BusinessMagazin

Tag: lactate

  • Studiu GoVeggie.ro: Românii sunt tot mai bine informaţi despre alternativele la lactatele de origine animală

    În contextul creşterii conştientizării în ceea ce priveşte alimentaţia sănătoasă şi alternativele bio în general, românii aleg tot mai des să-şi diversifice produsele introduse în alimentaţie. Un studiu în derulare realizat de GoVeggie.ro arată că 46% dintre românii interesaţi de ingredientele produselor pe care le includ în alimentaţie au renunţat deja parţial la lactatele de origine animală.

    Beneficiile înlocuirii lactatelor de origine animală în regimul alimentar de zi cu zi nu sunt văzute doar de cei care suferă de o formă de intoleranţă la această categorie de alimente. 42% dintre respondenţi spun că motivaţia principală a fost sau ar fi o schimbare majoră de stil de viaţă, iar pentru 40% contează mai mult protejarea animalelor. Doar 23% invocă intoleranţa sau alte probleme de sănătate ca motiv pentru a renunţa la lactatele de origine animală.

    Peste 70% dintre românii care au participat la studiu cunosc faptul că există alternative vegetale pentru laptele de origine animală (laptele de soia, de migdale, nuci, caju, cocos şi altele), însă jumătate dintre respondenţi mai consumă şi lactate de origine animală de 2-3 ori pe săptămână.
     

  • O cooperativă din Sîngeroz-Băi, prima care obţine certificarea “produs montan” pentru lactate

    Cooperativa Agricolă de Gradul I Grupul de Producători Sîngeorz-Băi, din judeţul Bistriţa-Năsăud, este prima cooperativă din zona montană care a obţinut dreptul de utilizare a menţiunii de calitate facultative “produs montan” pentru şase produse lactate, a anunţat, marţi, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale într-un comunicat publicat pe site-ul instituţiei.

    Produsele “Caşcaval”, “Telemea”, “Smântână”, “Urdă”, “Caş din lapte de vacă” şi “Brânză frământată de Sîngeorz-Băi” au fost înscrise în Registrul naţional al produselor montane, în urma Deciziei nr. 59/09.09.2019 eliberată în baza Ordinului 52/2017, cu modificările ulterioare.

    Potrivit MADR, unitatea şi-a început activitatea de producţie în 1 aprilie 2019, iar pe cea de vânzare, în 1 mai 2019. Activitatea cooperativei se bazează pe prelucrarea laptelui crud de vacă, pasteurizare, obţinere smântână, caş şi brânzeturi cu pasta opărită. Materia primă provine de la gospodăriile din localitate, capacitatea maximă fiind de 3.000 litri lapte/zi.

    Denumirea de “produs montan” este stabilită ca menţiune de calitate facultativă şi este atribuită produselor destinate consumului uman, în cazul cărora materiile prime, dar şi furajele pentru animalele de fermă provin în principal din zone montane sau în cazul produselor prelucrate, prelucrarea are loc, de asemenea, în zone montane.

    Dreptul de utilizarea a menţiunii de calitate facultative “produs montan” poate fi obţinut pentru produsele de origine animală, care sunt prelucrate în aceste zone şi de la animale crescute în zona montană, de animale crescute cel puţin în ultimele două treimi ale vieţii lor în zone montane, dacă produsele sunt prelucrate în aceste zone şi de la animale transhumante, crescute cel puţin o pătrime din viaţă în transhumanţă şi care au păscut pe păşuni din zone montane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Agroserv Măriuţa vrea să ducă produsele Lăptăria cu Caimac pe pieţele din Germania şi Marea Britanie

    Pe plan local, compania plănuieşte să intre cu produsele proprii în reţeaua Shop&Go şi se află în discuţii cu încă patru reţele de supermarketuri şi reţele de băcanii, potrivit lui Adrian Cocan, manager Lăptăria cu caimac.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • ​​Preţurile alimentelor au crescut în ianuarie 2019 la nivel mondial cu 1,8% faţă de decembrie 2018. Cel mai mult a crescut preţul la lactate

    „Indicele preţurilor alimentelor (FFPI) al FAO a fost în medie de 164,8 puncte în ianuarie 2019, în creştere cu aproape 3 puncte (1,8%) faţă de decembrie 2018. Dar cu 3,7 puncte (2,2%) mai mic faţă de ianurie 2018. După trei luni succesive cu preţuri relativ stabile, creşterea din luna ianuarie a fost determinată, în mare parte, de o revenire bruscă a cotaţiilor preţurilor lactatelor, precum şi ale uleiurilor vegetale şi zahărului”, conform rezultatelor publicate pe site-ul FAO.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un job plătit mai bine decât v-aţi aştepta, dar companiile nu găsesc deloc oameni: “Durează şi şase luni să găsim, deşi salariile încep de la 3.000 de lei net”

    „Intrăm în reţele ro­mâ­neşti de magazine, acum semnăm ca să in­trăm într-o reţea nouă în Cluj-Napo­ca, vom ajunge la 35 de magazine în total“, spu­ne Adrian Cocan, adminis­tra­torul fabricii.

    Compania vinde acum produsele sub brandul „Lăptăria cu caimac“, după ce în 2017, antreprenorul Nicuşor Şerban a contractat 2,8 mil. euro de la Banca Transilvania pentru fi­nalizarea in­vestiţiei în fabrica de pro­cesare lac­ta­te, o investiţie care adaugă valoare businessului.
     

  • Lăptăria cu caimac

    Elementul de  noutate:
    Lăptăria cu caimac este primul brand propriu al producătorului local de lapte vrac Agroserv Măriuţa, lansat în urmă cu un sfert de secol de Nicuşor Şerban, tatăl Mădălinei Cocan. Produsul este axat, după cum îi sugerează şi numele, pe producţia de lapte cu caimac. Principalele diferenţe dintre acesta şi laptele produs de alte branduri de pe piaţa locală sunt termenul de valabilitate mai redus, de 14 zile, dar şi tehnicile de procesare, care implică folosirea unei temperaturi de pasteurizare mai joase decât media obişnuită, pentru a păstra gustul laptelui cât mai apropiat de cel proaspăt muls şi pentru a nu se pierde substanţele nutritive naturale.

    Descrierea inovaţiei:
    Proiectul Lăptăria cu caimac a presupus construirea unei fabrici cu o  capacitate tehnică de procesare de aproximativ 75 tone de lapte pe zi. Construcţia unităţii de producţie, aflată vizavi de fermă, a durat un an şi jumătate, iar valoarea investiţiei iniţiale a fost de peste 5 milioane de euro. Dintre aceştia, aproape jumătate au fost obţinuţi din fonduri europene, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Restul investiţiei, pe care antreprenorii se aşteaptă să o amortizeze în opt ani, a provenit din credit bancar şi fonduri proprii. La baza conceptului noului brand stă dorinţa soţilor Cocan de a continua afacerea familiei, de a inova pe un segment al pieţei de produse de specialitate, dar şi de a aplica experienţa de marketing şi business pe care au dobândit-o în peste 10 ani de activare vânzând lapte direct clienţilor persoane fizice, cât şi în regim business to business.
    În prezent, ferma Agroserv Măriuţa deţine 2.600 de vaci din rasa Holstein Friesian, dintre care 950 sunt vaci de muls. De peste zece ani, ferma livrează lapte crud, vrac, către marii procesatori din România şi, în ultimii ani, şi din Bulgaria, cu livrări zilnice de lapte de peste 25.000 de litri. Anul trecut, compania cu aproape 80 de angajaţi a avut o cifră de afaceri de 32,6 milioane de lei şi un profit net de aproximativ 5,5 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice. Pentru început, brandul familiei Cocan este distribuit în reţeaua Mega Image, atât în Capitală cât şi în celelalte oraşe din ţară în care retailerul este prezent, însă pe viitor proprietarii doresc să extindă distribuţia şi în alte reţele de super şi hipermarketuri.
    „Lăptăria cu caimac a fost un vis al nostru de a arăta că lactatele de specialitate încă se pot găsi pe piaţa locală, încă se pot produce şi, mai ales, că se poate şi la noi, în România”, spune Mădălina Cocan.

    Efectele inovaţiei:
    Prin intermediul lansării brandului Lăptăria cu caimac şi intrarea pe rafturile lanţului de retail Mega Image, compania Agroserv Măriuţa şi-a întărit poziţia pe piaţa lactatelor, în faţa unor companii puternice cu acţionariat străin, precum Lactalis, Danone sau Fabrica de lapte Braşov. Totodată, reprezentanţii companiei plănuiesc ca pe viitor să se extindă, pe lângă alte lanţuri de retail, şi pe segmentul HoReCa, dar şi în magazinele specializate, în brutării, cofetării, gelaterii şi patiserii de top.

  • Raul Ciurtin, director general şi acţionar / Prefera Foods: “Am avut flerul de a alege oamenii potriviţi la momentul potrivit. Ca proaspăt medic învăţam să scriu reţete, ca antreprenor am învăţat că o afacere reuşită nu se bazează pe reţete”

    Carte de vizită
    ¶ Raul Ciurtin s-a consacrat în mediul de afaceri local prin dezvoltarea producătorului de lactate Albalact, pe care l-a adus la afaceri de peste 100 de milioane de euro; a vândut apoi businessul către grupul francez Lactalis
    ¶ În 1999, când a fost nevoit să se întoarcă în oraşul natal pentru a prelua de la tatăl său administrarea fabricii de lactate privatizate de stat la limita falimentului, absolvise Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca şi începuse să lucreze ca medic stagiar
    ¶ Prin intermediul Prefera Foods, companie în care era acţionar încă de pe vremea când mai avea Albalact, a cumpărat anul trecut fabrica Salconserv din Mediaş, unde va realiza produse din categoria ready-meal sub brandul Capricii şi Delicii
    ¶ Anul trecut a intrat în acţionariatul Domeniile Boieru din judeţul Alba, o cramă care are peste 100 de hectare de viţă-de-vie

  • Discuţiile SUA-Canada privind revizuirea NAFTA s-au încheiat vineri fără un acord, dar vor fi reluate săptămâna viitoare

    Robert Lighthizer, reprezentantul SUA pentru Afaceri comerciale, a declarat că discuţiile cu partea canadiană au fost “constructive”, adăugând că oficialii americani se vor întâlni miercurea viitoare cu echipa ministrului canadian de Externe, Chrystia Freeland, pentru a căuta să ajungă la un acord.

    Printre chestiunile care au provocat impasul în negocieri se numără dorinţa Canadei de a-şi proteja industria lactatelor, mecanismele privind gestionarea disputelor şi situaţia patentelor pentru medicamente.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Discuţiile SUA-Canada privind revizuirea NAFTA s-au încheiat vineri fără un acord, dar vor fi reluate săptămâna viitoare

    Robert Lighthizer, reprezentantul SUA pentru Afaceri comerciale, a declarat că discuţiile cu partea canadiană au fost “constructive”, adăugând că oficialii americani se vor întâlni miercurea viitoare cu echipa ministrului canadian de Externe, Chrystia Freeland, pentru a căuta să ajungă la un acord.

    Printre chestiunile care au provocat impasul în negocieri se numără dorinţa Canadei de a-şi proteja industria lactatelor, mecanismele privind gestionarea disputelor şi situaţia patentelor pentru medicamente.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Businessul din lapte cu caimac – VIDEO

    „Lăptăria cu caimac a apărut ca un vis al nostru de a arăta că lactatele de specialitate încă se pot găsi pe piaţa locală, încă se pot produce şi, mai ales, că se poate şi la noi, în România”, descrie Mădălina Cocan motivele pentru care ea şi soţul său, Adrian Cocan, au lansat businessul Lăptăria cu caimac. Acesta este axat, după cum îi sugerează şi numele, pe producţia de lapte cu caimac.
    Principalele diferenţe dintre acesta şi laptele produs de alte branduri de pe piaţa locală sunt termenul de valabilitate mai redus, de 14 zile, dar şi tehnicile de procesare, care implică folosirea unei temperaturi de pasteurizare mai joase decât media obişnuită, pentru a păstra gustul laptelui cât mai apropiat de cel proaspăt muls şi pentru a nu se pierde substanţele nutritive naturale.
    Lăptăria cu caimac este de fapt primul brand propriu al producătorului local de lapte vrac Agroserv Măriuţa, lansat, în urmă cu un sfert de secol, de tatăl Mădălinei, Nicuşor Şerban.
    În prezent, ferma Agroserv Măriuţa deţine 2.600 de vaci din rasa Holstein Friesian, dintre care 950 sunt vaci de muls. De peste zece ani, ferma livrează lapte crud, vrac, către marii procesatori din România şi, în ultimii ani, şi din Bulgaria, cu livrări zilnice de lapte de peste 25.000 de litri.
    Anul trecut, compania cu aproape 80 de angajaţi a avut o cifră de afaceri de 32,6 milioane de lei şi un profit net de aproximativ 5,5 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice.
    Proiectul Lăptăria cu caimac a presupus construirea unei fabrici cu o  capacitate tehnică de procesare de aproximativ 75 tone de lapte pe zi. Construcţia unităţii de producţie, aflată vizavi de fermă, a durat un an şi jumătate, iar valoarea investiţiei iniţiale a fost de peste 5 milioane de euro. Dintre aceştia, aproape jumătate au fost obţinuţi din fonduri europene, prin sprijin pentru investiţii din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Restul investiţiei, pe care antreprenorii se aşteaptă să o amortizeze în opt ani, a provenit din credit bancar şi fonduri proprii.
    La baza conceptului noului brand stă dorinţa soţilor Cocan de a continua afacerea familiei, de a inova un segment al pieţei de produse de specialitate, dar şi de a aplica experienţa de marketing şi business pe care au dobândit-o în peste 10 ani de activare vânzând lapte direct clienţilor persoane fizice, cât şi în regim business to business.
    Pentru început, brandul familiei Cocan este distribuit în reţeaua Mega Image, atât în Capitală cât şi în celelalte oraşe din ţară în care retailerul este prezent, însă pe viitor proprietarii doresc să extindă distribuţia şi în alte reţele de super şi hipermarketuri. 
    Clienţii cărora se adresează proprietarii Lăptăriei cu caimac sunt consumatorii de produse premium, naturale. „Produsele noastre vizează publicul larg, dar în principal familiile tinere cu copii, care îşi doresc o alimentaţie corectă, echilibrată, şi care investesc timp şi atenţie în alegerile alimentare pe care le fac”, spune antreprenoarea.
    Mădălina Cocan este de părere că pentru a miza pe antreprenoriat este nevoie de curaj şi de o echipă competentă; crede, de asemenea, că pentru a avea succes este nevoie de şcoală, educaţie şi multă muncă. Cea mai mare provocare în domeniul în care activează este, din punctul ei de vedere, „să aduci un produs care să fie 100% autentic, să îşi păstreze gustul original şi, în acelaşi timp, nici să nu expire în câteva zile, într-o piaţă în care produsele expiră într-o perioadă de o lună sau mai mult”.
    Pe viitor, planurile antreprenorilor vizează consolidarea echipei, extinderea cu până la şase linii de producţie funcţionale până la finalul anului 2018, dar şi lansarea unor produse noi, ca iaurtul şi mai multe tipuri de caş. Aceştia nu vor să se rezume doar la distribuţia în lanţurile de retail, ci să se extindă şi pe alte segmente ale pieţei. „În viitor intenţionăm să abordăm şi segmentul HoReCa, dar şi magazine specializate: brutăriile, cofetăriile, gelateriile şi patiseriile de top”, spune Mădălina Cocan.
    În prezent, potrivit Ziarului Financiar, piaţa lactatelor este estimată la un miliard de euro anual, fiind dominată de companii cu acţionariat străin care şi-au consolidat poziţia pe piaţă, precum Lactalis, Danone sau Fabrica de lapte Braşov. În ultimii ani, tot mai multe branduri româneşti de lactate au fost preluate de giganţi internaţionali, ca Lactalis, care a preluat mărcile La Dorna, Albalact şi Covalact.