor şi a promis că un guvern conservator ar face acest lucru cel mai curând în anul 2017. El este presat de deputaţii conservatori şi eurosceptici să consolideze poziţia Marii Britanii în Europa, fiindcă aceştia se simt ameninţaţi de Partidul Independenţei (UKIP), care susţine retragerea completă a ţării din UE.
-
În războiul ironiilor preşedinte – premier, pe tema noilor fonduri de la Bruxelles, România se pregăteşte să piardă alte 16 mld. €
Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta au schimbat o serie de ironii unul la adresa altuia după summit-ul UE cu privire la cât de bună a fost negocierea pentru bugetul de la UE 2014-2020, fără însă să ţină cont că sunt ambii responsabili de atragerea a doar 12% din actualul buget alocat României pe fonduri structurale. Cel mai optimist, absorbţia pe fonduri structurale va ajunge la 25% până în 2015 pentru actualul exerciţiu financiar, iar dacă se va păstra acest grad redus, România va pierde alte 16,5 mld. euro din fondurile structurale din exerciţiul financiar ulterior, adică trei sferturi din cele 21,8 mld. euro cu care s-a întors preşedintele de la Bruxelles. Noroc cu agricultura unde gradul de absorbţie este deja 50% şi va ajunge probabil la 70-80%, deci şi în exerciţiul financiar 2014-2020 aici vor intra sigur bani.
-
Polonia, cea mai puternică economie est-europeană, va primi din bugetul UE pe 7 ani 2.800 euro per capita, în timp ce României şi Bulgariei le revine mult mai puţin
Polonia, cea mai mare economie din Europa de Sud-Est, a negociat pentru perioada 2014-2020 alocări de 106 miliarde de euro, ceea ce echivalează cu 2.800 de euro pe cap de locuitor, şi este astfel cel mai mare câştigător din regiune în negocierile pentru bugetul pe termen lung al UE. România va primi 40 miliarde euro, sau 2.100 de euro per capita, în timp ce Bulgariei îi vor reveni 15 miliarde de euro, sau 2.030 euro per capita. Polonia, singurul stat din UE care nu a intrat în recesiune în timpul crizei economice mondiale, va primi 72 miliarde euro în fonduri de coeziune, care vor fi folosite în principal pentru proiecte de infrastructură, şi 28,5 miliarde euro pentru politica agricolă comună, scrie publicaţia online thenews.pl. “Aceasta este una dintre cele mai fericite zile din viaţa mea”, a declarat premierul polonez Donald Tusk după summitul UE de joi şi vineri. Deşi bugetul pentru 2014-2020 este cu 38 miliarde euro mai redus în termeni reali comparativ cu exerciţiul pentru cei şapte ani anteriori, Polonia va primi cu patru miliarde de euro mai mult.
-
Ce fonduri obţine România de la UE între 2014-2020 şi de ce Băsescu vorbeşte de „succes“, iar Ponta de „eşec“
România va primi, în total, în exerciţiul financiar multianual 2014-2020, 39,88 mld. euro – fonduri structurale şi de coeziune şi fonduri destinate agriculturii – faţă de 33,5 mld. euro cât i-a fost alocat în perioada 2007-2013. Adică o creştere de 18%. Premierul ignoră această creştere procentuală şi face trimitere la un proiect discutat toamna trecută (la precedentul summit UE dedicat bugetului, soldat cu un eşec) potrivit căruia România ar fi urmat să primească în jur de 48 mld. euro în total. Aşadar, spune premierul, România nu a câştigat nimic, dimpotrivă, a pierdut 9 mld. euro. Preşedintele a revenit ieri cu noi argumente (din punctul său de vedere) pentru a demonstra că avem de-a face cu un succes în cazul României pentru că ea a obţinut o creştere de 18% a fondurilor, în condiţiile în care bugetul general al UE a scăzut cu 3,5%, de la 994 mld. euro între 2007-2013 la 960 mld. euro (pe angajament de plăţi) între 2014-2020. România are cea mai mare creştere de buget, în procente, dintre toate ţările Uniunii, spune Băsescu, care adaugă: „Nu este uşor să obţii ceva când te contrazic realităţile de la tine de acasă“. Cu alte cuvinte, spune Băsescu, România a obţinut maxim ce se putea obţine în ceea ce priveşte fondurile de coeziune pentru că a fost greu să primească 2 mld. euro în plus pe coeziune (21,8 mld. euro, faţă de 19,8 mld. euro în exerciţiul financiar multianual curent), în condiţiile în care rata de absorbţie pentru fondurile din intervalul 2007-2020 este la pământ. banilor UE (2014-2020.
-
Cum s-au metamorfozat cele “peste” 43 de miliarde de euro anunţate de consilierii lui Băsescu, în doar 39,8 mld. euro pe care îi primeşte România de la UE între 2014-2020
Răspunsurile (date prin SMS) au stârnit nedumerire pentru că suma era mai mare cu aproape 4 mld. euro decât cea care se anticipa, adică 39 şi ceva de miliarde de euro. Dar, cum răspunsul avea un caracter cvasioficial, – Consiliul se terminase, lucrurile erau bătute în cuie – era de neînchipuit ca sfetnicii şefului statului să nu ştie despre ce este vorba. Informaţia primită a fost rapid asimilată şi diseminată.
Ziariştii din presa scrisă au refăcut depeşele de presă, cei din televiziuni au solicitat reveniri, aşa că, la o oră de maximă audienţă (la Bucureşti era între 6 şi 7 din seară) ştirea în ţară (“cea bună”) a ajuns că România a obţinut o creştere însemnată a bugetului, 8-9 mld. euro în plus faţă de exerciţiul financiar 2007-2013. Doar că, la conferinţa de presă de după, preşedintele a anunţat suma exactă: 39, 88 mld. euro (“hai să zicem 40”, a rotunjit Traian Băsescu cifrele). Preşedintele nu a pronunţat niciodată, în cursul conferinţei de presă de la Bruxelles, de vineri seară, suma de 43 mld. euro, dar în mod cu totul “surprinzător”, dacă adăugăm la banii ce au fost promişi pentru 2014-2020 cele 4 mld. euro cum somează şeful statului, suma coincide cu cea anunţată presei de consilierii săi – “43 de miliarde şi chiar peste”.