BusinessMagazin

Tag: lactate

  • Olympus estimează o creştere cu peste 20% a cifrei de afaceri în 2013, până la 55 de milioane de euro

    Noile sortimente vor fi produse la fabrica pe care Olympus a deschis-o la finalul anului 2011 la Hălchiu, Braşov, în urma unei investiţii greenfield în valoare de 55 de milioane de euro. Fabrica produce deja lapte, brânză telemea şi iaurturi, distribuite în toate lanţurile de hipermarketuri din ţară, dar şi în marile lanţuri de retail din Europa.

    Pentru 2013, priorităţile companiei vizează, de asemenea, creşterea cotei pe piaţă, precum şi a numărului de angajaţi cu minimum 30 de persoane.”2012 a fost primul an complet în care am produs în fabrica de la Hălchiu lactate (..) atât pentru piaţa internă, cât şi pentru cea externă. Produsele Olympus, pentru care folosim materie primă din România, sunt foarte solicitate la export – în prezent, 80% din producţia noastră merge în pieţe precum Italia, Germania sau Austria. Estimăm că vom creşte la 40% cantitatea destinată pieţei româneşti”, a declarat Ilias Pliatsikas, director general Olympus Dairy Industry.

    Întinsă pe o suprafaţă de 25.000 mp, fabrica de la Hălchiu beneficiază de echipamente de ultimă generaţie pentru recepţia şi procesarea laptelui la nivel european, precum şi pentru ambalarea produselor finite. Nivelul înalt de tehnologizare asigură Olympus un avantaj competitiv şi garantează produse de calitate, sigure din punct de vedere alimentar, păstrând, în acelaşi timp, valoarea nutritivă a acestora şi gustul distinct.

    În 2012, Olympus a lansat, în premieră pentru piaţa locală, iaurtul grecesc cu fructe (cu căpşuni, cu coacăze, cu rodie şi zmeură), precum şi iaurtul probiotic cu cereale şi fructe (cu căpşuni, cu prune şi cu piersici).Grupul Olympus este prezent în România din 1999, investiţia totală a grupului Olympus în România ajungând la 70 de milioane de euro.

    Grupul de firme, deţinut de o familie aflată la a treia generaţie de producători de lactate, are sediul în Trikala, Grecia, şi operează în 34 de ţări, inclusiv pe pieţe precum SUA, Germania şi Italia. În prezent, deţine cinci unităţi de producţie în Grecia, Bulgaria şi România, care produc lactate şi sucuri naturale.

  • Magnatul laptelui din Republica Moldova va prelua Prodlacta Braşov

    Grupul JLC a rulat anul trecut afaceri de 283 mil. euro şi activează în ţări precum Moldova, Ucraina, Kazahstan, Germania şi România. Compania, care are circa 2.500 de angajaţi, produce peste 80 de sortimente de lactate comercializate sub branduri precum brânzeturile Gingăşie, Grăuncior, De casă, Făguraş sau laptele acru Prostocvaşa. JLC şi-a propus să ajungă la afaceri de 20 de milioane de euro la Prodlacta până în anul 2015 prin extinderea zonelor în care aceasta va distribui produsele sale, potrivit planului de reorganizare. Planul mai prevede ca Prodlacta să deruleze o majorare de capital în urma căreia JLC va deţine 67,7% din acţiuni prin conversia unor creanţe de 35,39 mil. lei (7,8 mil. euro).

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Încă nu ştiţi să faceţi brânză?

    Se poartă, de pildă, ca oamenii să-şi prepare în casă mascarpone, mozzarella sau alte tipuri de brânzeturi. Au apărut, drept urmare, şi companii care au pus în vânzare truse de făcut brânzeturi, la preţuri de 20-30 de dolari, ce conţin forme pentru brânză, pânză de bumbac pentru scurgerea produsului rezultat şi termometru necesar pentru anumite sortimente, scrie The Wall Street Journal.

    Există chiar şi temerari care se aventurează la produse lactate obţinute sub acţiunea unor culturi de bacterii, cum ar fi kefirul sau sortimente mai complicate de brânză. Cei care şi-au descoperit pasiunea pentru brânzeturi şi iaurturi de casă spun că acestea sunt mai sănătoase şi mai bune la gust decât cele care se găsesc într-un magazin obişnuit, fiindcă nu conţin stabilizatori de gust sau arome identic naturale. Lactatele de casă sunt apoi folosite la diverse feluri de mâncare.

    Specialiştii în chimie alimentară avertizează însă amatorii de brânzeturi de casă să fie atenţi la laptele folosit, recomandându-le să opteze pentru cel pasteurizat, de teama apariţiei unor bacterii nedorite în laptele proaspăt, care nu-şi manifestă prezenţa prin modificări ale gustului acestuia. Fireşte însă că, indiferent de laptele folosit, reuşita produselor preparate în casă nu este garantată.

    Pe lângă entuziaşti mai sunt şi cei cărora li se pare distractiv procesul în sine de preparare a lactatelor de casă şi care organizează petreceri cu prietenii, la care cu toţii vin cu lapte şi apoi se pun pe treabă la făcut brânzeturi simple, gen mozzarella sau ricotta.

  • Producătorul de lactate Prodlacta Braşov a intrat în insolvenţă

    Astfel, societăţile Info-Dip Insolvency SPRL şi RVA Insolvency Specialists SPRL din Bucureşti, numite administratori judiciari ai Prodlacta, au solicitat luni suspendarea de la tranzacţionarea la Bursă a acţiunilor firmei din cauza intrării acesteia în insolvenţă. Prodlacta Braşov a înregistrat în primele nouă luni o cifră de afaceri de 16,6 milioane de lei, de 2,3 ori mai mică decât în perioada similară a anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tnuva se pregăteşte să se retragă din România. Operaţiunile cu lactate cauzează pierderi masive

    Tnuva a investit din 2005 aproximativ 300 milioane şekeli (60 milioane euro) în România, iar retragerea de pe piaţă este una dintre primele chestiuni de care se va ocupa noul preşedinte al companiei, Şlomo Rodev, scrie ziarul de business Globes, citând surse. Operaţiunile de lactate din România ale grupului cauzează “pierderi masive”, cu vânzări de numai 20 de milioane de euro pe an, faţă de obiectivul stabilit în 2005 de grup, de a atinge afaceri de 50 milioane euro pe an în termen de trei ani de la intrarea pe piaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: “În Olanda sunt legalizate o parte din droguri. Noi am interzis etnobotanicele. Deci trebuie să fim atenţi”

    “Domnii guvernanţi din Olanda trebuie să ştie că România este angajată într-o bătălie şi împotriva drogurilor. Şi Olanda trebuie se ştie că avem diferenţe de legislaţie. În Olanda sunt legalizate o parte din droguri. Noi am interzis etnobotanicele… Deci trebuie să fim atenţi într-un fel sau altul, pentru că nu avem legislaţiile egale”, a precizat Băsescu la TVR.

    Preşedintele a declarat că “războiul lalelelor” este o exagerare, precizând că România are o bătălie cu evaziunea fiscală şi a cerut firmelor olandeze să nu mai exporte flori firmelor fantomă din România.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Romanii beau in in jur de 80 ml de lapte pe zi, cantitate care urmeaza sa scada

    O tendinta de crestere estimata de Tetra Pak pentru perioada
    2010-2014 ii revine segmentului de lapte UHT, cu un ritm mediu
    anual de de 4,2%, pe fondul extinderii retail-ului modern de tip
    discounter si al retelelor moderne de format mic (magazine de
    proximitate).

    Declinul vanzarilor de lapte de datoreaza, conform informatiilor
    Tetra Pak, si cresterilor de pret, pe fondul cresterii TVA si al
    crizei laptelui de calitate europeana ca materie prima. Scaderile,
    estimeaza compania, ar urma sa continue. Astfel, vanzarile de
    lactate lichide ar urma sa scada cu 5,3% in 2011 fata de 2010 (de
    la 811 de milioane de litri in 2010, la 768 de milioane de litri in
    2011).

    Celelalte produse lactate lichide (iaurt, sana, kefir) vor
    inregistra volume in crestere, de la 74 de milioane de litri in
    2010 la 78 de milioane de litri in 2011, reprezentand o crestere de
    5,4%.

    Produsele lactate lichide care nu necesita refrigerare (lapte
    UHT, lapte cu arome, lapte imbogatit cu vitamine, smantana UHT) vor
    inregistra volume relativ stabile, de la 89 de milioane de litri in
    2010 la 90 de milioane de litri in 2011, reprezentand o crestere de
    1,1%.

  • Lactate grecesti, made in Romania

    Poate parea un paradox la prima vedere. Intr-o zi in care
    framantarile provocate de planul de austeritate al guvernului de la
    Atena tineau prima pagina a stirilor in toata lumea, grupul grecesc
    Olympus anunta inaugurarea unei investitii de 55 de milioane de
    euro intr-o fabrica nou-nouta din Brasov. Insa Dimitrios Sarantis,
    presedintele grupului, spune ca “mediul privat evolueaza mult mai
    bine decat statul”. In plus, planurile de investitii au fost
    stabilite cu multa vreme inainte ca semnalele din piata sa franeze
    elanul de expansiune. Fabrica, a carei constructie a inceput in
    2009, a demarat deja productia de iaurturi (Oly, Olympus), iar in
    circa doua saptamani de pe linii vor iesi si cutii de lapte. Iar
    din toamna va porni si productia de branzeturi, da asigurari Ilias
    Pliatsiakas, deputy managing director al companiei, care este de
    trei ani in tara si pe parcursul intregii conferinte de presa a
    vorbit romaneste.

    Fabrica brasoveana are o importanta strategica pentru grupul
    elen, pentru ca a atras cea mai mare investitie de pana acum din
    afara granitelor grecesti. “Romania este poarta noastra de acces
    catre pietele europene”, spune Sarantis. De altfel, tinta este ca
    jumatate din lactatele produse de noua fabrica sa ia calea
    strainatatii. Acum liniile de fabricatie abia incep sa se tureze,
    urmand ca pana la finalul anului sa se ajunga la 20% din
    capacitatea totala de productie. De inca trei ani este nevoie
    pentru a se ajunge pana la 100%, iar in acel moment iaurturile si
    branzeturile “made in Romania” se vor gasi in galantarele din
    pietele vestice. Pentru aceasta, fabrica ar urma sa-si dubleze in
    circa un an si jumatate si numarul de angajati, care sunt 60 in
    prezent.

    Un alt argument care a inclinat greu balanta de a investi zeci
    de milioane de euro pe piata romaneasca tine de faptul ca grecii
    deja cunosc bine consumatorii de aici. Din 1999 ei si-au preparat
    retetele de iaurturi pe plan local, dupa ce au preluat o linie de
    procesare in Baraolt, Covasna. In plus, compania detine si un
    pachet de actiuni (23%) la Prodlacta; oficialii Olympus nu au
    comentat intentiile legate de procesatorul brasovean, argumentand
    ca este listat la Bursa.

    Al treilea atu in favoarea investitiei este legat de calitatea
    laptelui din fermele romanesti, argumenteaza Ioannis Kommatos,
    deputy managing director al companiei. Olympus are acum contracte
    semnate cu 500 de fermieri, de la cei care au doar cateva vaci si
    pana la cei care au ferme de sute de capete. “Intre 75 si 80% din
    cantitatea de lapte care intra pe poarta fabricii vine de la
    fermieri, diferenta fiind obtinuta de la centrele de colectare”,
    spune Kommatos. De vreme ce productia ar urma sa creasca,
    deopotriva si numarul fermierilor parteneri ar trebui sa sporeasca,
    dar Kommatos nu se asteapta sa intampine prea multe greutati. Mai
    cu seama ca firma are parteneriate prin care sprijina nu doar cu
    know-how, ci si financiar partenerii care doresc sa-si cumpere, de
    pilda, vaci care sa dea mai mult lapte.

    Optimismul se regaseste la fel de vizibil si in privinta
    previziunilor pentru afacerile companiei. Pentru anul in curs,
    Pliatsiakas se asteapta la o cifra de afaceri de 24-25 de milioane
    de euro, fata de 20 de milioane de euro anul trecut, cu un profit
    de circa 40.000 de euro. Iar in 2012, care va fi primul an in care
    fabrica va fi functionala vreme de 12 luni, iar compania se
    asteapta ca si cifra de afaceri sa se plaseze la 30 de milioane de
    euro. “Ne asteptam ca din 2013 ritmul de crestere anul sa fie de 15
    milioane de euro pe an, pana la nivelul de 70-80 de milioane de
    euro”, declara Pliatsiakas. Adica pana in 2017.
    La o privire mai atenta, asteptarile companiei pentru 2013
    debordeaza de optimism: plusul previzionat pentru anul respectiv
    este de 50%. Si pentru 2011 vizeaza o crestere sensibila, de circa
    un sfert fata de anul trecut.

  • Revista presei economice din Romania

    Cei 5,11 milioane de inscrisi in sistemul pensiilor private
    obligatorii risca sa aiba pensii indecente daca actuala contributie la pilonul II nu va creste la 8% in
    2016, fata de 6% cat este stabilit in actuala legislatie, potrivit
    Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, citata de
    Gandul. Legea salarizarii va fi batuta in cuie saptamana
    viitoare, iar pana atunci ministerele fac intre timp simulari pe
    toate cele patru scenarii discutate in coalitie.

    Taierea de 25% a salariilor, fentata cu
    cresteri de pana la 70%: autoritatile locale din majoritatea
    judetelor Romaniei au incercat sa scape de diminuarea salariilor
    prin umflarea cheltuielilor de personal in luna iulie, fata de
    iunie, scrie Evenimentul Zilei. Criza economica ii alunga pe
    imigranti din Romania, numarul strainilor care au obtinut
    autorizatii de munca in tara noastra in primele sase luni ale
    anului fiind de sase ori mai mic decat cel anticipat de executiv
    pentru intregul an.

    PC-urile produse in Romania nu mai pot concura
    cu articolele ieftine din Asia, remarca Adevarul; prezentate
    drept o alternativa ieftina, in urma cu trei ani, calculatoarele
    asamblate de romani pierd teren din cauza egalizarii preturilor cu
    cele ale competitorilor. Schimbul de locuinte revine in forta: ca
    sa scape de ratele bancare, unii proprietari aleg sa-si schimbe
    locuintele cu unele mai mici, obtinand si o diferenta de bani care
    poate acoperi o parte din datorii.

    Englezii vor sa construiasca sosele in Ardeal,
    sustine Romania Libera, citandu-l pe ambasadorul Marii
    Britanii, ambasadorul Marii Britanii, care spune ca investitorii
    din tara sa ar dori sa participe la construirea de sosele,
    autostrazi si la modernizarea aeroporturilor din regiunea Cluj.
    Bulgaria a devansat anul trecut Romania la puterea de cumparare pe
    cap de locuitor – potrivit FMI, Romania a avut in 2009 cel mai mic
    PIB/cap de locuitor ajustat cu puterea de cumparare din UE.

    In saptamana in care legea bugetului – cel mai important act
    normativ al unui an fiscal – ar fi trebuit sa fie deja in
    dezbaterea Parlamentului, nimeni nu pare sa stie cum arata actul
    normativ, remarca Ziarul Financiar: toata lumea face
    trimitere la strategia fiscal-bugetara 2011-2013, care insa ar fi
    fost deja retrasa, pentru ca nu era decat o ciorna. Romania este in
    top zece la productia de lapte in UE, insa doar unu din cinci litri
    ajunge in fabrici, restul fiind vandut direct sau folosit pentru
    autoconsum.

  • Pe o piata in declin, Albalact pariaza pe crestere

    In cladirea de birouri ridicata langa centrul logistic din
    Voluntari, la marginea Capitalei, Raul Ciurtin isi petrece doar
    cateva zile pe luna, restul timpului fiind impartit intre fabricile
    din Alba Iulia si cea de la Campulung. “La sfarsit de saptamana
    insa nu lucrez, ci petrec timpul cu familia sau pescuiesc”, spune
    antreprenorul roman de 38 de ani, care a transformat in unsprezece
    ani o fabrica falimentara de lactate intr-un competitor serios
    pentru multinationalele de pe piata – FrieslandCampina, Danone,
    Lactalis si Hochland.

    Anul acesta, estimeaza Ciurtin, valoarea pietei ar putea scadea
    cu circa zece procente – evolutie ce are efectul unui dus rece
    pentru procesatori, pentru ca intervine dupa 2009, cand vanzarile
    au fost mai degraba liniare, iar pana la criza domeniul s-a bucurat
    de o lunga perioada in care lactatele au fost vedete intre bunurile
    de larg consum, inregistrand plusuri anuale de peste 20%.

    Intr-un astfel de context, Albalact isi propune sa-si majoreze
    insa cotele de piata pana la final de an, in dauna competitorilor.
    Ca urmare a rebrandingului marcii Zuzu, cota de piata ar urma sa
    creasca pentru produsele din aceasta gama cu 1-3% pana la finalul
    anului, iar marca Raraul ar trebui sa-si adjudece, conform
    previziunilor, inca cinci procente din piata. De fapt, anul acesta
    compania a tintit sa creasca vanzarile prin parghii pe care in anii
    anteriori, cand a investit zeci de milioane de euro in capacitati
    de productie, le-a lasat pe plan secund.

    Astfel, Albalact a cheltuit numai pentru proiectul de rebranding
    al marcii Zuzu o jumatate de milion de euro, dupa ce anul trecut
    n-a adus nimic nou in comunicarea acestui brand. Investitiile
    bugetate pentru acest an vizeaza insa si segmentul de distributie,
    pana la sfarsitul anului urmand ca numarul de angajati din acest
    departament sa fie mai mare cu un sfert fata de 2009, cand
    distributia opera cu 200 de oameni. In zona logistica si a parcului
    de masini, investitiile din acest an “depasesc 2 mil. euro”, spune
    Ciurtin.

    Referitor la asteptarile pentru ultima parte a anului, seful
    Albalact nu are o atitudine prea optimista: “Ma astept la o
    crestere usoara fata de anul trecut, dar profitabila”. Anul trecut,
    compania a avut o crestere a cifrei de afaceri de aproape 19%, la
    peste 53 de milioane de euro, iar profitabilitatea a crescut
    spectaculos (cu 330%), ajungand la 600.000 de euro. Cu toate
    acestea, petitorii n-au mai batut anul acesta la usa lui Ciurtin ca
    in alti ani (in 2009 au fost in jur de zece investitori strategici
    si fonduri de investitii); oricum insa, “acesta este cel mai prost
    moment posibil pentru o vanzare”, argumenteaza el.

    Nici in trecut nu s-a gasit o cale de mijloc intre ce ofereau
    petitorii si asteptarile actionarilor majoritari, Raul si Petru
    Ciurtin (“nu era un punct in care ne puteam intalni cu discutiile”,
    spune antreprenorul), astfel incat acum cu atat mai mici sunt
    sansele sa se intample acest lucru. Pe termen lung, se vede tot la
    carma companiei, mai ales ca “avem incredere si in viitor”, vizand
    pentru anul in curs o crestere moderata a cifrei de afaceri. Ce
    l-ar putea convinge sa se retraga din afacere? Doar o oferta
    (“putin probabila”) care ar fi de cateva ori mai mare decat
    capitalizarea bursiera a companiei. In prezent, capitalizarea
    bursiera a companiei este de 38 de milioane de euro, iar familia
    Ciurtin este actionar majoritar, cu un pachet de actiuni de aproape
    48%.