BusinessMagazin

Blog

  • Afacerea care livrează 10 milioane de plicuri în fiecare lună. Are peste 1.500 de angajaţi şi o flotă auto formată din 200 de maşini

    Cu peste 10 milioane de plicuri livrate în fiecare lună, Pink Post este cel mai mare operator privat de servicii poştale din România din punctul de vedere al volumelor livrate şi al cotei de piaţă, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. În prezent, aceasta are 1.500 de angajaţi la nivel naţional, 60 de oficii poştale de distribuţie naţională şi o flotă auto formată din 200 de maşini.

    Pink Post pune la dispoziţia clienţilor săi servicii poştale de trimitere a scrisorilor cu confirmare de primire sau scrisori simple, servicii de distribuţie neadresată, dar şi servicii de trimitere expres.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, Pink Post se diferenţiază de poşta tradiţională oferind prin furnizarea unor procese simple, standardizate şi controlabile, servicii personalizate, managementul bazelor de date, rapoarte electronice de livrare şi retur.

    Reprezentanţii companiei descriu modul în care afacerea a luat naştere: povestea Pink Post a început, de fapt, în 2009, când Cristi Petcu a fondat compania de servicii poştale Total Post. Apoi, în 2011, Total Post a achiziţionat TCE Post, o companie înfiinţată în 2006, considerată principalul competitor pe piaţa serviciilor poştale din România. În iunie 2017, Total Post a anunţat fuzionarea cu Postmaster, companie deţinută până atunci de Austrian Post Group, pentru a-şi extinde operaţiunile şi cota de piaţă în România. În urma acestui pas, noua companie de servicii poştale a trecut printr-un proces de rebranding la finalul căruia s-a transformat în Pink Post.

    O altă problemă importantă, resimţită în ultimii ani, este cea a forţei de muncă: „Când vine vorba de curieri şi postaşi, atragerea de noi angajaţi şi reducerea fluctuaţiei personalului sunt aspecte care ne preocupă la momentul actual”, spune Diana Tudor, directorul comercial al Pink Post.

    Cea mai recentă investiţie a constat în dezvoltarea a trei servicii noi (Express by Pink Post, Round by Pink Post şi Izzy by Pink Post), axate pe mai multe tipuri de trimiteri, în special în regim de track&trace, apărute dintr-o nevoie a clienţilor, spune Diana Tudor. „Aşadar, pentru că aveam deja centre în toate judeţele ţării, am decis să ne mărim flota auto pentru a creşte cantitatea de corespondenţă livrată, să modernizăm HUB-urile din ţară şi sa angajăm personal dedicat pentru fiecare serviciu în parte”.

    În valoare totală de 1,5 milioane de euro, cele mai recente investiţii au fost direcţionate înspre mărirea parcului auto, crearea aplicaţilor software pentru aceste servicii, echipamente specifice, modernizarea hub-urilor, precum şi în personal specializat pentru aceste servicii: „După calculele noastre, vom ajunge la break-even în aproximativ un an”, descrie Diana Tudor aşteptările pentru anul în curs.  

    Cele trei servicii au la dispoziţie un depozit central de 3.000 mp, 3 hub-uri principale (Bacău, Cluj şi Sibiu), personal dedicat, 25 rute proprii de noapte care asigură legătura între depozitul central şi toate filialele din ţară, dar şi alte facilităţi.

    Serviciul Express by Pink Post a fost creat cu scopul de a livra plicuri şi colete de mici dimensiuni către destinatarul final în termen de 24/48 de ore de la preluare. Acest serviciu este disponibil în Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timişoara, Constanţa, Craiova, Galaţi, Brăila, Arad, Sibiu Bacău, Târgu Mureş, Braşov, Suceava şi Târgovişte, iar corespondenţa poate fi urmărită mulţumită sistemului track&trace.

    Pentru livrarea corespondenţei interne între sediile centrale şi sucursale, agenţiile sau punctele de lucru ale aceleaşi companii, Pink Post a creat serviciul Round by Pink Post. Serviciul include ridicări din diverse puncte prestabilite, după un orar specific (chiar şi de mai multe ori pe zi) şi livrarea în maximum 48 de ore.

    Când vine vorba despre provocări, principala problemă se leagă, potrivit Dianei Tudor, de scăderea volumelor de trimiteri prin poştă şi de publicitate adresată şi neadresată. „Aceste scăderi sunt rezultatul migrării către online şi SMS ale serviciilor de facturare a utilităţilor, respectiv către TV şi social media a publicităţii. În aceste condiţii, provocarea constă în identificarea altor nişe de piaţă pentru servicii pliabile pe structura noastră, cum ar fi scrisorile cu valoare adăugată (serviciul Izzy by PinkPost) şi colete de mici dimensiuni (serviciul Express by PinkPost), servicii care au fost dezvoltate recent”, explică Diana Tudor.

     

  • Deputaţii PSD au decis să nu voteze învestirea unui nou Guvern PNL – surse

    “PSD nu va vota un Guvern al concedierilor masive, al tăierilor de pensii şi de salarii, al scăderii nivelului de trai”, au declarat sursele.

    De asemenea, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu a scris, luni, pe Facebook, că PSD nu va vota niciun guvern al PNL.

    “Lucrurile sunt simple: PSD este în opoziţie şi nu va vota niciun guvern al PNL! E treaba celor care au votat moţiunea să dovedească că au într-adevăr majoritate pentru a forma un nou Guvern. Dacă au! Abia aştept să văd cum oameni de stânga aleşi pe listele PSD şi acum plecaţi în alte părţi îl vor vota cu două mâini pe Orban! Pregătiţi-vă de artificii, PSD chiar ştie să facă opoziţie!”, a transmis Marcel Ciolacu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directorul RADET, despre noul sezon rece: Cu siguranţă vor mai exista avarii

    „Este foarte greu de spus cum va fi anul acesta. Ceea ce credem noi cu tărie este că va fi mai bine ca anul trecut, dar cu siguranţă vor mai exista avarii, însă lucrările pe care le-am făcut pe tot parcursul acestui an trebuie să ducă la diminuarea avariior. Problema RADET nu este de doi – trei ani de zile, ci este de 30 de ani, cam de atunci ar fi trebuit primarii să înceapă înlocuirea ţevilor, ceea ce nu s-a întâmplat, iar acum culegem ce am semănat, adică un sistem care şi-a depăşit de două ori durata de viaţă”, a declarat Alexandru Burghiu pentru MEDIAFAX.

    Potrivit directorului RADET, planul de modernizare din acest an prevede înlocuirea a 20 de kilometrui de reţea primară. Toată reţeaua primară are 1.000 de kilometri – dar nu toată este afectată.

    „Ce am început în acest an este cel mai ambiţios plan de înlocuire şi de reparaţii, în sensul că ne-am asumat că vom finaliza 20 de kilometri de reţea primară. Nu înlocuim o magistrală, să-i spunem de 8 kilometri, ci acolo unde au avut loc avarii. (…) Aeastă campanie trebuie continuată cinci ani, ca să revenim la o normalitate din punct de vedere al funcţionalităţii sistemului”, declară Burghiu.

    Potrivit acestuia, Magistrala 2 Sud a creat anul trecut cele mai mari probleme.

    „Cele mai cunoscute şi mai mai probleme anul trecut au fost Magistrala 2 Sud, în zona Fizicienilor, sectorul 3. Acesl tronson a fost, şi încă este înlocuit, este vorba de lucrarea pe care o face Compania Municipală Energetica, unde schimbă acea porţiune care ne-a produs mari neplăceri. (…) Pe lângă asta, au început lucrările în zona Danubiu”, explică directorul RADET.

    Burghiu mai spune că „sub nicio formă nu va exista în perioada imediat următoare o scumpire pentru plata gigacaloriei, pentru populaţie”.

    Iarna trecută, sistemul de termoficare din Bucureşti a avut mari probleme, din cazua avariilor care s-au ţinut lanţ. Zilnic, sute de blocuri au fost afectate de aceste avarii.

