BusinessMagazin

Tag: uniunea europeana

  • Bruxelles-ul propune trecerea la “frontiere inteligente” pentru spaţiul Schengen: “Trecerea frontierei se va putea efectua în câteva secunde”

     Două măsuri sunt preconizate pentru a face “inteligente” frontierele externe ale spaţiului Schengen, format din 22 din cele 27 de state membre UE şi cinci ţări asociate. Prima măsură prevede aplicarea unui program de înregistrare a călătorilor, în timp ce a doua vizează implementarea unui sistem de intrare şi ieşire.

    Peste un miliard de euro ar fi necesari pentru a realiza investiţiile necesare. “Sunt investiţii grele într-o perioadă de austeritate bugetară”, a recunoscut Cecilia Malmström, comisar european pentru Afaceri Interne. “Dar vizitatorii străini au cheltuit 271 de miliarde de euro în timpul deplasărilor în UE, în 2011”, a subliniat ea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Herman Van Rompuy avertizează: Ieşirea Marii Britanii din UE va avea un preţ pentru Londra

     “Plecarea este o decizie voluntară, liberă şi este perfect legitimă, dar ea are un preţ”, a declarat Van Rompuy la Londra, în cursul unei conferinţe europene despre mijloacele de relansare a zonei euro şi despre locul Marii Britanii în Europa.

    Premierul britanic David Cameron a promis în ianuarie, sub presiunea euroscepticilor, să organizeze până la sfârşitul lui 2007 un referendum privind menţinerea Marii Britanii într-o Uniune Europeană reformată. Cameron vrea să repatrieze prerogativele Bruxelles-ului către Londra, în special în domeniul “afacerilor sociale şi infracţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Martin Schulz: Alegătorii italieni au transmis un mesaj de protest faţă de Uniunea Europeană

    Alegătorii italieni au arătat că nu sunt mulţumiţi de măsurile de austeritate care le-au fost impuse, a afirmat social-democratul german Martin Schulz în timpul unei conferinţe de presă la PE, notând totodată că ceea ce se întâmplă în Italia afectează întreaga Europă. “Luăm notă că a existat un larg vot de protest faţă de politica de consolidare fiscală”, a adăugat el.

    “Trebuie combinată disciplina bugetară, rigoarea fiscală cu creşterea şi lupta împotriva şomajului, mai ales în rândul tinerilor”, a subliniat Schulz, îndemnând forţele politice italiene să participe la dialog şi să găsească un compromis pentru a forma un Guvern, deoarece “stabilitatea este necesară”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Britanicii nu mai vor să fie controlaţi de Bruxelles: jumătate dintre ei vor ca ţara să iasă mâine din Uniunea Europeană

    Rezultatele studiului arată că 50% din cei ches tionaţi ar opta pentru ieşirea ţării din UE dacă Marea Britanie ar or ganiza mâine un refe rendum, iar acest lucru sugerează că sentimentul anti-Bruxelles devine din ce în ce mai râspândit în rândul britanicilor. Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 2.114 persoane în perioada 29 ianuarie-6 februarie. Dacă se va organiza referendumul, acesta ar fi primul plebiscit naţional care ar avea loc în Europa după anul 1975, când Harold Wilson, premierul britanic laburist, a pus în dezbatere publică statutul de membru al ţării sale în Comunitatea Economică Europeană. Premierul britanic David Cameron, care până de curând nu a dat curs solicitărilor de a organiza referendumul, a cedat luna trecută presiunilor şi a promis că un guvern conservator ar face acest lucru cel mai curând în anul 2017. El este presat de deputaţii conservatori şi eurosceptici să consolideze poziţia Marii Britanii în Europa, fiindcă aceştia se simt ameninţaţi de Partidul Independenţei (UKIP), care susţine retragerea completă a ţării din UE.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • În războiul ironiilor preşedinte – premier, pe tema noilor fonduri de la Bruxelles, România se pregăteşte să piardă alte 16 mld. €

