BusinessMagazin

Tag: Grecia

  • Rezultatele testului de stres bancar european: opt banci pica testul. Vezi aici rezultatele bancilor cu afaceri in Romania

    Cele opt banci trebuie sa-si majoreze capitalul pentru ca risca
    sa ramana in doi ani cu o rata de adecvare a capitalului de rang I
    (Core Tier 1 Ratio, CT1R – indicator relevant pentru capacitatea
    bancilor de a rezista la socuri externe) sub 5%. Institutiile
    respective sunt ATEBank din Grecia, EFG Eurobank din Grecia,
    Oesterreichische Volksbanken din Austria, Banco Pastor, Catalunya
    Caixa, Caja de Ahorros del Mediterraneo, Unnim si Caja 3 din
    Spania.

    Toate bancile testate in Italia, Germania, Franta, Marea Britanie
    si Irlanda au trecut cu bine testul.

    La cele opt banci mentionate mai sus se adauga inca 16 care risca
    sa ramana in doi ani cu o rata de adecvare a capitalului de rang I
    intre 5% si 6% si care vor avea si ele nevoie de masuri de
    consolidare a pozitiei financiare.

    Numarul bancilor care rateaza testul creste deci fata de anul
    trecut, cand pe lista celor ce trebuia sa opereze majorari de
    capital se aflau sapte banci, intre care si una singura cu afaceri
    in Romania – ATEBank.

    Autoritatea Bancara Europeana (ABE) precizeaza ca testul de
    soliditate financiara (test de stres, sau de rezistenta la socuri)
    a fost derulat la 91 de banci din 21 de tari, insa numai 90 de
    banci sunt incluse in rezultatele date publicitatii, intrucat banca
    Helaba din Germania, care ar fi ratat oricum testul, a refuzat sa
    accepte criteriile ABE de clasificare a capitalului. “Rezultatele
    scenariului de baza si ale scenariului de risc sunt ipotetice si nu
    trebuie interpretate ca previziuni privind rezultatele financiare
    ale bancilor”, subliniaza ABE.

    Scenariul de baza porneste de la estimarile actuale de crestere
    pentru zona euro (1,7% si 2% in 2011, respectiv 2012), in timp ce
    scenariul pesimist imagineaza o recesiune in care economia zonei
    euro ar scadea cu 0,5%, respectiv 0,2%.

    Institutia precizeaza ca la sfarsitul anului trecut, 20 de banci se
    aflau in situatia sa ramana cu o rata de adecvare sub pragul de 5%,
    ceea ce insemna un deficit de capital de 26,8 miliarde de euro. In
    primele patru luni ale anului au fost insa operate majorari de
    capital de circa 50 de miliarde de euro, imbunatatind bilantul
    final.

    ABE a recomandat autoritatilor nationale de supraveghere sa impuna
    adoptarea unor masuri de consolidare a capitalizarii tuturor
    bancilor care inregistreaza un nivel al CT1R superior, dar apropiat
    pragului de 5 la suta si au expuneri substantiale in tarile aflate
    in dificultate (Grecia, Irlanda si Portugalia). La nivelul tuturor
    celor 91 de banci incluse in test, expunerea agregata la datoria
    celor trei tari ajunge la aproape 200 de miliarde de euro pentru
    aceste banci. Masurile recomandate de ABE ar urma sa cuprinda
    restrictii privind acordarea dividendelor, reducerea indatorarii,
    majorari de capital prin emiterea de noi actiuni sau conversia unor
    active calitativ inferioare in capital propriu de rang 1.

    ABE precizeaza ca va monitoriza masurile care vor fi luate de
    bancile europene in urmatorul an pentru a-si imbunatati nivelul
    CT1R, urmand sa publice rapoarte de monitorizare in februarie si
    iulie 2012.

    Rezultatele testului pentru bancile cu afaceri in
    Romania

    Erste Bank Group: CT1R estimat la 31 decembrie 2012 de 8,1%
    (comparativ cu un CT1R real de 8,7% la 31 decembrie 2010)

    Oesterreichische Volksbanken: 4,5% (comparativ cu 6,4% in
    decembrie 2010) – va avea nevoie de capital suplimentar de 160 mil.
    euro

    Raiffeisen: 7,8% (8,1%)

    Marfin: 5,3% (7,3%)

    Bank of Cyprus: 6,2% (8,1%)

    Societe Generale: 6,6% (8,1%)

    National Bank of Greece: 7,7% (11,9%)

    EFG Eurobank Ergasias: 4,9% (9%) – va avea nevoie de capital
    suplimentar de 58 mil. euro

    Alpha Bank: 7,4% (10,8%)

    Piraeus Bank: 5,3% (8%)

    ATEBank: -0,8% (6,3%) – va avea nevoie de capital suplimentar de
    713 mil. euro

    OTP Bank: 13,6% (12,3%)

    Intesa Sanpaolo: 8,9% (7,9%)

    UniCredit: 6,7% (7,8%)

    ING Bank: 8,7% (9,6%)

    Millennium bcp: 5,4% (5,9%)

    La Caixa (Caja de Ahorros y Pensiones de Barcelona): 6,4%
    (6,8%)

    Royal Bank of Scotland: 6,3% (9,7%).

  • Bancile grecesti, retrogradate de Fitch. Vineri se anunta rezultatele testului european de stres bancar

    Calificativele pentru riscul de credit pe termen lung al celor
    cinci banci a fost redus de la B+ la B-, cu perspectiva negativa,
    aceeasi perspectiva negativa fiind asociata si riscului datoriilor
    pe termen scurt, cotat cu B.

    Conform analistilor Cristina Torella si Jose Colomer, autorii
    raportului Fitch, cele cinci banci se bucura de un rating mai
    ridicat decat cel pentru datoriile Greciei “intrucat exista
    sustinere din partea FMI, a UE si a Bancii Centrale Europene pentru
    recapitalizarea si refinantarea lor”, iar perspectiva de rating
    negativa este motivata de faptul ca daca va avea loc o noua
    depunctare a Greciei, atunci ar putea avea loc schimbari in
    sustinerea financiara externa a acestor banci.

    Agentia apreciaza ca presiunea exercitata asupra bancilor la
    nivelul capitalului, al finantarii, al lichiditatii si al calitatii
    activelor este in crestere “din cauza ingrijorarilor tot mai mari
    privind datoriile si economia Greciei”. Finantarea si nivelul
    lichiditatii bancilor depind de Banca Centrala Europeana, avand in
    vedere “marja redusa de manevra a bancilor in fata unor retrageri
    continue de depozite si posibilitatea limitata de constituire a
    unor rezerve de lichiditate”. In plus, bancile sunt considerate
    vulnerabile la socurile externe legate de evolutia datoriei publice
    elene.

    Anuntul Fitch intervine cu o zi inainte de anuntarea, vineri
    dupa-amiaza, de catre Autoritatea Bancara Europeana a rezultatului
    testului de soliditate financiara (numit indeobste test de stres)
    derulat pe 91 de banci din UE. Estimari preliminare citate de
    Reuters sustin ca in jur de 15 banci nu vor trece testul, fata de 7
    la testul din vara trecuta. Printre acestia, conform unor analisti
    citati de Dow Jones, s-ar numara o singura banca greceasca –
    ATEBank, care si anul trecut a picat testul, din cauza
    capitalizarii inadecvate. Pentru a face fata testului de acum,
    banca a operat recent o majorare de capital de 1,26 miliarde de
    euro, din care cea mai mare parte a fost suportata de statul elen,
    care detine 90% din actiunile ATEBank.

    Si Moody’s si Standard&Poor’s au decis sa depuncteze bancile
    grecesti, tot ca urmare a inrautatirii ratingurilor pentru Grecia.
    La inceputul lui iunie, Moody’s a anuntat inrautatirea
    calificativelor pentru depozitele si datoriile cu prioritate la
    plata a opt banci elene, dintre care sapte au afaceri si in Romania
    (NBG, Eurobank, Alpha, Piraeus, ATEBank – calificativ B3, Emporiki
    si Geniki – B1). Dupa inca doua saptamani, Standard & Poor’s a
    retrogradat la CCC ratingurile NBG, Eurobank, Alpha Bank si Piraeus
    Bank, dupa o decizie similara privind Grecia.

  • Lovitura zilei: Fitch taie ratingul Greciei cu trei trepte, invocand riscul incapacitatii de plata

    Ratingul pentru datoria pe termen scurt in valuta a fost redus
    de la B la C. Agentia mentioneaza ca ramane in vigoare plafonul de
    rating AAA al zonei euro, valabil pentru toate statele zonei,
    inclusiv pentru Grecia.

    La 20 mai, Fitch depunctase Grecia si asociase o perspectiva
    negativa ratingurilor acesteia, avertizand ca daca UE si FMI nu se
    vor pune de acord asupra unui program de finantare credibil,
    calificativele urma sa fie inrautatite in continuare. In acelasi
    timp, agentia pleca de la premisa ca noul pachet de finantare nu va
    fi acordat conditionat de implicarea sectorului privat, adica de
    asumarea unor pierderi de catre creditorii Greciei prin acceptarea
    unor scadente mai lungi ale datoriilor ori a diminuarii valorii
    lor. Cum insa incertitudinea persista si asupra noului program
    UE-FMI, pentru care decizia a fost amanata pentru septembrie, cat
    si asupra rolului creditorilor privati, Fitch a procedat acum la o
    noua retrogradare de rating.

    In plus, noteaza Paul Rawkins si Chris Pryce, autorii analizei,
    performanta economiei elene este slaba: veniturile la buget sunt
    sub tintele asumate, exista dubii ca Grecia va continua
    consolidarea fiscala in climatul actual de nesiguranta economica si
    financiara, iar o scadere a PIB de 4% in 2011 este foarte
    probabila, urmata de o redresare modesta in 2012. Estimarile
    Comisiei Europene situeaza necesitatile brute de finantare pentru
    Grecia la 172 de miliarde de euro pana la jumatatea lui 2014, in
    timp ce veniturile de 30 de miliarde de euro scontate de Grecia din
    programul de privatizare sunt incerte.

    Ca puncte pozitive, Fitch noteaza faptul ca parlamentul elen a
    adoptat recent pachetul de masuri de austeritate pe termen mediu si
    ca pentru anul in curs este realista o estimare a veniturilor din
    privatizare la 5 miliarde de euro.

    Atata vreme insa cat nu se ajunge la un acord privind finantarea
    externa a Greciei dincolo de orizontul anului 2013 si cat persista
    ideea implicarii creditorilor privati ai Greciei in usurarea
    poverii datoriei, “posibilitatea intrarii in incapacitate de plata
    este reala”. Orice implicare a sectorului privat in rezolvarea
    problemei datoriilor va fi deci taxata de agentie drept o proba ca
    Grecia a intrat in incapacitate de plata si va fi marcata ca atare
    in calificativele datoriei elene.

    FMI estimeaza ca Grecia va avea nevoie de un nou credit de 71 de
    miliarde de euro de la statele UE, la care sa se adauge inca 33 de
    miliarde de euro reprezentand datorii catre bancile private, pe
    care acestea ar urma sa le rostogoleasca, adica sa le amane plata.
    Atat Fitch, cat si Standard&Poor’s au avertizat insa ca vor
    trata orice implicare a creditorilor privati drept un eveniment
    taxabil drept incapacitate de plata a Greciei.

  • Raiffeisen: Pietele externe, principalul factor care influenteaza cursul leului

    “Companiile locale cumpara in general euro, in timp ce
    tranzactiile facute de jucatorii straini sunt marcate puternic de
    evolutiile de pe pietele externe”, afirma Dumitru. Aversiunea
    crescanda fata de risc de pe pietele externe a lovit si leul, si
    alte monede din regiune, astfel incat “leul nu a putut profita de
    anuntul Fitch privind imbunatatirea ratingului Romaniei, care a
    fost plasata in categoria recomandata investitorilor, iar
    aprecierea leului s-a dovedit de scurta durata”.

    Leul a atins, marti, cel mai scazut nivel fata de euro din acest
    an, cu o rata de schimb de 4,28 lei/euro, dupa ce in cursul
    tranzactiilor a depasit inclusiv pragul de 4,29 lei/euro. Bursa a
    cazut, la randul ei, cu 2%. Fenomenul este departe de a fi limitat
    la Romania, toate bursele si pietele valutare est-europene
    traversand un moment de volatilitate crescuta, din cauza noii
    acutizari a problemei datoriilor suverane din zona euro.

    Atentia speculatorilor s-a focalizat mai nou pe Italia, considerata
    brusc urmatoarea vulnerabilitate a zonei euro dupa Grecia, in
    conditiile in care problema datoriei grecesti n-a fost inca
    rezolvata, facand obiectul reuniunilor din aceasta saptamana ale
    oficialilor europeni. Randamentele obligatiunilor italiene au
    crescut, iar in media au inceput sa apara deodata analize despre
    vulnerabilitatile Italiei, ba chiar speculatii despre cine ar putea
    urma dupa Italia si Spania in spirala prabusirii zonei euro
    (raspunsul, previzibil de anul trecut pentru oricine a urmarit
    aceste speculatii, fiind ca urmatoarea vizata ar fi Franta). Pe
    acest fundal a intervenit, marti, si retrogradarea de catre Moody’s
    a Irlandei in categoria de rating speculativ, la doar cateva zile
    dupa un verdict similar pentru Portugalia.

    Raiffeisen prevede insa ca episodul de depreciere a leului va fi de
    scurta durata, pastrandu-si estimarea privind un curs de 4,15
    leu/euro pentru finele lunii septembrie.

  • Calcaiul lui Ahile pentru zona euro: Italia

    Un pasager pe puntea superioara a Titanicului e posibil sa fi
    fost mai optimist in ultima noapte decat sunt cei care urmaresc in
    aceasta vara problemele bugetare din zona euro. Retrogradarea
    Portugaliei sub nivelul recomandabil pentru investitii de catre
    agentia Moody’s a amutit estimarile entuziastilor, pentru care
    salvarea Greciei era singurul punct de bifat pe agenda acestei
    perioade. Investitorii par tocmai sa-si fi dat seama ca pierderile
    de pe urma detinerii de titluri elene sunt inevitabile si acum isi
    iau masuri de precautie in ce priveste detinerile de obligatiuni
    lusitane, cerand dobanzi tot mai mari pentru a credita
    Lisabona.

    Nu va trece mult, probabil, pana cand si Spania – ale carei
    banci au expuneri consistente in Portugalia – va avea parte de un
    tratament asemanator. Grecia are insa o replica la scara mai mare,
    Italia, a carei criza de solvabilitate se dezvolta incet, dar
    sigur, la adapostul discutiilor despre problemele celorlalte state
    periferice ale zonei euro (Portugalia, Irlanda, Grecia si Spania).
    Iar problemele cu adevarat importante ale zonei euro aici isi au
    punctul terminus, nu in falimentul Atenei; economiile zonei euro
    totalizeaza circa 12.000 de miliarde de euro, dintre care datoriile
    Greciei reprezinta circa 360 de miliarde de euro (circa 150% din
    PIB elen), la care s-ar adauga 100-200 de miliarde de euro,
    potentiale pierderi asociate restructurarii partiale a
    obligatiunilor emise pana acum.


    Italia insa, ale carei datorii se ridica la 2.000 de miliarde de
    euro, sau 120% din PIB, este o nuca prea tare pentru toata zona
    euro. Germania, Franta si celelalte mari economii europene au
    depasit deja cu mult pragul de indatorare de 60%, astfel ca
    asumarea de noi datorii pentru salvarea altor state este aproape
    exclusa. La randul sau, Banca Centrala Europeana (BCE) are deja o
    expunere masiva la obligatiunile grecesti, irlandeze si
    portugheze.

    Un mare neajuns al Italiei este ca se afla de un deceniu in
    zodia lui Silvio Berlusconi, personajul cel mai burlesc al
    cancelariilor europene (revista britanica The Economist chiar i-a
    “acordat” apelativul de “Burlesqueoni”): cabinetul sau nu se bucura
    de incredere nu doar din partea propriilor cetateni, dar nici din
    cea a pietelor financiare. Ministrul de finante Giulio Tremonti a
    reusit deocamdata sa tina in frau elanurile financiar-populiste ale
    lui Berlusconi, dar nu a putut face mai nimic pentru a opri
    tavalugul datoriei publice imense a tarii.

    Italia este alintata cu titlul de “Japonie a zonei euro”,
    intrucat datoria privata este la un nivel redus, iar cetatenii
    crediteaza practic statul, insa in cazul unui blocaj pe pietele
    financiare, analistii estimeaza ca un recurs la voluntariatul
    financiar al italienilor ar avea putine sanse de izbanda. Ca si in
    Grecia, si in Italia evaziunea fiscala este sport national, factura
    anuala de pe urma acestor fraude ridicandu-se la 150 de miliarde de
    euro, potrivit estimarilor ministrului Tremonti. Insusi premierul
    Silvio Berlusconi, care are pe rol trei mari dosare penale, este
    invinuit in doua dintre ele de evaziune fiscala si coruptie (in al
    treilea, invinuirea este “doar” de relatii sexuale cu o prostituata
    minora).

  • Marile banci din zona euro se vor intalni pentru a discuta despre datoriile Greciei

    Surse apropiate situatiei au afirmat ca o noua propunere ar
    reduce povara financiara asupra Greciei, imbunatatind termenii
    planului initial, prin care bancile ar fi rostogolit, pe o perioada
    de 30 de ani, jumatate din investitiile in obligatiuni ale statului
    elen cu scadenta in urmatorii trei ani. Bancile s-au reunit
    saptamana trecuta, sub auspiciile Institutului pentru Finante
    Internationale, intr-un efort de a stabili termenii implicarii
    sectorului privat. Ca baza pentru negocieri a fost utilizat un plan
    alcatuit de federatia sectorului bancar din Franta si sustinuta de
    presedintele Nicolas Sarkozy. Potrivit planului, datoria
    rostogolita ar fi avut o dobanda limitata la 8%, incluzand o rata
    de baza de 5,5% si un cupon suplimentar de 2,5%, care ar varia in
    functie de evolutie economiei Greciei. A existat, de asemenea, un
    plan prin care guvernul elen ar fi fost obligat sa cumpere
    obligatiuni cu rating maxim, cel mai probabil emise de Fondul
    European pentru Stabilitate Financiara, ca polita de asigurare
    impotriva intrarii in incapacitate de plata. Echivalentul a 20% din
    datoriile statului cu maturitate in urmatorii trei ani ar fi fost
    incluse intr-un fond de garantii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Erste: O retragere de capital din Romania de catre bancile elene ar avea consecinte limitate

    Leu s-a aflat recent sub presiune din cauza escaladarii crizei
    din Grecia. Motivul pietelor financiare a fost ponderea relativ
    mare a bancilor elene in sectorul bancar romanesc, spre 20%. “Chiar
    daca bancile elene ar retrage bani din Romania, consecintele pentru
    economie ar trebui sa fie limitate. Fata de 2009, cand retragerea
    de capital de catre toate bancile starnea teama, criza din Grecia
    ar afecta doar o parte a sectorului financiar. Competitorii ar fi
    acum bucurosi sa intervina, in timp ce avansul creditarii este
    departe de nivelul de dinainte de 2009. Astfel, dependenta
    economiei de cresterea creditarii a fost redusa dramatic”, se arata
    in raportul Erste.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Seful Romtelecom pleaca din Romania. Ce urmeaza?

    “Dupa cum stiti, plec de la Romtelecom si din Romania la finalul
    acestei saptamani, dupa mai bine de patru ani”, scria Yorgos
    Ioannidis la inceputul saptamanii trecute intr-un mail adresat
    jurnalistilor acreditati la biroul de presa al operatorului de
    telefonie fixa, cablu si internet. Intr-adevar, anuntul n-a mai
    fost nicio surpriza, pentru ca despre plecarea executivului de la 1
    iulie se specula deja in industria de telecomunicatii de cateva
    luni, iar o astfel de miscare era de asteptat in contextul in care
    in ultima vreme a fost pusa in discutie o unire a fortelor
    Romtelecom si Cosmote pe piata locala, avand in vedere
    actionariatul comun.

    Ioannidis a venit la conducerea Romtelecom in 2007, intr-o
    perioada in care operatorul se confrunta cu un declin puternic
    chiar si de 200.000 intr-un trimestru al numarului de clienti de
    telefonie fixa, principala sursa de venituri pentru companie. A
    trebuit sa rastoarne situatia si totodata sa reorganizeze compania
    pe fondul problemelor anterioare, dar si al competitiei din ce in
    ce mai stranse cu principalul competitor, RCS&RDS, care a
    initiat un adevarat razboi al preturilor pe piata.

    BMTV: Yorgos Ioannidis despre perioada sa la
    Vodafone si cum a ajuns la OTE

    Dupa aproape patru ani si jumatate de mandat se poate spune ca
    grecul si-a indeplinit o buna parte dintre obiective, in special cu
    privire la serviciile de televiziune prin satelit si internet,
    insa, intr-un context economic dificil, nu a reusit sa stopeze
    scaderea veniturilor companiei – incasarile din telefonia fixa au
    scazut cu aproape 40% fata de 2007, iar numarul de clienti s-a
    diminuat cu aproximativ 20%. Yorgos Ioannidis si-a pus insa
    amprenta in mai toate colturile Romtelecom, de la echipa de
    management noua (ca urmare a demisiei a cinci executivi) si pana la
    oferta comerciala, orientarea pe servicii de internet,
    intensificarea prezentei in zona de business sau dezvoltarea unor
    initiative noi pe zona de divertisment si in cea de relatii cu
    clientii.

    Acum, in perspectiva unei integrari a Romtelecom cu Cosmote,
    miscare prin care s-ar forma cel mai mare operator de
    telecomunicatii din piata locala, cu afaceri de 1,2 miliarde de
    euro si 11,34 milioane de clienti pentru serviciile de telefonie
    mobila si fixa, televiziune si internet mobil si fix, lucrurile ar
    putea arata cu totul altfel. Posibilitatea unei asemenea integrari
    de operatiuni se discuta de mai multa vreme, dar un plan concret nu
    s-a conturat pana acum.

    Viitorul celor doua companii s-a discutat la finalul saptamanii
    trecute intr-o intalnire a oficialilor grupului elen OTE, care
    detine participatii in cadrul celor doua companii, si statul roman,
    care are in continuare actiuni la Romtelecom, pachet care este insa
    la vanzare. Prezenti la discutii au fost Michael Tsamaz,
    presedintele si directorul executiv al OTE, Stefanos
    Theocharopoulos, seful Cosmote, alaturi de Catalin Dima, fostul
    director executiv juridic al Romtelecom care detine in prezent
    propria casa de avocatura, si Roland Mahler din partea Deutsche
    Telecom.

    Dupa mai bine de cinci ore de discutii purtate la sediul
    Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale, Stefanos
    Theocharopoulos a fost numit noul sef al Romtelecom, iar primul
    plan stabilit pentru companie este listarea la bursa, in termen de
    un an. Grecul in varsta de 43 de ani a preluat conducerea Cosmote
    in 2008 si a integrat in ultimii ani sub aceasta umbrela si
    operatiunile Zapp si Germanos. Acum, Theocharopoulos devine cel mai
    puternic executiv din telecom.

  • Fitch a ridicat ratingul Romaniei, plasata acum in categoria recomandata investitorilor

    Calificativul pentru datoriile pe termen lung in valuta ale
    Romaniei a fost ridicat de la BB+ la BBB, cel pentru datoriile pe
    termen lung in lei de la BBBB- la BBB+, cel pentru datoriile pe
    termen scurt in lei de la F3 la B, iar ratingul suveran a crescut
    de la BBB la BBB+.

    “Pe ansamblu s-a constatat o reducere a riscurilor care ar greva
    ratingul si care justifica reintoarcerea ratingului tarii in
    categoria celor recomandate investitorilor”, a explicat Ed Parker,
    sef al departamentului de ratinguri suverane pentru tarile din EMEA
    (Europa emergenta, Orientul Mijlociu si Africa).

    Agentia noteaza ca redresarea economiei se bazeaza pe cresterea
    puternica a exporturilor, in timp ce contractia cererii interne a
    contribuit la scaderea deficitului de cont curent de la 11,6% in
    2008 la 4,2% in 2010.

    Deficitul bugetar a fost redus si el, dupa “masuri fiscale
    dureroase” echivalente cu circa 5% din PIB din 2008 pana acum si
    sustinute de evolutia ciclului economic. Fitch considera ca tinta
    de deficit de 4,9% din PIB (metodologie ESA95) va fi atinsa, ceea
    ce inseamna o scadere notabila de la 6,4% in 2010 si 8,5% in 2009.
    Datoria publica era la sfarsitul anului trecut la 30,8% din PIB,
    statul a iesit cu succes pe pietele externe de capital si a inceput
    sa extinda scadentele la care se imprumuta pe piata interna.

    Fitch crede insa ca va fi nevoie de masuri suplimentare pentru a
    indeplini tinta de deficit bugetar de 3% in 2012, in condiiile in
    care exista riscul unor relaxari de politici care tin de anul
    electoral. “Desi coalitia de opozitie s-a angajat sa respecte
    tintele convenite cu FMI si UE, partidele componente au facut
    cateva promisiuni costisitoare in materie de micsorare a
    impozitelor si de crestere a cheltuielilor.”

    Celalalt risc pentru Romania este legat de sectorul financiar, cu
    credite neperformante inca in crestere (13% din total la finele lui
    aprilie), desi rata de adecvare a capitalului in banci este buna,
    de 14,9%, iar nivelul de provizionare este adecvat. In plus, 16%
    din activele sistemului bancar sunt detinute de grupuri grecesti,
    “desi Fitch intelege ca aceste banci nu au o expunere semnificativa
    la obligatiunile de stat elene”.

    Inflatia a fost relativ mare, de 8,4% in mai, partial din cauza
    unor factori temporari (cresterea TVA din 2010 si scumpirea
    alimentelor si a energiei pe plan international). Inflatia va
    scadea in a doua jumatate a anului, gratie efectului de baza
    (disparitia bazei de calcul de pana la majorarea TVA, dupa luna
    iunie), dar “va ramane semnificativ peste tinta BNR de 3% si este
    putin probabil sa reintre in grafic pana la finele lui 2012”.

    Agentia adauga ca ratingurile ar putea fi reduse daca apar relaxari
    importante ale disciplinei fiscale sau efecte severe ale socurilor
    externe (de pilda, “problemele la nivelul grupurilor financiare
    grecesti ar putea eroda perceptia privind solvabilitatea
    Romaniei”). In acelasi timp, o crestere robusta a PIB, convergenta
    de venituri cu UE si reformele structurale vor putea duce la o
    imbunatatire a ratingurilor.

    Analistii Raiffeisen Bank noteaza ca dupa ce Fitch a anuntat
    imbunatatirea de rating, leul a castigat circa 0,6% fata de euro,
    adaugand ca “data fiind deprecierea din ultima luna si recenta
    relaxare a incertitudinilor pe pietele externe, consideram ca sunt
    posibile noi aprecieri ale leului in perioada urmatoare”.

  • S&P: Rostogolirea datoriilor Greciei ar putea conduce la default selectiv

    Moneda euro s-a depreciat fata de dolar pe pietele asiatice dupa
    avertismentul lansat de S&P. Agentia noteaza ca cele doua
    variante propuse de Franta pentru rostogolirea obligatiunilor de
    stat ale Greciei care vor ajunge la maturitate pana in 2014 ar
    implica pierderi pentru creditorii privati. “Daca oricare dintre
    optiuni ar fi implementat in forma actuala, fara noi modificari,
    vom considera probabil ca constituie intrarea in default, potrivit
    criteriilor noastre. In acest caz, vom reduce ratingul Greciei la
    SD, indicand ca statul a restructurat practic o parte din
    obligatiuni”, se arata intr-un comunicat transmis de S&P.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro