BusinessMagazin

Tag: salarii

  • FMI lauda politica fiscala si monetara a statului, Romania primeste inca 884 mil. euro din creditul stand-by

    Consiliul Executiv al FMI a aprobat eliberarea imediata
    a urmatoarei transe de imprumut pentru Romania, in valoare de 884
    milioane de euro, ceea ce ridica totalul sumelor oferite Romaniei
    la circa 11,27 miliarde de euro. Consiliul a aprobat si derogarea
    Romaniei de la tinta cantitativa privind nivelul arieratelor
    statului la sfarsitul lui iunie, tinta care facea parte din
    conditiile de eliberare a urmatoarei transe de imprumut si care nu
    a putut fi indeplinita.

    Portugal apreciaza ca “trebuie acordata o
    atentie prioritara rezolvarii definitive a problemei arieratelor,
    prin imbunatatirea disciplinei platilor in economie” si ca trebuie
    asigurata continuitatea ajustarii fiscale, prin “prudenta la
    capitolul cheltuielilor bugetare” si continuarea reformelor
    structurale – reforma pensiilor, a sistemului salariilor, a
    administrarii fiscale, a asistentei medicale si orin restructurarea
    companiilor de stat.

    De asemenea, “inceputul reformelor pe piata
    muncii si in domeniul protectiei sociale va duce la cresterea
    productivitatii si va asigura canalizarea resurselor limitate de la
    buget catre cele mai vulnerabile categorii sociale”.

    In privinta politicilor monetare si fata de
    sectorul financiar, Portugal considera ca acestea au fost “corect
    de prudente si proactive, contribuind la asigurarea stabilitatii
    financiare”. Recenta crestere a inflatiei dupa majorarea TVA “face
    necesara prudenta in planurile de relaxare a politicii
    monetare”.

    Este de asteptat ca BNR sa mentina nivelul
    actual al dobanzii de politica monetara, la 6,25%, cu ocazia
    urmatoarei sedinte a comitetului de politica monetara al BNR,
    apreciaza Nicolae Covrig, analist in cadrul Raiffeisen Bank
    Romania. “Nu este exclusa insa o reducere a ratei rezervelor minime
    obligatorii ale bancilor”, adauga Covrig.

    Sistemul bancar ramane “lichid si bine
    capitalizat, insa o vigilenta continua in supravegherea financiara
    este esentiala pentru a asigura rezistenta acestuia fata de
    turbulentele regionale si fata de cresterea volumului de credite
    neperformante”, mai spune Murilo Portugal.

    Numarul debitorilor la banci, persoane fizice,
    care au credite neperformante a crescut cu 80% in intervalul
    decembrie 2008 – iunie 2010, potrivit recentului Raport de
    stabilitate financiara, publicat de BNR. Unul din zece debitori
    persoane fizice ai sectorului bancar este restantier si acumuleaza
    in medie 1,4 credite restante peste 90 de zile.

    FMI estimeaza ca economia Romaniei va scadea
    anul acesta cu 2%, pentru ca la anul sa-si revina la o crestere de
    circa 1,5%. “In al treilea trimestru din 2010 va avea loc din nou o
    mica scadere, pentru ca masurile luate de Guvern vor avea un efect
    negativ temporar. Dar cand acest efect va fi depasit, vom vederea o
    reluare a cresterii”, a declarat recent Tony Lybek, reprezentantul
    FMI pentru Romania si Bulgaria.

    Acordul de imprumut stand-by, in valoare
    totala de 13,15 miliarde de euro, a fost semnat la 4 mai 2009 si
    prevede accesul Romaniei la 1.111% din cota sa de participare in
    cadrul fondului de resurse al FMI.

    Romania a beneficiat pana acum de 10,65
    miliarde de euro din creditul stand-by care expira in primavara
    anului viitor, fiind in continuare cel mai mare debitor fata de
    FMI, inaintea Ucrainei si a Ungariei.

  • La unii, chiar si salariul minim este mare! Unde sa te angajezi ca sa castigi de 10 ori mai mult ca in Romania!

    Care sunt, insa, statele europene, in care se acorda cele mai
    mari salarii minime, care ar putea oferi celor in cautarea unui loc
    de munca un trai decent?

    Potrivit unui top realizat de Forbes, Luxemburgul bate toate tarile
    europene, cu un venit minim lunar de 1.400 de euro, in medie. Adica
    fix de zece ori mai mult decat in Romania.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Mai mult de jumatate dintre romani au venituri sub cele din 2009

    Studiul de tip Omnibus efectuat de compania de cercetare de
    piata 360insights arata ca 52% dintre romanii din mediul urban au
    inregistrat scaderi ale venitului in 2010 comparativ cu 2009.
    “Acest procent este pe de o parte ingrijorator de mare, insa in
    acelasi timp este o reflexie coerenta a realitatii si a efectelor
    crizei asupra nivelului de trai. In lunile aprilie-mai ale acestui
    an declarau ca ar avea veniturile scazute 37% dintre romanii din
    mediul urban. Acest procent a crescut semnificativ in ultimele trei
    luni, grupul celor ce au inregistrat diminuari ale veniturilor
    marindu-se cu 15 puncte procentuale”, mentioneaza sursa citata.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul si-a facut planul pana in 2013: in an electoral va fi mai bine

    Astfel, potrivit documentului obtinut de Mediafax, cresterile
    salariale vor fi conditionate de reducerea numarului de salariati
    si vor depinde intru totul de evolutia indicatorilor economici si
    sociali. Ministrilor si altor demnitari le va fi interzis sa mai
    acorde deduceri sau noi sporuri fara ca legea sa prevada o
    autorizatie speciala in acest sens.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info.