  • Senatul a adoptat tacit proiectul ce aprobă OUG prin care secretarii Guvernului pot fi ordonatori de credite

    Proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2019 pentru completarea art. 61 alin.(2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ.

    Potrivit textului Ordonanţei, asigurarea stabilităţii funcţionării ministerului, pe perioada vacanţei funcţiei de ministru sau în situaţia imposibilităţii exercitării de către acesta a funcţiei, se propune ca atribuţia ministrului de ordonator principal de credite să fie exercitată de către secretarul general al ministerului, înalt funcţionar public care are rolul de a asigura continuitatea activităţii ls nivelul unui minister. De asemenea secretarul general preia şi funcţia de reprezentant legal al ministrului a cărui funcţie este vacantată, sau căruia îi este imposibil să-şi exercite funcţia.

    „Vacanţa funcţiei de ministru la nivelul ministerelor menţionate afectează îndeplinirea atribuţiilor generale ale miniştrilor prevăzute de lege, fapt care determină blocaje atât în activitatea strategică a acestora, precum şi la nivelul organelor de specialitate din subordinea acestora, cu impact negativ asupra cetăţenilor şi mediului de afaceri. Cu privire la blocajele activităţii curente, menţionăm, cu titlul de exemplu, imposibilitatea asigurării plăţii şi drepturilor salariale ale personalului angajat la nivelul acestor ministere în concordanţă cu prevederile legale, privind data plăţii salariilor în instituţiile publice, ori nerespectarea obligaţiilor financiare prevăzute în contracte cu agenţi comerciali”, se arată în proiectul de lege.

    În acest sens, se impune crearea cadrului juridic necesar pentru asigurarea stabilităţii funcţionării ministerului, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcţionale între structurile ministerului, precum şi cu celelalte autorităţi şi organe ale administraţiei publice pe perioada vacanţei funcţiei de ministru sau în situaţia în care acesta se află în imposibilitatea absolută a exercitării mandatului.

    Potrivit Comisiei de administraţie publică, Ordonanţa de urgenţă are ca obiect de reglementare completarea art 61 alin (2) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, în sensul că atribuţia de ordonator principal de credite a ministrului să fie exercitată de către secretarul general al ministerului, pentru asigurarea stabilităţii funcţioării ministerului, pe perioada vacanţei funcţiei de ministru sau în situaţia imposibilităţii exercitării de către acesta a funcţei.

    Actul normativ a fost adoptat în septembrie de Guvern în contextul în care aproape 4.200 de angajaţi din Ministerul Mediului şi agenţiile care ţin de această instituţie, precum şi aproximativ 200 de angajaţi de la Energie nu îşi primiseră salariile, în urma demisiei miniştrilor ALDE.

    Pe 27 august, trei miniştri ai ALDE Graţiela Gavrilescu, Anton Anton şi Viorel Ilie au demisionat din Guvern, după ce partidul lui Călin Popescu Tăriceanu a decis ieşirea de la guvernare. Ulterior, Graţiela Gavrilescu a acceptat să fie din nou nominalizată la Ministerul Mediului, fapt pentru care a fost exclusă din ALDE.

    De asemenea, Ion Cupă şi Alexandru Băişanu, au accept alături de Gavrilescu să fie nominalizaţi în Guvern, prin urmare fiind şi ei excluşi din ALDE. Klaus Iohannis a respins atunci remanierea propusă de Viorica Dăncilă.

    Proiectul de lege pentru aprobare OUG privind modificarea Codului administrativ, urmează să fie votat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.

  • Marian Oprişan impreună cu alţi colegi de partid au fost DECORAŢI de Biserica Ortodoxă Română – VIDEO

    Oficialităţile pesediste din Vrancea au fost decorate de Biserica Ortodoxă Română prin mâna arhiepiscopului Buzăului şi Vrancei, ÎPS Ciprian. Acesta a acordat tot soiul de ordine şi decoraţii celor care au acordat sprijin pentru ridicarea catedralei din Focşani.
     