    Preşedintele Traian Băses­cu şi premierul Victor Ponta au schimbat o serie de ironii unul la adresa altuia după summit-ul UE cu privire la cât de bună a fost nego­cie­rea pentru bugetul de la UE 2014-2020, fără însă să ţină cont că sunt ambii res­pon­sabili de atragerea a doar 12% din actualul buget alocat României pe fonduri structurale. Cel mai optimist, absorbţia pe fon­duri structurale va ajunge la 25% până în 2015 pentru actualul exerciţiu fi­nan­ciar, iar dacă se va păstra acest grad redus, România va pierde alte 16,5 mld. euro din fondurile structurale din exerciţiul financiar ulterior, adică trei sferturi din cele 21,8 mld. euro cu care s-a întors pre­şedintele de la Bruxelles. Noroc cu agri­cultura unde gradul de ab­sorbţie este deja 50% şi va ajun­ge probabil la 70-80%, deci şi în exerciţiul financiar 2014-2020 aici vor intra sigur bani.

    Sursa: Ziarul FInanciar

  • Polonia, cea mai puternică economie est-europeană, va primi din bugetul UE pe 7 ani 2.800 euro per capita, în timp ce României şi Bulgariei le revine mult mai puţin

    Polonia, cea mai mare eco­nomie din Europa de Sud-Est, a negociat pentru perioada 2014-2020 alocări de 106 miliarde de euro, ceea ce echivalează cu 2.800 de euro pe cap de locuitor, şi este astfel cel mai mare câştigător din regiune în negocierile pentru bugetul pe termen lung al UE. România va primi 40 miliarde euro, sau 2.100 de euro per capita, în timp ce Bulgariei îi vor reveni 15 miliarde de euro, sau 2.030 euro per capita. Polonia, singurul stat din UE care nu a intrat în recesiune în timpul crizei economice mondiale, va primi 72 miliarde euro în fonduri de coeziune, care vor fi folosite în principal pentru proiecte de infrastructură, şi 28,5 miliarde euro pentru politica agricolă comună, scrie publicaţia online thenews.pl. “Aceasta este una dintre cele mai fericite zile din viaţa mea”, a declarat premierul polonez Donald Tusk după summitul UE de joi şi vineri. Deşi bugetul pentru 2014-2020 este cu 38 miliarde euro mai redus în termeni reali comparativ cu exerciţiul pentru cei şapte ani anteriori, Polonia va primi cu patru miliarde de euro mai mult.

    Sursa: Ziarul Financiar

  • Ce fonduri obţine România de la UE între 2014-2020 şi de ce Băsescu vorbeşte de „succes“, iar Ponta de „eşec“

    Sursa: Ziarul Financiar

    România va primi, în total, în exerciţiul financiar multianual 2014-2020, 39,88 mld. euro – fonduri structurale şi de coeziune şi fonduri destinate agriculturii – faţă de 33,5 mld. euro cât i-a fost alocat în perioada 2007-2013. Adică o creştere de 18%. Premierul ignoră această creştere procentuală şi face trimitere la un proiect discutat toamna trecută (la precedentul summit UE dedicat bugetului, soldat cu un eşec) potrivit căruia România ar fi urmat să primească în jur de 48 mld. euro în total. Aşadar, spune premierul, România nu a câştigat nimic, dimpotrivă, a pierdut 9 mld. euro. Preşedintele a revenit ieri cu noi argumente (din punctul său de vedere) pentru a demonstra că avem de-a face cu un succes în cazul României pentru că ea a obţi­nut o creştere de 18% a fondurilor, în condiţiile în care bugetul general al UE a scăzut cu 3,5%, de la 994 mld. euro între 2007-2013 la 960 mld. euro (pe angajament de plăţi) între 2014-2020. România are cea mai mare creştere de buget, în procente, dintre toate ţările Uniunii, spune Băsescu, care adaugă: „Nu este uşor să obţii ceva când te contrazic realităţile de la tine de acasă“. Cu alte cuvinte, spune Băsescu, România a obţinut maxim ce se putea obţine în ceea ce priveşte fondurile de coeziune pentru că a fost greu să primească 2 mld. euro în plus pe coeziune (21,8 mld. euro, faţă de 19,8 mld. euro în exerciţiul financiar multianual curent), în condiţiile în care rata de absorbţie pentru fondurile din intervalul 2007-2020 este la pământ. banilor UE (2014-2020.

     

  • Cum s-au metamorfozat cele “peste” 43 de miliarde de euro anunţate de consilierii lui Băsescu, în doar 39,8 mld. euro pe care îi primeşte România de la UE între 2014-2020

    Răspunsurile (date prin SMS) au stârnit nedumerire pentru că suma era mai mare cu aproape 4 mld. euro decât cea care se anticipa, adică 39 şi ceva de miliarde de euro. Dar, cum răspunsul avea un caracter cvasioficial, – Consiliul se terminase, lucrurile erau bătute în cuie – era de neînchipuit ca sfetnicii şefului statului să nu ştie despre ce este vorba. Informaţia primită a fost rapid asimilată şi diseminată.

    Ziariştii din presa scrisă au refăcut depeşele de presă, cei din televiziuni au solicitat reveniri, aşa că, la o oră de maximă audienţă (la Bucureşti era între 6 şi 7 din seară) ştirea în ţară (“cea bună”) a ajuns că România a obţinut o creştere însemnată a bugetului, 8-9 mld. euro în plus faţă de exerciţiul financiar 2007-2013. Doar că, la conferinţa de presă de după, preşedintele a anunţat suma exactă: 39, 88 mld. euro (“hai să zicem 40”, a rotunjit Traian Băsescu cifrele). Preşedintele nu a pronunţat niciodată, în cursul conferinţei de presă de la Bruxelles, de vineri seară, suma de 43 mld. euro, dar în mod cu totul “surprinzător”, dacă adăugăm la banii ce au fost promişi pentru 2014-2020 cele 4 mld. euro cum somează şeful statului, suma coincide cu cea anunţată presei de consilierii săi – “43 de miliarde şi chiar peste”.

    Mai multe pe zf.ro

  • Membrii UE nu se înţeleg pe bugetul 2014-2020, nu este exclus ca summitul liderilor Uniunii să eşueze

    Debutul ucrărilor Consiliului European în cadrul cărora şefii de state şi de guverne din UE ar fi trebuit să adpote bugetul multianual al Uniunii 2014-2020 au fost amânate pentru a doua oară în această după-amiază. Iniţial, summitul trebuia să înceapă, la Bruxelles, la ora locale 15.00, dar au fost amânate pentru 17.30 şi apoi cu încă o oră, pentru 18.30 (e posibilă o nouă amânare pentru 20.30), situaţie ce reflectă tensiunile din cadul negocierilor în timpul cărora ar trebui găsite modalităţi de reduce a bugetul total al Uniunii cu încă 30 mld. lei pe lângă tăierile de 70 mld. euro decise în noiembrie trecut. Bugetul multianual al UE ar urma să se ridice, între 2014 şi 2020,  950 – 970 mld. euro – iar sumele de care ar urma să beneficieze România  ar putea fi de peste 35 mld. euro, adică peste cele stabilite pentru exerciţiul 2007-2013 (fonduri structurale şi pentru agricultură).

    Mai multe pe zf.ro

  • Noapte albă la Bruxelles: aproape 18 ore de negocieri şi niciun acord pe bugetul UE

    Lucrările Consiliului European unde se discută bugetul Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2014-2020 au fost reluate la Bruxelles, după o noapte albă de negocieri. Preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy i-a reconvocat pe şefii de state sau de guverne ai UE, vineri, la ora 6.30, ora locală (7.30 ora României) după aproape 18 ore de negocieri întense la finalul cărora încă nu se ajunsese la un acord. Lucrările Consiliului ar fi trebuit să înceapă vineri la ora 15.00 ora locală, dar au fost amânate de trei ori. Întâlnirea a început abia seara după ora 20.00 ora locală (21.00 ora României) şi au ţinut până în zori, iar după o pauză au fost reluate. Nu ar fi pentru prima dată când liderii UE pierd nopţile, dar această întâlnire este una dintre cele mai tensionate din istoria Uniunii. Dacă astăzi se ajunge la un acord, ar fi pentru prima dată în istoria UE când bugetul Uniunii nu creşte, ci scade semnificativ. Oricum, compromisul va fi la limită. Deocamdată, nici cei care vor reducerea drastică a bugetului (invocând criza economică), nici cei care vor mai mulţi bani (invocând nevoia de a grăbi atingerea mediei de bunăstare a Uniunii) nu renunţă.

    Mai multe pe zf.ro