BusinessMagazin

Blog

  • La 6 ani a primit primul calculator, la 12 ani ştia să codeze, la 16 ani a renunţat la şcoală şi, înainte să împlinească 30 de ani, a construit o companie internaţională. Acum are o avere de aproape 6 miliarde

    La nici 12 ani, TOBIAS LÜTKE ştia să codeze, iar înainte să împlinească 30 de ani lansase deja o companie al cărei succes avea să se răsfrângă la nivel mondial. Astăzi, serviciul Shopify e folosit de milioane de businessuri din întreaga lume.

    Tobias Lütke s-a născut în anul 1981, în Koblenz, Germania. La vârsta de şase ani părinţii i-au dăruit primul computer, iar la 11-12 ani Lütke deja începuse să rescrie codul pentru jocurile preferate şi făcuse un hobby din modificarea componentelor hardware ale PC-ului. În clasa a 10-a a renunţat la şcoală pentru a se înscrie într-un program de ucenicie, în urma căruia s-a calificat ca programator.

    În 2003, după ce şi-a întâlnit actuala soţie într-o excursie pe care a făcut-o în staţiunea canadiană de schi Whistler, antreprenorul s-a hotărât să se mute în Canada.

    Aici i-a întâlnit pe Daniel Weinand şi Scott Lake, alături de care a lansat Snowdevil, un magazin online pentru produse destinate snowboardului. În lipsa unui software potrivit, antreprenorul a proiectat de la zero o nouă platformă, pas în urma căruia cei trei parteneri au decis să nu se mai limiteze doar la nişa de echipamente sportive ci să se focuseze pe e-commerce în ansamblu. În 2006, au pus bazele Shopify, un serviciu care ajută alte companii să îşi lanseze şi să administreze magazine online. În 2015 compania s-a listat la Bursă.

    Pe 8 septembrie 2021, împreună cu o serie de executivi de top şi având drept partener firma Celtic House Venture Partners, antreprenorul a investit 3 milioane de dolari în Creative Layer, o platformă globală care să deservească comenzile primite pe Shopify şi alte nevoi conexe.

    Un alt proiect tehnologic în care Lütke s-a implicat este platforma dedicată dezvoltării aplicaţiilor web, Ruby on Rails.

    Antreprenorul e căsătorit cu Fiona McKean, alături de care are trei copii. El are în prezent o avere estimată la 5,8 miliarde de dolari şi, cu toate că deţine o Tesla, preferă să meargă la birou pe bicicletă, potrivit Forbes. Executivul a primit mai multe recunoaşteri pentru activitatea din industrie, inclusiv titlul de antreprenorul anului 2021, din partea cotidianului canadian The Globe and Mail.

    În 2021, compania, din care Lütke încă deţine 7%, a înregistrat venituri de 2,9 miliarde de dolari. Serviciul e folosit de peste 1,7 milioane de businessuri din circa 175 de pieţe.

    „E-commerce-ul nu e o industrie. E-commerce-ul este o tactică.”

     

  • Povestea tinerei care a studiat informatica în nu mai puţin de şase ţări şi care a ajuns acum să lucreze pentru una dintre cele mai mari companii din lume

    Viaţa poate fi amuzantă uneori… iar această perspectivă a determinat-o pe Oana Ţifrea-Marciuska să studieze, în facultate, tiparele glumelor făcute timp de luni de zile de prietenii săi. Era prima sa activitate de cercetare practică în construirea şi interpretarea modelelor de inteligenţă artificială (AI), pentru teza sa de licenţă, prima lucrare în domeniu.  De atunci, şi-a continuat pregătirea academică şi evoluţia profesională în şase ţări, iar umorul a însoţit-o în tot acest parcurs.

    „Îmi amintesc că odată, când eram încă la şcoală ne-am uitat la un interviu la televizor cu nişte români care studiau la licenţă la Oxford. M-am gândit atunci că nu voi putea merge niciodată acolo. Ani mai târziu, eu sunt persoana care este întrebată despre cariera ei. 🙂 Viaţa poate fi amuzantă uneori”, constată Oana Ţifrea-Marciuska, în interviul pentru Business MAGAZIN, la câţiva ani distanţă după ce a bifat şi studiile la Oxford, dar şi numeroase alte experienţe – academice şi profesionale –  la care nici nu visa atunci.