    Astfel, s-au dovedit vrednici primarul Cristi Misăilă care a primit Ordinul „Sf Mucenic Sava de la Buzău” clasa a II-a ( cu steaua, eşarfa adiacentă, icoana şi buchetul de flori), aceeaşi distincţie a primit şi edilul oraşului Panciu, Iulian Nica, în timp ce Marian Oprişan s-a ales cu Ordinul „Sf. Mucenic Sava de la Buzău” clasa I.
     
    Marian Oprişan nu s-a arătat prea emoţionat de distincţiile primite, poate i-a sărit puţin inima din loc când preotul paroh al catedralei, Florentin Răuţă, a dat să-i pupe dreapta, noroc că a fost vigilent. În rest, mai marele judeţului Vrancea a spus că aşa cum au terminat catedrala, începută în urmă cu 19 ani, aşa vor da gata şi modernizarea Spitalului Judeţean din Focşani, ba vor mai construi unul nou, din acest punct de vedere. Numai că nu se ştie cu exactitate şi când se va înfăptui acest minunat lucru, scrie stiridefocsani.ro
     
     

  • Vrei să-ţi cumperi o casă ? Vezi ce dobânzi practică băncile din top 10 la creditele ipotecare în lei

    Piaţa imobiliară din România merge înainte, iar creditele ipotecare standard cu avans de 15% au devenit principalul mod de finanţare a achiziţiei de locuinţe, cu circa 70% din totalul finanţărilor noi, potrivit datelor BNR  Cele mai mari bănci după active percep dobânzi cuprinse între 4,8% şi 8,1% la creditele ipotecare standard în lei, însă dobânzile anuale efective (DAE) sunt mai mari.

    Dobânzile la creditele ipo­te­care în lei acordate de băncile mari pot varia în piaţa ban­cară din România şi pornesc de la 4,81%, însă la acestea se adaugă şi comisioanele şi alte costuri supli­mentare ale băncilor până se ajunge la do­bânda anuală efectivă (DAE) din contracte, potrivit unei analize realizate de ZF în baza datelor pe luna octombrie publicate pe platforma Finzoom. Analiza ia în calcul un credit standard de circa 220.000 de lei, cu dobândă variabilă, fără a se ţine cont de reducerile de dobândă care apar odată cu încadrarea în anumite condiţii, precum încasarea venitului la banca respectivă.

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă în topul din România după active, practică o dobândă de 5,91% la creditele ipotecare standard cu dobândă variabilă, dobândă formată dintr-o marjă fixă a băncii de 3,25% Ă indicele de referinţă IRCC, care este 2,66% pentru luna octombrie.

    Nivelul dobânzii reper IRCC – indice introdus pe piaţa românească din luna mai 2019 – se modifică trimestrial la datele de 1 ianuarie, 1 aprilie, 1 iulie şi 1 octombrie ale anului sau în prima zi lucrătoare imediat ur­mătoare zilei de întâi a trimestrului, dacă data de întâi a trimestrului este zi nelu­cră­toare.

    BCR, a doua bancă de pe piaţa locală, practică o dobândă variabilă de 5,96%, adică IRCC Ă 3,3% la creditul standard Casa Mea. În acelaşi timp, dobânda percepută la ipo­te­care de BRD-SocGen ajunge la 6,43%, for­mată din IRCC Ă o marjă fixă a băncii de 3,77%.

    Subsidiara locală a italienilor de la UniCredit practică o dobândă de 8,1%, cea mai mare din top zece bănci mari din piaţă, potrivit datelor publicate pe platforma Finzoom, dobândă formată din IRCC şi o marjă fixă a băncii de 5,44%.

    În cazul Raiffeisen Bank, produsul standard Casa Ta are un etalon diferit la ce­rinţele ce ţin de avansul minim, în cazul cre­ditării din Capitală versus alte localităţi, pro­dusul fiind semnalat diferit. Astfel, Raif­fei­sen percepe o dobândă de 5,66%, unde se adaugă o marjă de 3% la IRCC de 2,66%, însă în cazul alegerii produsului pentru alte localităţi, cerinţa de avans minim se majorează de la 15% din valoarea imobilului, la 35%.

    Sucursala locală a olandezilor de la ING practică o dobândă de 6,01% în cazul exem­plului ales de credit, de 220.000 de lei, for­mată din IRCC Ă 3,35% în produsul credit ipotecar Avantaj Plus fără Asigurare de Viaţă inclusă. Totuşi, în cazul în care valoarea creditului este de peste 400.000 de lei, marja băncii scade la 3,05%, iar dobânda totală scade la 5,71%.

    Şi în cazul CEC Bank, singura bancă a sta­tului român din top 10, creditul ipotecar stan­dard este în două variante, astfel încât banca listează creditul ipotecar standard cu o dobândă de 4,81%, adică IRCC Ă 2,15% – ceea ce ar însemna cea mai mică dobândă  prac­ticată de băncile din top. Cealaltă va­riantă în cazul CEC Bank este pentru pro­du­sul credit imobiliar în lei, unde marja fixă a băn­cii creşte la 2,9%, iar dobânda ajunge 5,56%.

    Subsidiara locală a grupului elen Alpha Bank practică o marjă fixă de 3,45% pentru creditele ipotecare standard în lei, ceea ce înseamnă o dobândă de 6,11% după adău­garea indicelui IRCC.

    Ungurii de la OTP Bank oferă pe piaţa locală credite ipotecare la o dobândă de 5,48%, unde marja fixă a băncii este de 2,82%. În acelaşi timp, Garanti Bank Ro­mânia practică dobânzi de 6,68%, din care marja băncii este de 4,02%.

  • Guvernul a aprobat astăzi o hotărâre prin care dă 1,4 miliarde de lei către unele primării

    „Am adoptat un proiect de hotărâre aştept de comunităţile locale şi anume 1,4 miliarde de lei pentru diferite capitole de cheltuieli, aşa cum au fost prevăzute în Ordonanţa de urgenţă 12/2019. Scopul e de a asigura funcţionarea bugetelor locale. E o decizie luată prin Oordonanţa de urgenţă nr. 12, această hotărâre de Guvern nu face altceva decât să pună în acord ce menţionează OUG 12”, a afirmat Eugen Teodorovici, la finalul şedinţei de Guvern de luni.

    „Execuţia bugetară la momentul 31 iulie 2019, necesarul cheltuielilor până la finalul lui 2019. Prin această distrubuire de sume se au în prioritate asigurarea cheltuielilor de funcţionare, cum ar fi cheltuieli de personal, indemnizaţii lunare pentru persoanele cu handicap. O altă zonă e legată de bunurile şi serviciile pentru întreţinerea bugetelor de învăţământ. S-a avut ăn vedere şi execuţia bugetară la 30 septembrie, la nivel de comunităţi locale”, a completat Teodorovici.

    Acesta a adăugat că sumele aprobate, luni, de Executiv vor asigura funcţionarea până la finalul anului şi cheltuielile unităţilor administrativ teritoriale.

    „Practic sumele avute în conturile UAT-urilor cu ce azi se alocă asigură funcţionarea până la finalul acestui an şi desigur şi cheltuielile după acest moment. Nicio comună să nu aibă sub trei luni de funcţionare, chiar dacă acestea nu au solicitat MFP acest sume. Practic e o echilibrare pentru zona de comune, indiferent de culoarea politică a unor primari care administrează comunităţile locale”, a completat Eugen Teodorovici.

    El a mai spus că „în următoarea şedinţă de Guvern va fi adoptată şi acesta pentru ca toate facturile comunităţilor locale să fie achitate, aşa cum am promis”.

  • Felicitări! România a câştigat Campionatul European de Securitate Cibernetică 2019

    După ce s-a clasat de două ori consecutiv pe locul 2 la Campionatul European, în 2016 şi 2017, Team Romania reuşeşte să cucerească titlul european, chiar la Bucureşti. Medalia de argint a revenit echipei Italiei, iar pe ultima treaptă a podiumului s-a poziţionat Team Austria. Clasamentul complet al competiţiei poate fi consultat pe site-ul ecsc.eu. 
     