  • Soferi cu lefuri mai mari decat medicii. Ce salarii se ofera in Capitala

    Astfel in prezent un electrician sau un sofer profesionist din
    Capitala poate castiga mai mult decat un economist, un inginer sau
    un medic.

    Evident acestea sunt salarii oferite de angajatorii care au
    postat anunturi pe site-urile de recrutare dar lefurile pot diferi
    in functie de pregatire si experienta. “Pentru departajarea
    numarului mare de persoane care cauta un job in acest moment de
    criza, deseori, salariul este criteriul ultim in decizia
    angajatorilor. De aceea este indicat sa stii care este nivelul
    salarial din piata pentru postul la care aplici, sa poti negocia
    cat mai realist la interviu ca sa nu risti sa fii respins pentru
    pretentii exagerate”, spun specialistii Myjob.ro.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Politistii reduc activitatea, nu mai participa la audieri in dosarele penale, nu mai dau amenzi

    Liderul politistilor a declarat ca politistii isi vor limita
    activitatea la 75 la suta, pentru ca sunt platiti doar 75 la suta.
    Membrii din teritoriu au cerut chiar intreruperea totala a
    activitatii.

    “Din 20 septembrie anumite activitati vor fi reduse. Politistii
    vor merge in teren, dar vor sta in puncte fixe, nu vor actiona
    decat la apelurile de urgenta 112. Politia rutiera nu va mai dirija
    circulatia, nu va mai da amenzi, ci doar avertismente, nu vor mai
    face audieri in dosarele penale. Protestul nostru este similar cu
    cel al magistratilor. Avertizam autoritatile sa nu faca presiuni la
    adresa noastra ca s-ar putea sa se trezeasca cu o revolta fara
    precedent”, a spus Gruia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medicii isi iau bataie pentru salarii mai mari, ministerul Sanatatii viseaza la spitalul de cinci stele

    Narcis Copca, directorul spitalului Sfanta Maria din Bucuresti,
    este nemultumit de faptul ca unul dintre criterii este numarul de
    paturi. “E o prostie cum nu am mai intalnit. Eu tratez 12.000 de
    oameni si ce fac, imi zic ca nu am competenta pentru ca am 250 de
    paturi, nu 1500?”, a declarat el pentru Gandul. In timp ce
    Ministerul Sanatatii se ocupa de impartirea spitalelor de
    categorii, sistemul sanitar din Romania are probleme mult mai
    grave: jumatate din doctorii din Romania vor pleca peste hotare in
    urmatorii cinci ani, potrivit estimarilor Colegiului Medicilor,
    medicamentele lipsesc din spitale, iar medicilor si asistentelor
    le-au scazut salariile. Marti, cadrele medicale de la Spitalul
    Judetean din Braila s-au luat la bataie cu fortele de ordine,
    nemultumite fiind ca salariile le-au fost micsorate cu mai mult de
    25%.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Vezi aici pe ce dau banii directorii de resurse umane

    Directorii de resurse umane au, in fiecare an, aproximativ 10
    tipuri de activitati pe care trebuie sa le finanteze din bugetele
    pe care le au la dispozitie. Potrivit Barometrului Pietei de
    Resurse Umane realizat in perioada iunie-august de compania de
    cercetare de piata Daedalus Millward Brown, 19,3% dintre companiile
    chestionate au raspuns ca aloca mai mult de 50% din buget pentru
    plata salariilor, in timp ce 40,6% aloca in acest scop intre 1% si
    20% din bugetul de resurse umane.

    Si pentru training directorii de resurse umane dau multi bani –
    jumatate dintre companiile incluse in cercetare cheltuiesc anual
    aproape un sfert din bugetul de resurse umane in acest scop. Chiar
    daca nu se mai fac la fel de multe angajari ca in 2008, recrutarea
    ramane o activitate costisitoare, circa 70% dintre companii
    declarand ca “mananca” peste 20% din bugetul de resurse umane.

    Neintelegerile care au aparut in ultimii doi ani intre angajati
    si angajatori au generat o serie de conflicte deschise, care, de
    multe ori, au ajuns pana in fata justitiei. Si pentru acestea
    directorii de resurse umane si-au creat rezerve financiare, care,
    in cateva cazuri s-au ridicat si la jumatate din valoarea totala a
    bugetului de resurse umane.

    Elementele specifice care tin de logistica departamentului de
    resurse umane, consultanta externa pentru optimizarea proceselor de
    resurse umane, comunicarea interna si realizarea unor studii de
    piata reprezinta alte activitati care intra in planul de cheltuieli
    al directorilor de resurse umane, insa acestea nu necesita mai mult
    de 20% din bugetele disponibile.

  • De unde scoate Guvernul 1,5 mld. euro pentru investitii

    Pe de o parte, statul s-a angajat fata de FMI sa respecte in
    2011 tinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB si in 2012 sa ajunga
    la plafonul de 3% din PIB necesar pentru convergenta cu zona euro,
    in conditiile in care incadrarea in aceste tinte ar urma sa se faca
    exclusiv prin reducerea cheltuielilor sociale (inca 15.000 de
    bugetari concediati pe langa cei 74.000 promisi pentru 2010,
    mentinerea inghetarii pensiilor, eliminarea subventiilor pentru
    incalzire, plafonarea cresterii salariilor in sectorul public,
    desfiintarea celui de-al 13-lea salariu si a altor bonusuri) si nu
    prin majorari de taxe sau impozite.

    Pe de alta parte, din valoarea estimata a deficitului bugetar
    pentru 2011, de 5,7 miliarde de euro, presedintele vrea ca macar
    1,5 miliarde sa mearga in investitii, iarasi fara a recurge la
    majorari de taxe (“trebuie sa facem ceva in zona cheltuielilor
    sociale daca vrem sa construim un kilometru de autostrada”). Pariul
    cel mare pentru autoritati va fi, asadar, sa gaseasca formule noi
    de a taia din cheltuielile sociale (s-a vorbit in ultima vreme de o
    eventuala desfiintare a venitului minim garantat ori de instituirea
    unor salarii variabile in functie de PIB), fara a afecta nici pacea
    sociala, nici sansele de supravietuire a actualului cabinet
    Boc.

    In scrisoarea de intentie catre FMI, Guvernul isi rezerva
    dreptul de a recurge si la alte masuri decat cele specificate mai
    sus, pentru a reusi incadrarea in deficitul bugetar, atat in acest
    an, cat si pe mai departe; rezultatul consultarilor presedintelui
    cu specialistii, in perioada urmatoare, ne va arata exact de unde
    anume vor mai taia autoritatile pentru ca acel “macar 1,5
    miliarde”, suma necesara ca aerul intr-un an preelectoral ca 2011,
    sa poata fi obtinut si folosit in economie.

  • Top BM: Unde au crescut cel mai mult salariile

    Atat timp cat au profit, desi se plang ca o duc greu, de ce nu
    ar creste si salariile?”, se intreaba Sorin Roibu, managing
    director al companiei de consultanta in resurse umane Arthut Hunt,
    facand referire la maririle de leafa primite de angajatii bancilor
    in 2009 si in 2010. De altfel, acestia au avut intotdeauna un
    statut invidiat de angajatii din alte sectoare, pachetele lor
    salariale fiind compuse nu doar dintr-o parte fixa destul de
    consistenta, dar si din beneficii suplimentare, precum diferite
    tipuri de asigurari, tichete de masa, telefon sau masina de
    serviciu.


    Adela Jansen, directorul executiv de resurse umane al BRD Groupe
    Société Générale, a doua banca din sistem, spune ca, desi a fost
    nevoita sa faca economii de costuri, pentru anul acesta a bugetat
    si majorari de salarii, acolo unde evaluarile individuale au
    justificat-o. “A trebuit sa fim foarte atenti din acest punct de
    vedere, iar fiecare crestere sa fie sustinuta de evolutia
    angajatilor respectivi”, sustine Jansen.

    Nu trebuie omis nici ca daca au platit salarii mai mari, in
    multe banci acest lucru a fost posibil si pentru ca au ramas mai
    putini oameni, in urma reducerilor de personal. Cu alte cuvinte, o
    masura a compensat-o pe cealalta.


    Fara emotii au trecut ultimii doi ani si pentru angajatii din
    industria IT. Practic, companiile de pe aceasta piata nu doar ca au
    continuat majorarile anuale de salarii, dar au si angajat
    specialisti noi. Daca in alte domenii, directorii de resurse umane
    au ajuns sa sisteze interviurile de angajare, in IT lucrurile stau
    tocmai invers – companiile ar angaja fara rezerve, insa nu au
    suficienti candidati, studentii sau absolventii de la Automatica
    fiind primii vizati.



    Vorbim de un domeniu putin afectat de criza si de venituri si
    profituri ridicate ale companiilor, drept pentru care programatorii
    IT au ajuns sa fie printre cei mai bine platiti specialisti din
    Romania. Spre exemplu, intr-o companie care creeaza jocuri pe
    calculator, salariul de inceput al unui designer de jocuri cu
    putina experienta de munca sau chiar si fara variaza in jurul sumei
    de 800 de euro. Pare enorm comparativ cu alte domenii, in care
    salariul de intrare pe un post care cere studii superioare nu trece
    de 350 de euro, in cele mai multe cazuri.