    Acum, din rolul de AI Scientist and Engineer al Bloomberg, face parte din echipa de ingineri din grupul de inteligenţă artificială al grupului media, care dezvoltă şi menţine Bloomberg Knowledge Graph (reţeaua semantică de concepte financiare, relaţii şi instanţe a Bloomberg). Knowledge Graph conectează diverse entităţi, cum ar fi oameni, companii, produse, mărci sau industrii, cu diverse proprietăţi, cum ar fi angajarea, lanţul de aprovizionare sau locaţia geografică. Echipa lor îmbunătăţeşte produsele Bloomberg, cum ar fi ştirile automate sau procesarea limbajului automat(NLP).

    Din rolul de cercetător ştiinţific, citeşte articole legate de noile proiecte în care şi-au propus să inoveze, mentorează stagiari sau colaborează cu oameni din mediul academic, revizuieşte articole ştiinţifice ale colegilor, participă la conferinţe ca prezentator, organizator sau învăţăcel. În calitate de inginer, proiectează, implementează şi testează software, revizuieşte codul colegilor săi, participă la diferite întâlniri pe teme de agilitate şi repară posibile erori în cod.

    „În cazul meu, lucrurile au evoluat în mod natural. Am participat la diferite competiţii în timpul liceului care au implicat matematică, programare, scriere creativă şi limbaj. În timp ce lucram la teza de licenţă în informatică, am putut să-mi combin cele două pasiuni – limbajul şi programarea – şi am lucrat la «Recunoaşterea automată a umorului în texte»”, îşi aminteşte Oana Ţifrea-Marciuska prima sa activitate de cercetare practică în construirea şi interpretarea modelelor AI (Artificial Intelligence â inteligenţă artificială – n.red.).

    „Vreme de luni de zile, am analizat fiecare glumă pe care o spuneau prietenii mei pentru a înţelege ce caracteristici o făceau amuzantă. Am continuat în domeniul AI pentru că sunt foarte curioasă în ceea ce priveşte diferitele aplicaţii legate de AI, de la utilizarea tehnologiei în educaţie şi asistenţă medicală până la implicaţiile acesteia în viaţa de zi cu zi, cum ar fi ajutarea oamenilor să găsească informaţii relevante în diverse contexte.”

    Încă din liceu devenise  complet captivată de programare pentru că i se părea foarte distractivă – „Visam la computere care să îmi scrie temele pe subiectele care nu erau de interes pentru mine. Nu îmi plăcea să memorez lucruri şi voiam să înţeleg. Matematica şi programarea erau foarte interesante fiindcă odată ce le înţelegeai, puteai să-ţi reaplici cunoştinţele. De fapt, am început două licenţe în acelaşi timp: una în informatică şi alta în drept (la propunerea părinţilor mei). După o lună de studiu, am ştiut că vreau să studiez doar informatica”.

    De la curiozitatea ei pentru inteligenţa artificială şi până la Bloomberg, a trecut însă prin numeroase etape legate de pregătirea sa, dar şi prin diferite geografii. Originară din Topliţa, judeţul Harghita, Oana şi-a continuat studiile la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Primul pas în afara ţării a fost prin intermediul programului Erasmus, despre care auzise în perioada în care studia pentru licenţă. „Din moment ce nu am fost niciodată în afara României, a fost atrăgător pentru mine să câştig o bursă care să-mi permită să studiez şi să experimentez viaţa peste hotare. Aşa am ajuns să studiez câteva luni la Lille în Franţa. După această experienţă, am decis să aplic pentru o altă bursă pentru a studia la master. Apoi au urmat alte lucruri. Nu am planificat niciodată că voi avea o carieră internaţională, dar lucrurile s-au întâmplat pur şi simplu.” Mai târziu, a finalizat un program masteral european în logică computaţională în Austria şi Italia. A făcut un stagiu de practică chiar şi în Australia, apoi a petrecut doi ani ca dezvoltator de software în Italia, şi-a obţinut doctoratul în AI în Marea Britanie. A lucrat într-un stagiu de internship în Marea Britanie la Microsoft Research, a făcut un an de studii postuniversitare şi abia apoi a primit un job la Bloomberg. Spune că a aplicat pentru că, în timp ce îşi făcea doctoratul la Oxford, a  asistat la o discuţie susţinută de un inginer de cercetare de acolo, iar proiectele lor păreau interesante şi legate de interesele sale de cercetare: procesarea limbajului natural şi knowledge graph. A aplicat la Bloomberg odată ce a decis să se îndrepte înspre această industrie, iar câteva interviuri mai târziu, s-a alăturat companiei.

    „Cred că România are un sistem de învăţământ foarte bun, mai ales când vine vorba despre informatică. Cred că un lucru pe care îl luăm de bun aici este educaţia gratuită. Până la terminarea universităţii, mulţi dintre colegii mei profesionişti sunt extrem de îndatoraţi din cauza taxelor de şcolarizare. În schimb, ceea ce era destul de stresant pentru mine în timpul liceului, de exemplu, era faptul că trebuia să memorezi informaţii ca şi cum ar fi fost poezii. I-am apreciat foarte mult pe profesorii care au încurajat dezbaterile şi ne-au învăţat să gândim singuri.”

    Cititi aici materialul integral 

  • Cine este omul care a creat cel mai nou lanţ de magazine care a venit în ţara noastră chiar săptămâna trecută

    Retailerul internaţional de modă Primark a deschis săptămâna aceasta primul magazin din România în centrul comercial ParkLake din Bucureşti, în urma unei investiţii de 10 milioane de euro. În urma extinderii pe plan local, compania ajunge la a 15-a piaţă internaţională.

    Noua inaugurare face parte din planurile de extindere în Europa Centrală şi de Est (ECE), unde marca deţine deja magazine în Polonia, Republica Cehă şi Slovenia. Primark a anunţat şi deschiderea celui de-al doilea magazin în Bucureşti, în centrul comercial AFI Cotroceni, care va fi inaugurat în 2023.

    Noul magazin Primark din ParkLake Bucureşti se întinde pe o suprafaţă de 3.700 de metri pătraţi, împărţită pe două etaje şi va aduce clienţilor din România.

    Primark este un retailer de modă internaţional cu peste 70.000 de angajaţi în 15 ţări din Europa şi SUA. Brandul a fost înfiinţat în Irlanda în 1969 sub denumirea Penneys.

    Cel care a pus bazele companiei, în urmă cu doar 50 de ani, este Arthur Ryan.
     
    Arthur Ryan s-a născut pe 18 iulie 1935 în Cork, Irlanda. Ulterior, familia s-a mutat în Dublin, unde el a urmat cursurile şcolii Synge Street CBS. După ce a emigrat la Londra, Ryan a lucrat pentru retailerul de modă Carr & McDonald. S-a întors apoi în Dublin şi s-a angajat în cadrul lanţului de retail Dunnes Stores.
     
    În 1969 şi-a deschis, în capitala irlandeză, propriul magazin, Penneys. Cinci ani mai târziu, când reţeaua ajunsese la 11 unităţi, a hotărât să îşi extindă businessul şi în Marea Britanie. Ulterior, a fost nevoit să schimbe numele magazinelor deschise în afara graniţelor Irlandei în Primark, pentru a evita problemele legale cu lanţul american JC Penney. Cea mai importantă schimbare în parcursul businessului a avut loc în 2005, când Primark a achiziţionat un portofoliu imens de magazine Littlewoods.
     
    Ryan a fost căsătorit de două ori. Din prima căsnicie a avut patru copii, iar din a doua, cu Alma Carroll, a avut o fiică. Antreprenorul a preferat să ducă o viaţă departe de ochii presei – nu acorda niciodată interviuri şi rareori era văzut în public fără bodyguarzi, mai ales că una dintre cele mai mari temeri ale sale era aceea de a fi răpit. El a murit pe 8 iulie 2019, cu câteva zile înainte de a împlini 84 de ani.
     

  • Avocatul din telefon

    Multe start-up-uri de tehnologie, şi nu numai, nu pun în prim-plan aspectele juridice atunci când pornesc efectiv proiectul, iar pe măsură ce se dezvoltă businessul încep să se lovească de o serie de provocări pe zona aceasta. Vasile Ţiple, fostul director juridic global al UiPath, s-a gândit să rezolve însă această problemă, atât pentru start-up-uri, cât şi pentru companii mai mari, şi a dezvoltat o platformă ce funcţionează ca o soluţie all-in-one pentru toate activităţile de natură juridică pe care trebuie să le facă o firmă. 

    Această platformă, din punctul meu de vedere, este un câştig enorm pentru start-up-uri pentru că le rezolvă problemele din prima zi în care şi-au făcut un cont. Pot economisi mii de euro şi, în primul rând, cel mai important, mai mult decât banii, este timpul pe care îl economisesc şi faptul că ei nu o să mai repete greşelile pe care orice start-up în prezent le repetă, în sensul în care îşi ţin documentele pe tot felul de platforme în cloud în mod fragmentat, pierzând contractele pe e-mail ş.a.m.d. fiindcă nu există o supraveghere a întregului proces de contractare”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Vasile Ţiple, fondator al Goodlegal.

    El a pornit proiectul la începutul acestui an alături de Alexandru Căciulescu, profesionist în inginerie şi cercetător cu experienţă în companii de top precum UiPath şi J.P. Morgan; Alexandru Tătăran, ce are experienţă de peste un deceniu în a ajuta liderii de piaţă să-şi construiască avantaje competitive prin tehnologii de ultimă oră şi Ioana Teleanu,  profesionist UX cu experienţă în companii mari precum UiPath şi ING Bank, oferind şi consultanţă şi design pentru start-up-uri aflate la început de drum.

    „Goodlegal s-a născut din dorinţa de a rezolva o frustrare personală în legătură cu infrastructura juridică a unei companii, cum o numesc eu. Ideea a avut două origini istorice, aş putea spune. Prima oară în 2016, când eram la UiPath şi încercam să pun la punct infrastructura juridică a companiei şi nu exista un tool cu care să fac treaba asta şi atunci a trebuit să improvizez – am folosit pentru semnături electronice DocuSign pentru anumite contacte cu restul echipelor din companie şi alte platforme pentru că UiPath începuse deja să devină o companie globală. Procesul a fost foarte fragmentat şi a fost nevoie de multă improvizaţie şi mult timp investit în acest demers. Şi surpriza cea mai mare a fost după ce am plecat din UiPath şi am început să ofer sfaturi start-up-urilor. Atunci am observat că efectiv trebuia să încep acelaşi proces de la zero în legătură cu template-urile, toolurile pe care trebuia să le folosească compania. Adică efectiv reiei tot procesul de la zero, reinventezi de fiecare dată roata, ceea ce mi se pare o nebunie, şi atunci aşa s-a cristalizat ideea de Goodlegal“, a povestit Vasile Ţiple.

    Ce face însă Goodlegal? Platforma le permite companiilor să colaboreze uşor, atât intern, cât şi extern cu partenerii lor contractuali, punându-le la dispoziţie diverse funcţionalităţi – de la generarea de documente, inclusiv asamblarea lor prin drag and drop, până la documente juridice standard, editor şi analiză de text juridic, semnătură electronică, funcţionalităţi de automatizare şi integrări, prin care orice companie poate obţine o conformitate legală solidă şi cadrul juridic operaţional în cel mai scurt timp.

    „Din momentul în care ţi-ai făcut cont, ai acces direct la tot ce-ţi oferă platforma, de la management de documente pentru tot ce ai în legătură cu documentele – workflow automation, approval flow, editor pentru documente, semnătură electronică, deci totul sub acelaşi acoperiş, lucru pe care nici în 2016, dar nici acum nu-l găseşti. Mai mulţi fondatori dintr-un start-up sau un director juridic trebuie efectiv să se uite la o mie de alte tooluri de pe piaţă ca să îşi rezolve problemele juridice din punct de vedere operaţional, adică încă nu există acea platformă uşor de înţeles pe care sperăm că o aducem noi acum pe piaţă cu Goodlegal“, a explicat Vasile Ţiple.

    Platforma Goodlegal a fost lansată la nivel internaţional, însă în prima fază start-up-ul se va axa pe pieţele din SUA şi Europa. Odată cu lansarea oficială, start-up-ul a anunţat şi obţinerea unei investiţii de tip pre-seed în valoare de 1,2 milioane de euro de la primii investitori ai uncornului românesc UiPath – Earlybird Digital East Fund, care a condus runda de finanţare, Credo Ventures, Daniel Dines, şi Underline Ventures – cel mai nou fond de investiţii în tehnologie din România, proiectul Goodlegal fiind evaluat la câteva milioane de dolari.  

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Invitat: Vasile Ţiple, fondator al Goodlegal şi fost director juridic global al UiPath

    Ce face? A dezvoltat o platformă prin care şi-a propus să ajute companiile să îşi digitalizeze şi gestioneze dintr-un singur loc activităţile juridice.

     

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitat: Natalia Lepădatu, cofondatoare DigiSinergy – soluţii software pentru automatizarea proceselor de business ale IMM-urilor.

    Ce e nou? Compania locală estimează că va încheia anul acesta cu o creştere de 60% a cifrei de afaceri faţă de 2021 – primul an de funcţionare al său. Compania DigiSinergy a fost înfiinţată în iunie anul trecut, ca parte din grupul Producton, iar până acum a investit în dezvoltarea unei suite de produse menite să automatizeze procesele de business din cadrul IMM-urilor, cea mai recentă fiind soluţia de tip ERP-CRM numită Dynamic Sales pentru care a alocat în total resurse de 600.000 euro anul acesta.

    „Noutatea anului pentru noi este o soluţie de tip cloud privat, bazată pe tehnologie RPA (Robotic Process Automation – n. red.) şi inteligenţă artificială de tip ERP-CRM care înglobează întreaga suită pe care noi o furnizăm într-o singură umbrelă, astfel încât, în momentul în care mergem la un client să instalăm soluţiile de digitalizare, să putem să oferim fiecare părticică şi fiecare pas din procesul necesar de digitalizare.“

    2. Invitat: Alexandru Holicov, fondator şi CEO al Adservio – platformă educaţională

    Ce e nou? Compania are ca obiectiv pentru anul 2023 dublarea cifrei de afaceri  şi extinderea activităţii pe noi pieţe externe, primele ţări vizate fiind din regiunea Europei de Est, dar şi din zona Benelux – Belgia, Olanda şi Luxemburg. Anul trecut, Adservio Social Inovation SRL a avut o cifră de afaceri de aproape 4,5 milioane lei, de 2,5 ori mai mare faţă de 2020, când businessul companiei a scăzut pe fondul izbucnirii pandemiei.

    „Anul acesta sperăm să avem o creştere a cifrei de afaceri de 30% faţă de anul precedent şi pentru anul următor avem un obiectiv mai ambiţios, anume să dublăm cifra de afaceri pe care am avut-o în acest an. De asemenea, în 2023 ne dorim să accelerăm extinderea internaţională şi avem câteva ţări din regiune, din zona noastră, pe care le monitorizăm şi sunt şi câteva ţări din vest, din zona Benelux, cu care avem deja discuţii.“

    3. Invitat: Alin Breabăn, cofondator, Vestinda – plaformă de management al investiţiilor în crypto.

    Ce e nou? Start-up-ul local vrea ca începând de anul viitor să facă demersurile necesare pentru pregătirea intrării pe piaţa din SUA, acum acesta concentrându-se în principal pe ţările din Europa şi pe Turcia. În ultimele şase luni, platforma a reuşit să atragă tot mai mulţi utilizatori, ajungând în prezent la peste 1.600 de conturi înregistrate, dintre care o parte sunt şi plătite, start-up-ul începând să monetizeze astfel din luna octombrie.

    „Ca şi strategie de go-to-market, noi acum ne concentrăm foarte mult pe Europa, plus Turcia şi vrem să facem în următoarele 3-4 luni scalarea unui model care în România funcţionează şi abia după aceea să ne ducem concret pe alte pieţe. Fiecare continent şi fiecare ţară, fiecare jurisdicţie, are nevoie de anumite lucruri la care trebuie să fii foarte atent şi vrem să facem un «due diligence» foarte, foarte bun pentru SUA, aşa cum am făcut şi pentru Europa, iar în primele trei luni din anul următor asta vom face. Evident că fiind o platformă globală, avem utilizatori care vin din mai multe locuri, însă când dedici mai mult timp pe o piaţă anume, o înţelegi, te duci să vorbeşti cu oamenii de acolo, lucrurile funcţionează mult mai bine.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Citatul săptămânii – Mihaela Popescu, preşedintele Tenaris Silcotub: „Aveam în plan investiţii de 45 milioane dolari pentru anul acesta, dar la preţul actual al energiei electrice, investiţiile nu vor avea loc şi este posibil ca acestea să fie dirijate spre alte ţări”

    „Aveam în plan investiţii de 45 milioane dolari pentru anul acesta, dar la preţul actual al energiei electrice, investiţiile nu vor avea loc şi este posibil ca acestea să fie dirijate spre alte ţări” a spus recent pentru ZF Mihaela Popescu, preşedintele Tenaris Silcotub, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de ţevi industriale.

    Mihaela Popescu, preşe­din­tele TenarisSilcotub, spune că existau pla­nuri ale com­paniei de a investi în două noi capacităţi de producţie, valoarea ridicân­du-se la 45 milioane dolari, însă criza energetică a pus stop acestor planuri.

    Creşterea preţurilor la e­nergie a deter­minat mulţi jucători din industrie să reducă producţia, să o stopeze sau să amâne in­vestiţiile planificate pentru anul acesta.

    „Am finalizat câteva investiţii care înce­puseră anul trecut, însă nu a fost demarat niciun alt proiect nou. Aveam în plan pentru 2022 două noi capacităţi de producţie în valoare totală de 45 de milioane de dolari, însă au fost suspendate deoarece reevaluăm oportunitatea şi viabilitatea economică a acestor proiecte. La preţul actual al energiei electrice, investiţiile nu vor avea loc şi este posibil ca acestea să fie dirijate spre ţări cu stabilitate economică şi legislativă“, a mai spus pentru ZF Mihaela Popescu.

     

     

     

     

     

     

     

     


     

  • ÎN CE MAI INVESTIM: Vinificaţie

    Purcari Wineries Public Limited Company (simbol bursier WINE) este unul dintre principalii producători  de vinuri şi brandy din regiunea Europei Centrale şi de Est, care gestionează aproximativ 1.450 de hectare de podgorii şi operează şapte platforme de producţie în România, Moldova şi Bulgaria. Purcari Wineries este lider pe segmentul vinurilor Premium din România cu o cotă de 30% şi cel mai mare exportator de vin din Moldova, livrând în peste 40 de ţări.

    Fondat în 1827, grupul este listat la Bursa de Valori Bucureşti din februarie 2018, având în prezent o valoare bursieră de aproximativ 354 de milioane de lei, după ce acţiunile au scăzut cu circa 41% de la începutul acestui an. În ultimele şase luni, acţiunile WINE înregistrează o scădere de 3,7%, conform datelor BVB.

    Purcari este condus de  fondatorul Victor Bostan din poziţia de Director Executiv şi are în acţionariat investitori instituţionali precum Horizon Capital, Fiera Capital, Conseq, East Capital, Franklin Templeton şi Norges Bank.

    În primele nouă luni din 2022, Purcari a raportat un profit net de 25,4 milioane de lei, în scădere cu 11% faţă de aceeaşi perioadă din 2021, la venituri de aproape 200 de milioane de lei, în urcare cu 20%. Marja EBITDA şi marja venitului net din T3/2022 au ajuns la 29%, respectiv la 19%.

    La nivelul trimestrului trei, profitul net s-a diminuat cu 25% faţă de T3/2021, până la 14,4 milioane de lei, în timp ce veniturile au marcat o creştere de 27% de la an la an, ajungând la 75,8 milioane de lei. Pe piaţa din România, veniturile au urcat în primele nouă luni cu 11% de la an la an şi cu 17% de la trimestru la trimestru.

    În luna aprilie 2022, acţionarii Purcari au aprobat în unanimitate distribuirea unui dividend de 0,51 de lei din profiturile acumulate, reprezentând aproximativ 20,5 milioane de lei, conform calculelor realizate de ZF.

    Oferta de valoare a grupului, în formula de „lux accesibil”, a demonstrat rezilienţă faţă de presiunile inflaţioniste, economice şi geopolitice, brandurile Purcari, marca de întâietate a companiei şi Bardar, marca de brandy premium, crescând la rate de două cifre.

    În octombrie 2022, Purcari a făcut încă un pas spre consolidarea poziţiei de lider al vinificaţiei în CEE, prin achiziţia unui pachet majoritar de 76% din Angel’s Estate, o cramă cu ciclu complet din Bulgaria cu 100 de hectare de vii proprii şi o capacitate anuală de producţie de peste 1 milion de sticle. Alte branduri de sub umbrela grupului sunt Crama Ceptura, Bostavan şi Domeniile Cuza.

    Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Unii aleg să fugă iarna de la frig la mai frig, fie aproape de casă, fie departe, în locuri în care puţină lume poate ajunge

    Printre aceste locuri se numără, conform The Telegraph, Laponia suedeză, unde se poate sta, spre exemplu, la o cabană, Loggers Lodge, construită la finalul secolului al nouăsprezecelea şi apoi renovată şi extinsă anul acesta, care nu poate găzdui decât un număr mic de persoane. Pe lângă şedinţe de schi sau plimbări cu snowmobilul, se oferă şi cursuri de supravieţuire în sălbăticie.

    Tot în nord, dar de această dată în Groenlanda, se poate ajunge într-o expediţie exclusivistă la bordul unui spărgător de gheaţă al companiei Eyos Expeditions, cu o capacitate de doar 12 turişti. Pe lângă explorarea peisajului glaciar, turiştii vor putea merge la schi cu elicopterul unde vor fi însoţiţi de schiori participanţi la olimpiade şi la competiţii de schi extrem, o săptămână costând 60.000 de euro.

    La capătul opus al lumii, în Antarctica, se poate merge, de exemplu, cu „Octopus”, fostul iaht al cofondatorului Microsoft, Paul Allen. O excursie de circa o săptămână pentru 12 persoane până în Antarctica ajunge la peste 2 milioane de euro, turiştii putând vedea Polul Sud, dar şi participa la diverse activităţi cum ar fi căţăratul pe gheaţă, schiatul sau ajutatul oamenilor de ştiinţă la marcatul balenelor albastre. 

    Tot în Antarctica, se poate şi sta câteva zile într-un minicomplex de şase capsule pentru două persoane denumit Echo Camp. Capsulele par mai degrabă gândite pentru utilizare în spaţiu şi seamănă cu nişte pietricele lucioase. Cei ajunşi în vacanţă în acest minicomplex se pot plimba cu biciclete speciale, de tip fat bike,  sau merge să vadă o colonie de pinguini imperiali, printre altele.   

     


     

     

  • Compania IT Luxoft ajunge la 2.500 de angajaţi în România, din care jumătate lucrează remote, şi deschide spaţii de coworking în Cluj-Napoca şi Iaşi

    Luxoft România, filială deţinută integral de DXC Technology şi una dintre cele mai mari companii de dezvoltare software şi soluţii IT din România, şi-a mărit în ultimii ani echipa şi încheie 2022 cu un număr de 2.500 de angajaţi.

    În ultimii doi ani, compania  a implementat sistemul de lucru remote, ceea ce i-a permis accesul la forţa de muncă din toate oraşele, astfel că echipele au fost mărite cu angajaţi din întreaga ţară. Recent, Luxoft a pus la dispoziţia echipelor din Cluj si Iaşi două birouri de coworking.

    Din totalul angajaţilor, jumătate locuiesc în Bucureşti şi judeţul Ilfov, în timp ce restul sunt angajaţi în regim full-remote, lucrând din alte oraşe din ţară.

    Luxoft România vrea să continue extinderea şi în 2023, având aproximativ 250 de poziţii deschise în cadrul companiei, iar peste 60% dintre acestea presupun exclusiv muncă de acasă.

    Planurile companiei IT prevăd angajarea unui număr total de 400 de persoane pe parcursul anului 2023, în cadrul celor trei linii de business pe care le dezvoltă in Romania.

    Luxoft România oferă servicii de software development pentru clienţi locali şi globali din domeniile telecom, financiar şi auto.

    La nivel international, Luxoft asigură soluţii şi servicii din 42 de centre specializate localizate în 24 ţări din America de Nord, Mexic, Europa de Vest şi de Est, Asia Pacific şi Africa de Sud.

     

  • Tranzacţie pe piaţa de birouri: BAT Global Business Solutions, centrul de servicii care deserveşte filialele producătorului de ţigări BAT la nivel global, îşi mută birourile în One Cotroceni Park, unde a închiriat 10.500 mp

    Global Business Solutions (GBS), cel mai mare centru de shared services al producătorului de ţigări BAT, şi unul dintre cele şase la nivel global, îşi mută birourile din România în faza a doua de dezvoltare a proiectului One Cotroceni Park,  unde va ocupa o suprafaţă de 10.500 de metri pătraţi.

    „Noile birouri vor fi structurate astfel încât să faciliteze experienţe hibride de conectare şi muncă, prin tehnologii noi şi design al spaţiului care sprijină interactivitatea. (…) Noua locaţie ne permite, de asemenea, să avansăm în obiectivele noastre de sustenabilitate, datorită diverselor facilităţi ale complexului One Cotroceni, axate pe ESG – un aspect pe care îl susţin şi care e foarte important pentru întreg centrul nostru şi pentru misiunea BAT de a construi un viitor mai bun”, spune Mario Calero Leyva, General Manager BAT GBS România.

    BAT GBS oferă servicii financiare, de resurse umane, IT şi nu numai entităţilor grupului BAT, cel mai mare jucător al industriei tutunului pe piaţa din România, cu o cotă de piaţă de peste 50%.

    BAT România are în prezent peste 3.000 de angajaţi în cele patru entităţi economice ale grupului – BAT Trading, entitatea comercială, BAT Investment – fabrica de producţie de la Ploieşti, şi BAT GBS şi BAT GBS Recruitment – centrele de shared services ale grupului – şi generează peste 30.000 de locuri de muncă pe lanţul de distribuţie.

    „One Cotroceni Park se conturează ca noul hub office al Bucureştiului, unde sunt deja prezente companii mari foarte cunoscute, cărora li se alătură acum un nume important”, adaugă Mihai Păduroiu, CEO Office Division One United Properties.

    Tranzacţia a fost intermediată de Knight Frank România, prin implicarea directă a doi dintre cei mai seniori reprezentanţi din piaţa imobiliară autohtonă, Horaţiu Florescu şi Roxana Bencze.

     „Ne-a făcut o deosebită plăcere să fim agentul acestei tranzacţii, cea mai mare din piaţă de anul acesta. A fost una record şi din punctul de vedere al perioadei luării deciziei finale, de aproximativ 6 luni. Cererea pentru spaţiile de birouri din Bucureşti în primele nouă luni ale anului 2022 a fost cu 15% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 218.000 mp, ceea ce ne arată importanţa constantă a existenţei birourilor fizice pentru funcţionarea optimă a organizaţiilor”, au adăugat reprezentanţii Knight Frank România.

    În acest moment, 87% din spaţiile de birouri şi comerciale din Faza 1 şi 55% din Faza 2 ale proiectului One Cotroceni Park, dezvoltat de One United Properties (BVB: ONE), principalul investitor şi dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidenţiale, de birouri şi mixte de ultimă generaţie din Bucureşti, au fost deja închiriate.

    Printre acestea se numără şi Ford, care a deschis centrul de operaţiuni Ford Business Solutions Center, Siemens Energy, care a închiriat pentru 10 ani un spaţiu de 7.500 de metri pătraţi, Superbet, DB Cargo, SII România, Caroli şi altele.

    Dezvoltat pe locul fostei platforme Ventilatorul, pe o suprafaţă de 5,8 hectare, One Cotroceni Park se conturează ca cel mai ambiţios proiect de regenerare urbană din Bucureştiul actual.

    În urma achiziţiilor recente, portofoliul de birouri al One United Properties numără o GLA de 103.000 mp de spaţii de birouri şi va ajunge la o GLA de 138.000 mp după livrarea One Cotroceni Park Office Faza 2 până la sfârşitul anului 2022. Aceste GLA-uri exclud deja cei 18.000 mp din una dintre clădirile din cadrul complexului de birouri One North Gate, despre care s-a anunţat că vor fi reconvertiţi într-o dezvoltare rezidenţială, One North Lofts. Împreună cu portofoliul de retail (care include în principal Bucur Obor şi One Gallery), portofoliul total de închirieri comerciale al One United Properties va atinge o GLA de aproape 180.000 mp.


     

     

  • Cora extinde serviciul de livrare la nivel naţional. Ce hub-uri sunt implicate în program

    Retailerul franco-belgian Cora, prezent în România cu un business omnichannel care include 10 hipermarketuri, platforma de e-commerce www.cora.ro şi 8 magazine de proximitate cora Urban, îşi consolidează operaţiunile online prin extinderea serviciului de livrare la nivel naţional.

    Timpii de livrare variază, în funcţie de distanţă şi de volumul comenzii, între 30 de minute – 48 de ore. Clienţii pot alege un interval orar de livrare pentru comenzi din zone aflate în afara oraşelor în care cora este prezentă cu magazine. Livrarea costă 25 de lei.

    „În ultimii ani am investit semnificativ în dezvoltarea operaţiunilor de Ecommerce, cora fiind printre primii retaileri care a anticipat potenţialul acestui segment. Am primit multe semnale de la clienţi aflaţi în zone din afara ariei noastre de acoperire şi am constatat interesul crescut pentru acest serviciu. Ne dorim să ajungem în casele românilor care nu au acces zilnic în magazinele noastre, iar clienţilor fideli să le livrăm produsele favorite chiar şi când sunt în vacanţă. Mă bucur că lansăm serviciul până la finalul acestui an în care am pregătit fiecare detaliu logistic, de la echipă până la noi parteneri”, a declarat Claudia Badea, director Ecommerce şi  Crosschannel cora România.

    Noul serviciu implică patru hub-uri de livrare, respectiv magazinele cora Lujerului (Bucureşti) – care va acoperi un sfert de ţară situat în SV, cora Constanţa – care va livra în SE, cora  Cluj  – cu livrări în NE şi cora Bacău, care va acoperi zona de NE a ţării. De asmenea, cora a semant parteneriate cu trei firme de logistică: FAN Curier, Sameday şi DPD.

    Parteneriatele cu Glovo, tazz, FAN Courier şi Bringo rămân în vigoare.

    Clienţii pot accesa peste 30.000 de produse listate pe www.cora.ro, dar în prima fază nu vor putea fi comandate produse proaspete. Produsele vor fi ambalate în cutii de carton personalizate astfel încât calitatea să nu aibă de suferit pe parcursul transportului.

    Rambursările se pot face momentan în magazinele cora.

    cora România, parte a grupului Louis Delhaize, a lansat în 2013v serviciul de livrare la domiciliu, cora devenind primul mare lanţ comercial cu livrare tip drive din România. Începând cu 2020 serviciul coraExpress extinde accesul la cumpărături online, prin comenzi din aplicaţiile Glovo, FAN Courier, Bringo şi tazz, cu livrare în mai puţin de 60 de minute.