    Între 9 şi 11 octombrie 2019, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, a avut loc cea de-a şasea ediţie a Campionatului European de Securitate Cibernetică (ECSC 2019). Evenimentul, susţinut la nivel european de ENISA (European Union Agency for Cyberecurity), a fost organizat în premieră de România, prin intermediul CERT-RO, ANSSI şi Centrul Naţional Cyberint din cadrul SRI, potrivit unui comunicat de presă.
     
    Pentru etapa finală a ECSC2019 de la Bucureşti, coordonator tehnic al competiţiei a fost Bitsentinel, care, împreună cu certSIGN, a creat challenge-urile pentru această ediţie. De asemenea, antrenor al echipei României a fost desemnat Ioan Constantin, de la Orange România. Partenerii din organizarea ECSC 2019 au asigurat totodată premiile acordate echipelor clasate pe primele 3 locuri.
     
    Competiţia face parte din Planul de Acţiune pentru Implementarea Strategiei de Securitate Cibernetică a Uniunii Europene (UE) şi a adus laolaltă aproximativ 200 de pasionaţi de cybersecurity sub 25 de ani, din 20 de ţări (state membre ale UE sau EFTA), pentru a-şi dovedi abilităţile în domenii precum securitate web şi mobilă, puzzle-uri crypto, inginerie inversă, forensic, programare, securitate Linux/Windows/macOS, securitate dispozitive mobile/IoT, escape room sau chiar public speaking.
     
    Pe lângă provocările tehnice, membrii din cadrul fiecărei echipe participante au susţinut prezentări inspirate din puzzle-urile primite în cadrul competiţiei, în faţa unui juriu compus din cinci experţi în domeniul securităţii cibernetice. Notarea acestor prezentări s-a regăsit în punctajul final al fiecărei echipe.
     
    Cu fiecare ediţie, evenimentul creşte ca dimensiune şi maturitate. La ECSC 2019 au participat în premieră echipele Olandei, Portugaliei şi Luxemburgului, iar pentru ECSC 2020 se ia în calcul participarea unor echipe invitate, din afara Europei.
     
    Ţările care au aliniat echipe la startul competiţiei de la Bucureşti au fost: Austria, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Elveţia, Irlanda, Italia, Liechtenstein, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, România, Spania, Portugalia şi Marea Britanie. În acelaşi timp, două ţări – Finlanda şi Malta – au fost prezente pe post de observatori ai competiţiei.
     
    Campionatul European de Securitate Cibernetică este deopotrivă o oportunitate de cooperare între mediul public şi cel privat. Atât competiţia organizată la nivel naţional, care a presupus 3 etape de preselecţie a lotului care urma să reprezinte România (faza online şi alte 2 bootcamp-uri), precum şi faza finală a ECSC 2019, au fost susţinute şi sponsorizate de către Orange, Bit Sentinel, certSIGN, Microsoft, CISCO, Palo Alto, eMAG, Clico, Cybertas, precum şi de partenerii media Agerpres şi Digi24.
     
    Peste 300 de tineri s-au înscris pentru a face parte din Team Romania, la faza iniţială de preselecţie, care s-a desfăşurat online, între 6 şi 7 aprilie. În urma acestei probe, 36 de tineri au intrat în primul bootcamp de pregătire, desfăşurat în luna iulie, la Bran.
     
    Ulterior, pentru cel de-al doilea bootcamp, din luna septembrie, au rămas cei mai buni 15 tineri, din care s-a stabilit actuala componenţă a Team Romania: Robert Vulpe (căpitan), Robert Dobre, Dragoş Albăstroiu, Ioan Dragomir, Mihai Dăncăescu, Cristian Done, Matei Bădănoiu, Alexandru Top, Tudor Moga şi Mihai Cioată.
     
    Campionatul European de Securitate Cibernetică de anul viitor va avea loc la Viena. În acelaşi timp, calendarul ECSC mai cuprinde organizarea concursului în Cehia, la Praga – în 2021, Norvegia (2022) şi Italia (2023).

  • Oraşul din România unde Primăria a intrat oficial în austeritate: PRIMARUL a TĂIAT 25% din salariile angajaţilor, dar al lui a rămas neatins

    Primăria Ploieştiului a intrat oficial în austeritate: după ce, în şedinţele de consiliu, a ameninţat în mod repetat cu reduceri substanţiale de salariu, edilul Adrian Dobre a tăiat toate sporurile angajaţilor instituţiei, sub motivul slabei performanţe în atragerea fondurilor europene. Tăierile, care reprezintă 25% din salariu, nu s-au aplicat, însă, primarului Dobre – în calitate de şef, Adrian Dobre şi-a păstrat veniturile salariale neatinse, tăindu-le doar pe cele ale colegilor lui.



     Înţelegem de aici că primarul îşi evaluează activitatea ca fiind foarte bună şi că nu-şi reproşează că la preluarea mandatului său a pus pe linie moartă sau a dat afară exact funcţionarii specializaţi pe accesarea fondurilor europene – cu rezultate care s-au văzut în pragul iernii trecute, când, fără subsidiile indirecte rezultate din fondurile UE, primăria s-a trezit în cod roşu de faliment.



     Ploieştenii au fost, atunci, pe punctul să rămână fără încălzire, transport public şi servicii de salubritate. În faţa acestui fapt, primarul a cerut consiliului local acceptul pentru demararea unui împrumut de 50 milioane euro şi alocarea, în regim de urgenţă, a unui milion de lei din fondul municipal de investiţii.



     Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

     

     

     

     

     

     

  • Reacţia unui patron român după moţiunea de cenzură: Ştii ceva, nu am votat niciodată cu PSD, tot timpul am votat cu liberalii, dar sincer îţi spun că cel mai bine mi-a mers cu businessul şi am câştigat cel mai mult cu PSD-ul la guvernare!

    O discuţie joi la prânz cu proprietarul unui restaurant din Bucureşti, când se numărau voturile la moţiunea de cenzură şi când Rareş Bogdan şi Ludovic Orban, liderii PNL, îşi savurau victoria la televizor că a căzut guvernul Dăncilă, că a căzut PSD-ul care a făcut atâta rău în această ţară, afirmând că dacă preşedintele Iohannis le va cere, ei sunt pregătiţi să preia guvernarea.

    “Ştii ceva, nu am votat niciodată cu PSD, tot timpul am votat cu liberalii, dar sincer îţi spun că cel mai bine mi-a mers cu businessul şi am câştigat cel mai mult cu PSD-ul la guvernare! Tot aud că PNL vrea să mărească taxele, eu sper să nu facă acest lucru!”, îmi spune patronul, uitându-se la televizor.

    Reacţia lui poate fi singulară, dar tare mă tem că nu este.

    Din 2012 încoace, PSD-ul lui Ponta a scăzut TVA-ul, în special la alimente, ceea ce s-a văzut în businessul de restaurante, a crescut salariile, a venit creşterea consumului, care a adus şi creşterea economică. PSD-ul lui Dragnea a continuat să crească salariile şi mai mult, a dat facilităţi fiscale în stânga şi în dreapta, a scăzut fiscalitatea pe microîntreprinderi, a redus impozitul pe venit de la 16% la 10%, a impulsionat piaţa construcţiilor.

    Poate pentru PNL celebra ordonanţă OUG 114 dată de Dragnea şi Vâlcov a fost o crimă, dar pentru proprietarul de restaurant taxarea băncilor este chiar bine venită, având în vedere că bancherii nu au cea mai bună imagine în rândul antreprenorilor. Problema fiscalităţii din domeniul energiei, comunicaţiilor şi gazelor nu reprezintă o chestie de viaţă şi de moarte pentru antreprenorii români, ci mai mult pentru multinaţionalele care deţin principalele active.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro