BusinessMagazin

Blog

  • Trump sugerează DOGE să se uite la subvenţiile primite de companiile lui Musk

    Comentariile lui Trump vin după ce miliardarul Elon Musk a avut noi critici la adresa proiectului de lege susţinut de preşedinte privind reducerea impozitelor şi cheltuielile.

    „Elon poate primi mai multe subvenţii decât orice fiinţă umană din istorie, de departe, şi fără subvenţii, Elon ar trebui probabil să închidă magazinul şi să se întoarcă acasă în Africa de Sud. Fără lansări de rachete, sateliţi sau producţia de maşini electrice, iar ţara noastră ar economisi o FORTUNA. Poate ar trebui ca DOGE să se uite cu atenţie la această situaţie? MULŢI BANI SĂ FIE SALVAŢI!!!”, a spus Trump într-o postare pe Truth Social.

    Ca răspuns la postarea lui Trump, Musk, pe propria sa platformă de social media X, a spus: „Spun literalmente CUT IT ALL. Acum”.

    După săptămâni de tăcere relativă în urma unei dispute cu Trump cu privire la legislaţie, Musk a revenit în dezbatere sâmbătă, când Senatul a luat în discuţie pachetul, numindu-l „complet nebun şi distructiv”într-o postare pe platforma de social media X.

    Luni, el şi-a intensificat criticile, spunând că legiuitorii care au făcut campanie pe reducerea cheltuielilor, dar au susţinut proiectul de lege „r trebui să îşi aplece capetele de ruşine!”. „Şi îşi vor pierde alegerile primare anul viitor dacă acesta este ultimul lucru pe care îl fac pe acest Pământ”, a spus Musk.

    CEO-ul Tesla şi SpaceX a cerut din nou un nou partid politic, spunând că cheltuielile masive ale proiectului de lege au indicat „că trăim într-o ţară cu un singur partid – PORKY PIG PARTY!!!”. „Este timpul pentru un nou partid politic căruia chiar îi pasă de oameni”, a scris el. Criticile lui Musk la adresa proiectului de lege au provocat o ruptură în relaţia sa cu Trump, marcând o schimbare dramatică după ce miliardarul din tehnologie a cheltuit aproape 300 de milioane de dolari pentru campania de realegere a lui Trump şi a condus controversatul Departament al eficienţei guvernamentale (DOGE) al administraţiei, o iniţiativă federală de reducere a costurilor.

  • Dispariţia unui sat elveţian după topirea unui gheţar accentuează pregătirea pentru dezastre alpine

    Distrugerea, la sfârşitul lunii mai, a Blatten, un sat cu aproximativ 300 de locuitori din valea Loetschental, a scos în evidenţă îngrijorarea cu privire la impactul topirii permafrostului pe măsură ce temperaturile cresc pe lanţurile muntoase alpine.

    Blatten a fost evacuat înainte ca o bucată de gheţar să se desprindă, declanşând o cascadă periculoasă de gheaţă, pământ şi roci spre sat, într-o manieră similară cu cea pentru care s-a pregătit Kandersteg.

    „Desigur, Blatten ne-a supărat foarte tare”, a declarat primarul din Kandersteg, Rene Maeder. „Rămâi fără cuvinte când vezi acele imagini ale violenţei naturii”.

    Cu toate acestea, Maeder a fost convins că barajele din Kandersteg şi monitorizarea zilnică l-au pregătit bine pentru a evita dezastrul, cercetătorii verificând muntele prin GPS, radar şi dronă.

    În Kandersteg a existat o ameninţare sporită de alunecări de pietre începând din 2018, când parapantiştii au observat că Spitzer Stein, un vârf stâncos care încoronează un peisaj alpin luxuriant, pierdea din înălţime şi că bucăţi s-au desprins din el.

    Această descoperire a transformat satul într-un poligon de testare pentru tehnologia care monitorizează ceea ce unii experţi consideră a fi impactul probabil al schimbărilor climatice asupra Alpilor, unde dezgheţarea permafrostului a slăbit structuri stâncoase care au fost mult timp îngheţate.

    Activitatea seismică şi instabilitatea geologică sunt, de asemenea, riscuri pentru munţii din regiune.

  • Mii de oameni fug de incendiile din Turcia, în timp ce Europa este lovită de o val de căldură

    Au fost emise alerte de sănătate în Franţa, Spania, Italia, Portugalia şi Germania. Chiar şi Ţările de Jos, obişnuite cu un climat mai blând, au emis o avertizare privind temperaturile ridicate din zilele următoare, asociate cu umiditate ridicată.

    „O mare parte din Europa de Vest se confruntă cu căldură extremă şi valuri de căldură care sunt observate în mod normal în iulie sau august, nu în iunie”, a declarat Samantha Burgess, responsabilă strategică pentru climă la Serviciul Copernicus pentru schimbări climatice al UE.

    Temperaturile au fost în unele locuri cu 5-10 grade Celsius mai ridicate decât ar fi trebuit să fie în această perioadă a anului, a spus ea.

    În Turcia, incendiile au continuat să facă ravagii pentru a doua zi consecutiv în provincia vestică Izmir, alimentate de vânturi puternice, a declarat ministrul silviculturii, Ibrahim Yumakli. Peste 50.000 de persoane au fost evacuate din cinci regiuni, dintre care peste 42.000 din Izmir, a declarat autoritatea turcă de gestionare a situaţiilor de urgenţă AFAD.

    Regiunile de coastă ale Turciei au fost devastate în ultimii ani de incendii, pe măsură ce verile au devenit mai calde şi mai uscate, ceea ce, potrivit oamenilor de ştiinţă, este rezultatul schimbărilor climatice provocate de om.

    În Franţa, unde se aşteaptă ca temperaturile să atingă valori maxime marţi şi miercuri, duminică au izbucnit incendii în departamentul Aude din sud-vestul ţării, unde temperaturile au depăşit 40 de grade Celsius, arzând 400 de hectare şi forţând evacuarea unui camping şi a unei abaţii, au declarat autorităţile.

    Incendiile au fost ţinute sub control, dar nu au fost încă stinse, au declarat luni autorităţile. Serviciul meteorologic Meteo France a emis o alertă de caniculă de nivel portocaliu pentru 84 din cele 101 departamente ale ţării, de luni până la mijlocul săptămânii.

  • Flossie devine uragan în largul coastei Pacificului Mexicului după ce s-a intensificat rapid

    Centrul pentru uragane a declarat că Flossie se afla la aproximativ 280 de kilometri (175 mile) sud de Manzanillo şi se deplasa spre vest-nord-vest în largul coastei mexicane cu o viteză de 17 km/h (10 mph).

    Se preconiza că Flossie va ocoli coasta timp de câteva zile, aducând ploi în mai multe state mexicane.

    Guvernul mexican a emis anterior o avertizare de furtună tropicală de-a lungul coastei sud-vestice, de la Punta San Telmo până la Playa Perula.

    O avertizare de furtună tropicală a rămas în vigoare pentru alte zone de pe coasta sud-vestică, de la Zihuatanejo până la Cabo Corrientes. O avertizare înseamnă că în zona respectivă sunt posibile condiţii de furtună tropicală în următoarele două zile.

    Deşi se preconizează că centrul său va rămâne în larg, până miercuri erau probabile precipitaţii de până la 150 mm (6 inci) în unele părţi ale statelor mexicane Guerrero, Michoacán, Colima şi Jalisco, cu posibilitatea producerii de inundaţii şi alunecări de teren care pot pune viaţa în pericol, în special pe terenuri abrupte.

    Se preconizează că Flossie se va intensifica în următoarele 36 de ore, înainte de a slăbi deasupra apelor mai reci.

  • Cum va fi vremea în iulie, luna „lui Cuptor”

    30 iunie – 7 iulie
    Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în regiunile sud-vestice. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi deficitar la nivelul întregii ţări.

    7 – 14 iulie
    Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile sudice. Cantităţile de precipitaţii vor fi excedentare în regiunile nordice şi centrale, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.

    14 – 21 iulie
    Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în toate regiunile, dar mai ales în cele sud-vestice. Regimul pluviometric va fi uşor deficitar în regiunile nord-vestice, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.

    21 – 28 iulie
    Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii se vor situa în general în jurul celor normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a ţării.

  • Musk îi ameninţă pe parlamentarii care susţin proiectul de lege privind cheltuielile al lui Trump

    Miliardarul Elon Musk a reluat luni criticile dure la adresa proiectului de lege al preşedintelui SUA, Donald Trump, potrivit Reuters. După o perioadă în care s-a abţinut de la comentarii publice împotriva lui Trump, Musk a reluat atacurile.

    În weekend el a analizat pachetul de măsuri şi a tras concluzia că este „absolut nebunesc şi distructiv”. Luni, el şi-a intensificat criticile, spunând că parlamentarii care au făcut campanie pentru reducerea cheltuielilor, dar au susţinut proiectul de lege „ar trebui să-şi plece capul de ruşine!”

    „Şi vor pierde alegerile primare anul viitor chiar dacă este ultimul lucru pe care îl fac pe acest Pământ”, a spus Musk.

    Liderul Tesla şi SpaceX a militat din nou pentru înfiinţarea unui nou partid politic. Musk crede că proiectul lui Trump va creşte considerabil datoria naţională şi va anula economiile realizate de Departamentul pentru Eficienţă Guvernamentală.

  • Dosarul lucrătorilor IT din Coreea de Nord. Autorităţile din SUA au făcut arestări şi percheziţii

    IT-iştii din ţara asiatică folosesc programul pentru a fura bani şi informaţii de la o serie de companii din întreaga lume potrivit Departamentului de Justiţie, citat de Reuters. Muncitorii nord-coreeni au folosit identităţile compromise de la aproximativ 80 de cetăţeni americani pentru a obţine locuri de muncă la distanţă la peste 100 de companii americane. Ei au cauzat un prejudiciu mai mare de 3 milioane de dolari.

    De asemenea, nord-coreenii ar fi furat criptomonede în valoare de cel puţin 900.000 de dolari de la o companie cu sediul în Georgia.

    Operaţiunea de luni a inclus o arestare şi mai multe percheziţii în diferite locuri din SUA care găzduiau echipamente utilizate de lucrătorii nord-coreeni. De asemenea, au fost blocate conturi financiare şi site-uri web. În schemă apar numele unor cetăţeni americani, chinezi şi taiwanezi.

  • Ce mai plăteşti în factura la energie. Din 2011, s-au strâns 10 mld. lei de la toţi consumatorii pentru cogenerare. Unde s-au dus banii?

    ♦ ANRE: „Banii s-au dus pentru acoperirea costurilor. S-au făcut şi investiţii, dar evident într-un ritm mai lent decât cel necesar“.

    Factura la energie este o colecţie de taxe greu de descifrat, una dintre acestea fiind contribuţia pentru cogenerare, bani care ajung la producătorii de energie electrică şi termică.

    Din 2011, de când se aplică schema, aceşti producători au primit 10 mld. lei, bani care s-au dus pe acoperirea costurilor, altfel nu ar fi rezistat în piaţă. Din aceşti bani se puteau face de la zero patru centrale similare cu cea făcută de OMV Petrom la Brazi, dar fondurile s-au dus pentru acoperirea unor găuri care oricum nu se rezolvă de la sine. Schema a fost prelungită în 2022 până în 2033.

    „Valoarea totală a contribuţiei facturate de la intrarea în aplicare a schemei de sprijin şi până în decemrbie 2024 este de aproximativ 10 miliarde de lei“, a transmis Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), cea care elaborează reglementările specifice aplicării şi monitorizării schemei de sprijin. Transelectrica este partea responsabilă cu administrarea schemei de sprijin, principalele atribuţii fiind colectarea lunară a contribuţiei pentru cogenerare şi de plată a bonusurilor.

  • De astăzi 1 iulie nu mai sunt plafonate tarifele RCA. După doi ani, un nou start pentru piaţa RCA de 2 mld. euro. Întrebarea este cine va câştiga şi cine va pierde

    ♦ Asigurătorii, în ciuda plafonării din ultimii doi ani pe zona asigurărilor RCA, au înregistrat creşteri ale volumului de prime brute subscrise, rata combinată a daunei a coborât sub 100%, însemnând că segmentul a devenit profitabil, chiar dacă într-o mică măsură, în timp ce, cu mici ajustări pe anumite segmente, preţul poliţelor nu a rămas preponderent acelaşi, pentru că plafonarea a fost de fapt o limitare pentru asigurători a primelor la nivelul lunii februarie 2023 ♦ Acum, odată cu ridicarea formei de plafonare, preţul poliţelor RCA ar putea creşte cu cel puţin 5% din comisionul brokerilor, care şi acesta a fost plafonat, cu cel puţin 10% la nivelul întregii ţări, aceasta fiind o ajustare cu inflaţia, iar punctual în Bucureşti-Ilfov creşterile vor fi cu 15% din cauza frecvenţei mari a accidentelor, a explicat Viorel Vasile, CEO, Safety Broker, pentru ZF ♦ ASF spune că nu sunt motive pentru o creştere generală de valori mari.

    După doi ani în care preţurile poliţelor RCA au funcţionat sub um­brela unei forme de plafonare aceasta va dispărea. Această plafonare a repre­zentat de fapt o îngheţare a tarifelor practicate de asigurători la nivelul lunii februarie 2023, iar de acum încolo vom vedea care va fi noua realitate din piaţa RCA.

    Până acum, creşterile preţurilor, chiar şi sub efectul formei de plafonare, au avut la bază fie mutarea dintr-un segment în celălalt a clienţilor de către asigurători, fie mecanimsul de bonus-malus, după cum a explicat Sorin Mititelu, vicepreşedinte al ASF responsabil de zona asigurărilor, pentru ZF. El a spus că nu ar fi motive pentru o creştere generalizată a tarifelor.

    „Dacă ne uităm pe raportul pe T1/2025, rezultatele tehnice pe clasa A10 (RCA) arată un echilibru între veniturile pe care le încasează şi cheltuielile pe care le au cu acest produs. Aşadar, la nivel de piaţă este o situaţie pe care am putea să o considerăm normală. Referitor la rezultatul agregat general, argumentaţie care să fie folosită la modificarea întregului tarif RCA, în momentul acesta nu s-ar justifica. În plus, trei jucători au intrat după introducerea acestui mecanism de plafonare şi aceştia au operat decent“, a spus Sorin Mititelu.

    Totuşi, vicepreşedintele ASF a punctat că sunt diferenţe de performanţă pe unele segmente, pe categorii de vehicule, iar în aceste zone vor fi ajustări, însă exclude o eventuală creştere în masă a tarifelor la nivel generalizat.

    „Sunt clar diferenţe de performanţă a unor segmente pe categorii de vehicule, iar acolo vor fi ajustări. Nu sunt motive de o creştere generală, de valori foarte mari. Fiecare asigurător trebuie să aibă o justificare când vine cu un nou preţ. Nu pot veni din condei să pună x% sau y%. Sunt puţine justificări pentru o creştere generală. În privinţa zonelor unde se intervine pentru actualizare, nu au cum să fie creşteri mari“, a mai explicat Sorin Mititelu, pentru ZF.

    Din perspectiva lui Viorel Vasile, CEO, Safety Broker, care este atât liderul întregii pieţe de brokeraj în asigurări, dar şi în special liderul pieţei de brokeraj pe zona RCA, sunt două motive de creştere a preţurilor RCA, eliminarea plafonării comisionului brokerilor şi ajustarea cu creşterile de preţuri şi inflaţia.

    „Sunt două motive de creştere a preţurilor RCA începând cu 1 iulie, primul este eliminarea plafonării comisionului brokerilor. Asigurătorii se vor duce, marea majoritatea lor, către un comision de 12%. Noi deja am primit notificări. Atunci, o creştere de 5% va veni din comision. Pentru că noi avem acest mecanism de primă netă, orice creştere a comisionului va veni peste preţul poliţei, deci suportată direct de client. De asemenea, cam toţi asigurătorii, suplimentar se vor duce cu minimum o creştere de 10% a preţului poliţelor RCA pe toată ţara şi s-ar putea cu cel puţin 15% pe zona Bucureşti şi Ilfov pentru că aceste zone sunt cu cea mai mare frecvenţă a accidentelor. Creşterile acestea sunt date de inflaţie pentru că de doi ani de zile nu şi-au mai modificat preţurile“, a mai explicat Viorel Vasile. În ceea ce priveşte prima medie RCA la finalul primelor trei luni din 2025, la nivelul întregii pieţe nivelul a ajuns la 1.330 lei, în creştere cu 3% faţă de perioada similară a anului trecut. Faţă de primul trimestru din 2022, creşterea este de 20%, iar faţă de primul trimestru din 2021, când încă activau atât City Insurance, cât şi Euroins România, companiile falimentare care au creat haosul din piaţa RCA, prima medie este de două ori mai mare.

    Diferenţa primei medii între zona persoanelor fizice şi cea a persoanelor juridice este semnificativă, de peste 1.000 de lei. Astfel, pentru persoane fizice, prima medie la finalul lunii martie 2025 se afla la 1.065 lei, în creştere cu 4%, faţă de primele trei luni din 2024, în timp ce la persoane juridice prima medie RCA la finalul lunii martie 2025 era de 2.253 lei, în creştere cu puţin peste 1%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. 

    Din perspectiva volumului de prime brute subscrise pe zona RCA, piaţa a ajuns de la 3,3 mld. lei în anul 2015, la 10 mld. lei în 2024, ceee ce înseamnă o triplare la nivelul întregii pieţe în ultimul deceniu. Cele mai accelerate creşteri pe care zona RCA le-a înregistrat au venit în anii 2021-2023, ritmul de creştere depăşind 50% în anul 2021. În ceea ce priveşte primele trei luni din 2025, volumul de prime brute subscrise a ajuns la 2,4 mld. lei, creşterea fiind de 11% faţă de perioada similară a anului trecut.

    Forma de plafonare a tarifelor RCA a fost iniţial o măsură impusă prin hotărâre de guvern după prăbuşirea a doi lideri din zona asigurărilor RCA, respective City Insurance şi Euroins. Deşi după căderea City Insurance din septembrie 2021 plafonarea a fost pe masă, această măsură nu a fost luată decât după încă un an, după ce şi al doilea lider, care preluase ştafeta de la City Insurance, respectiv Euroins, s-a prăbuşit.

    Astfel, pentru a limita pe cât posibil şocul, dar şi presiunea pieţei de a creşte preţul poliţelor RCA pentru a face faţă vulumului consistent de clienţi care urmau să îşi facă poliţe RCA noi la asigurătorii rămaşi în piaţă, s-a recurs la această plafonare, care de fapt a fost limitare a preţului poliţelor RCA la nivelul practicat de asigurători în luna februarie 2023. Forma de îngheţare a tarifelor RCA era menită pentru o perioadăde 6 luni, iar ulterior aceasta a fost prelungită până în prezent, o dată la fiecare trei luni.

    De-a lungul ultimilor doi ani, care au marcat cea mai lungă plafonare din istoria pieţei asigurărilor, piaţa RCA a funcţionat cu aceste limitări, şi-a crescut volumul, trei noi asigurători au intrat pe această piaţă, care nu au fost supuşi formei de plafonare, dat fiind că nu erau prezenţi pe piaţa locală la momentul la care face referire această formă de plafonare, iar acum, după cum a spus şi vicepreşedintele ASF, putem considera piaţa RCA ca fiind normală. Dacă într-adevăr piaţa RCA s-a normalizat şi dacă această normalizare va fi perturbată în perioada următoare, rămâne de văzut.

  • Care este gigantul mondial ce a reuşit să vândă trei afaceri româneşti, pentru care a obţinut 2,5 miliarde de euro, şi care sunt planurile de viitor pentru ţara noastră?

    Fondul de private equity MidEuropa, unul dintre cei mai activi investitori financiari din România ultimului deceniu, a vândut în ultimul an şi jumătate toate cele trei companii pe care le avea în portofoliul autohton – Profi (retail), Regina Maria (sănătate) şi Cargus (servicii de curierat), valoarea a celor trei tranzacţii (enterprise value) fiind de 2,5 mld. euro. Acum, investitorul caută noi ţinte de achiziţii pe piaţa locală, vizând ca peste 10 ani să reuşească să obţină de două ori mai mulţi bani – 5 mld. euro – de pe urma pariurilor autohtone. Ce companii sunt în vizorul fondului?

     

    Am venit pentru prima dată în România la începutul anilor 2000. Economia a progresat foarte mult de atunci. Acum sunt mult mai multe companii de interes pentru noi. Sigur, au existat perioade când nu am avut în portofoliu firme din România, dar nu am dispărut niciodată din piaţă”, spune Robert Knorr, managing partner la MidEuropa. Prima tranzacţie făcută local datează de mai mulţi ani, fiind vorba de un pachet de acţiuni în cadrul operatorului telecom Connex, pachet vândut ulterior către Vodafone. Era anul 2003 când fondul de private equity cumpăra Connex, într-un consorţiu alături de alţi investitori financiari. Doi ani mai târziu, vindea afacerea către grupul britanic Vodafone, care intra astfel în România. În 2015, fondul a revenit pe plan local şi a investit treptat în trei companii, dintre care niciuna nu mai este acum în portoliul MidEuropa. E vorba de Regina Maria, Profi şi Cargus (în ordinea cronologică a achiziţiilor).

     

    Un nou capitol

    Totuşi, povestea nu se termină aici. „Relaţia noastră cu România nu se încheie aici, e doar finalul unui ciclu investiţional. E un lucru normal în domeniul nostru. Noi suntem încrezători în România şi pariem în continuare pe economia locală”, adaugă executivul. Încrederea în economia autohtonă vine şi în condiţiile în care MidEuropa a realizat în ultimul an şi jumătate exit-uri de 4 mld. euro. Din totalul sumei, 2,5 mld. euro au provenit din România, din cele trei tranzacţii locale. Valoarea exit-urilor reprezintă enterprise value, deci include şi datoriile. „Din perspectiva exit-urilor, piaţa locală a fost cea mai importantă ţară pentru MidEuropa.” În continuare, fondul are în portofoliu mai multe companii din ţări variate, în principal din Europa Centrală şi de Est, precum Polonia ori Cehia, dar şi din ţările Baltice, Croaţia sau Slovenia. De altfel, prin unele dintre aceste firme, investitorul e în continuare activ în România. Doar că e o prezenţă indirectă mai degrabă decât directă. „Dincolo de investiţiile directe, facem local şi investiţii indirecte, prin firmele din portofoliu. Spre exemplu, Symphonia, din Polonia, a făcut recent o a doua achiziţie în România. Ne dorim însă ca şi firmele din România în care investim să facă achiziţii dincolo de graniţă.” Un exemplu a fost Regina Maria – care a cumpărat MediGroup în Serbia. MidEuropa a achiziţionat Regina Maria în 2015, iar trei ani mai târziu a preluat MediGroup din Serbia, un business pe care, apoi, treptat, l-a integrat cu cel autohton. Iar în această primăvară, le-a vândut la pachet către grupul finlandez Mehilainen. „Noi putem face exit şi către alte fonduri, şi către strategici, dar putem opta şi pentru listarea la bursă”, spune Robert Knorr. Tot el adaugă însă că, în cazul celor trei businessuri locale, de partea cealaltă a mesei a stat de fiecare dată un strategic.

     

    Focus pe rezultate

    „Ultimul an şi jumătate a fost unul foarte bun pentru noi. O serie de cicluri de investiţie s-au încheiat şi am reuşit să semnăm acorduri cu investitori strategici importanţi. Spre exemplu, la Regina Maria, vorbim de un investitor – grupul finlandez Mehileinen – care intră pentru prima dată în România. La Profi şi la Cargus e vorba de investitori strategici deja activi în piaţă, care astfel îşi consolidează prezenţa aici.” Actorii din industria de M&A spun că într-o tranzacţie, un investitor strategic e, de multe ori, dispus să fie mai „darnic”, mai exact oferă preţ mai mare decât un fond, iar asta pentru că are altă strategie. Un fond investeşte pe termen limitat, de 4-5 ani, şi speră să vândă în câştig. Un strategic nu are, de regulă, un orizont de timp în minte, ci doar planuri pe termen lung şi foarte lung. „Scopul unui fond de private equity e să mai mult decât dubleze banii investitorilor. Uneori reuşeşti să obţii 3x, alteori mai mult, dar uneori obţii mai puţin. În medie însă, per fond, vorbim de mai mult de 2x. Am avut şi tranzacţii cu multiplu de 5-6, iar asta îţi permite să ai şi investiţii mai puţin reuşite. În medie însă, randamentele oferite de fonduri sunt mai bune decât cele oferite de burse.” Robert Knorr adaugă că în cei 26 de ani de activitate a fondului, executivii nu au pierdut nicio investiţie. El se referă la faptul că nu a fost închisă nicio companie preluată şi nici nu a fost trecută „în categoria pierderi” niciuna dintre achiziţii.

    „Iar asta mă bucură nu doar pentru că nu îi dezamăgim pe investitori, ci şi pentru că e o chestie reputaţională. Când avem dificultăţi, luptăm mult pentru ca în final lucrurile să se aşeze.”

    Pe de altă parte, când vine vorba de oportunităţi ratate, afirmă că au fost, dar nu în România. „Local, au fost situaţii (2-3) de companii la care ne-am uitat şi pe care nu le-am cumpărat, iar apoi a intrat un strategic sau firma s-a dezvoltat cu forţe proprii. Dar nu le consider oportunităţi ratate. Ar fi fost aşa dacă intră  un fond similar nouă în acţionariat. Asta ni s-a întâmplat în alte pieţe. Nu în România.” MidEuropa cumpără companii atât de la alte fonduri, cât şi de la antreprenori. „Ne plac ambele situaţii. Când avem un fondator puternic în business, încercăm să îl ţinem alături, e nevoie de continuitate. O ţintă la care ne uităm acum, în România, are în acţionariat atât fondatorul, cât şi un fond”, adaugă el, fară a oferi detalii.

     

    Ce ştii şi ce nu?

    În mai puţin de doi ani, fondul de private equity a vândut toate cele trei companii pe care le avea în portofoliul din România. Acum, investitorul nu mai deţine nicio firmă locală, dar Robert Knorr spune că fondul e în discuţii avansate pentru o nouă achiziţie autohtonă. „Discutăm cu mai multe companii din România astăzi, companii din domeniile pe care noi le cunoaştem – servicii, retail & FMCG şi sănătate. În cazul uneia dintre ele, suntem în discuţii avansate.” Asta nu înseamnă automat că se va întâmâpla tranzacţia. „Vrem însă să se întâmple şi am muncit mult la asta. E posibil să fie chiar anul acesta.” MidEuropa a fost în ultimul deceniu un nume sonor pe piaţa locală de M&A, parafând o serie de tranzacţii – şi achiziţii, dar şi exit-uri – majore. „Ca fond de private equity, privim investiţiile pe termen mediu şi lung. Să cumpărăm, să investim şi apoi să vindem necesită timp, mai ales când vrem ca lucrurile să se întâmple în termenii noştrii.” Aşadar, există o componentă de incertitudine în ceea ce priveşte momentul unei achiziţii sau al unui exit. E dificil să ştii cu mult timp în avans exact când se poate întâmpla. „Spre exemplu, în decembrie 2023, după semnarea vânzării Profi, lucram la pregătirea exit-ului pentru Regina Maria şi Cargus, dar nu ştiam când se vor întâmpla tranzacţiile.” În România, ţinând cont de mărimea fondului şi de mărimea ţintelor vizate, MidEuropa analizează pentru o eventuală preluare cam 10 companii per sector pe an. Aşadar, analizează 10 din sănătate, 10 din business services şi 10 din retail-FMCG. „Unele nu se potrivesc cu ce căutăm noi ca mărime sau ca rezultate. Alteori nu putem investi pentru că fondatorul nu vinde pachetul majoritar. Sunt multe situaţii.” Deci, din 30 de oportunităţi, doar 4-5 discuţii se îndreaptă către stadii mai avansate şi apoi 2-3 sunt alese să meargă mai departe. „Iar în final, sperăm să semnăm o tranzacţie.” Astfel, fondul are în plan să revină la cumpărare, purtând deja o serie de negocieri, unele mai avansate, altele mai puţin. „Când ne uităm la anumite oportunităţi din piaţă, construim un business plan pentru următorii cinci ani. Vrem să vedem încotro merge compania, iar asta în detaliu, costuri, venituri, etc. Facem analiză de piaţă, de furnizori, ne uităm la economie în ansamblul său.”

     

    Toate ţările au probleme

    Executivul adaugă că e conştient că sunt unele dezechilibre în economia românească. Sunt lucruri ce trebuie făcute, iar oficialii fondului ţin cont de ele. Însă, toate ţările au probleme. Diferite, dar probleme. Chiar şi aşa, investiţiile merg mai departe. „E important să existe încrederea că autorităţile vor face ceva în sensul ăsta. Noi credem că mai e loc de creştere în România. Alegem sectoare şi companii care vor merge bine (sau mai bine decât media) ori chiar unele vor merge contra curentului.” Într-un ciclu de investiţii, deci în decurs de 4-5 ani, MidEuropa investeşte, în medie, 1,5 mld. euro, spune Robert Knorr. „România este una dintre cele mai importante destinaţii de investiţii pentru noi. Din totalul de 1,5 mld. euro, cam un sfert merge către România.” E o pondere corectă ţinând cont de mărimea economiei, adaugă el. „Ambiţia ar fi ca în 10 ani să facem exit-uri de 5 mld. euro aici (valoare dublă faţă de suma actuală anunţată pentru cele trei exit-uri – n.red.).” Fondul îşi concentrează atenţia pe regiunea Europei Centrale şi de Est, iar ca ţări, Polonia e pe primul loc, în timp ce România vine pe doi, asta ţinând cont de mărimea economiilor şi de oportunităile din piaţă. „Găsim ţinte interesante în România. Avem tichete de 50-200 mil. euro (equity ticket). Putem să mergem şi mai sus, dar şi mai jos. Mergem către sectoarele pe care le ştim, unde avem expertiză şi network. Ne uităm către cele care cresc rapid şi care atrag atenţia investitorilor”, precizează executivul. O diferenţă importantă între companiile private şi cele listate la bursă e că, în cazul acestora din urmă, contextul economic şi cel politic actuale au o influenţă mai mare. Capitalul privat are mai multă răbdare, spune Robert Knorr. El e gândit pe termen mai lung, pe când investitorii la bursă reacţionează imediat. „Sigur că luăm în considerare contextul actual, dar nu vrem să ne lăsăm prea mult influenţaţi de el. Spre exemplu, în acţionariatul Regina Maria am stat 10 ani. Aşadar, deşi ne uităm la ce se întâmplă în prezent, investim pentru viitor.”

     

    Cum funcţionează?

    În mod normal, un fond de private equity stă în acţionariatul unei firme, în medie, cinci ani. „La Regina Maria noi am stat de două ori mai mult, dar am schimbat baza de investitorii la jumătatea perioadei (a fost realizată o tranzacţie de tip secondary – n.red.). Am rămas pentru a investi în continuare şi aveam nevoie de capital. Am văzut că mai e loc de creştere. Fondurile de PE pot fi flexibile, nu trebuie să stea musai un anumit număr de ani, perioada se poate prelungi.” În ultimul deceniu, în timpul cât MidEuropa a fost în acţionariat, cele trei firme – Profi, Regina Maria şi Cargus – s-au dezvoltat în urma unor investiţii locale de 1 mld. euro (nu doar din fonduri proprii, ci şi cu finanţare bancară), fapt ce le-a permis să crească rapid, spune el. „Nu includem aici sumele pe care le-am plătit pentru a le achiziţiona (peste 750 mil. euro – n.red.).” În 2015, după o pauză mai lungă, fondul a revenit în România prin preluarea Regina Maria. Un an mai târziu, a cumpărat Profi, pentru ca ulterior să intre şi în acţionariatul Cargus. „Din cele trei exit-uri, am obţinut 2,5 mld. euro (purchase price, deci inclusiv datoriile – n.red.). Este o sumă foarte mare.” România a ajuns la un alt nivel din punct de vedere al valorii tranzacţiilor. Acum, pe piaţa locală se pot semna mega-acorduri (de peste 1 mld. euro), chiar mai multe şi într-un timp scurt. Regina Maria şi Profi – ambele mega-tranzacţii – au fost anunţate la distanţă de doar un an şi jumătate. „Asta arată unde a ajuns economia României.” Dintre cele trei exit-uri, singurul cu valoare comunicată e cel de la Profi – 1,3 mld. euro. La Regina Maria s-a vehiculat o sumă similară, însă a fost inclusă aici şi afacerea-soră din Serbia (care era mai mică şi a cântărit mai puţin în total). Robert Knorr nu oferă alte date. „Exit-urile de la Regina Maria şi de la Cargus sunt tranzacţii cu o valoare confidenţială. La Cargus e vorba de o companie mai mică (decât Profi sau Regina Maria – n.red.) şi totodată mai puţin vizibilă, pentru că oferă mult servicii B2B. Asta nu înseamnă că nu a fost o tranzacţie de succes. Avem un parcurs fantastic în România, suntem foarte mulţumiţi. Şi nu doar noi, ci şi investitorii. Şi faptul că trei strategici au cumpărat aceste firme arată că le este recunoscută valoarea.” În ceea ce priveşte exit-ul de la Cargus, sursele din piaţă spun că valoarea a fost de sub 100 mil. euro, deci sub preţul de achiziţie.  

     

    De unde pot veni bani?

    Acum, investiţiile noi se vor face din noul fond recent ridicat, conform datelor din piaţă. Robert Knorr nu oferă detalii despre valoarea fondului sau despre stadiul lui. El spune însă că i-ar plăcea să aibă şi investitori români care să parieze pe MidEuropa şi, indirect, pe economia locală. „De ce investitorii români nu au investit în companii româneşti precum Profi sau Regina Maria? În fondurile noastre au investit fonduri de pensii din alte ţări şi au beneficiat de pe urma tranzacţiilor realizate de noi.” În România, fondurile de pensii nu pot investi în această clasă de active din cauza reglementărilor, adaugă el. Pe plan local, în 2020 a avut loc o schimbare. Mai exact, atunci, fondurilor de pensii li s-a permis să investească până la 10% din active inclusiv în fonduri de investiţii. Apoi a venit pandemia, iar din vara lui 2022 s-a schimbat legislaţia şi s-a revenit la 1% alocări (cu derogări până la 5% pentru fondurile de investiţii care au luat bani din PNRR). Aşadar, prea puţini din banii fondurilor de pensii ajung către fonduri de private equity sau VC. „Sper totuşi ca rezultatele obţinut de noi să încurajele mediul politic să ia o decizie, pentru că e vorba de bani care ar merge către piaţa locală. În felul acesta, şi fondurile de private equity ar fi motivate să investească în România”, conchide el.

     

    Calendarul activităţii MidEuropa în România:

    2003 – fondul de private equity cumpără Connex, într-un consorţiu alături de alţi investitori financiari.

    2005 – MidEuropa vinde Connex către grupul britanic Vodafone, care intră astfel în România.

    2015 – investitorul cumpără operatorul de sănătate Regina Maria într-o tranzacţie estimată la momentul respectiv la 100 mil. euro.

    2016 – MidEuropa plăteşte 533 mil. euro pentru a prelua retailerul Profi de la fondul de investiţii Enterprise Investors, cea mai mare sumă achitată de un fond de investiţii pentru o companie din România.

    2019 – fondul de private equity achiziţionează compania de curierat Urgent Cargus (denumită între timp Cargus).

    2021 – într-o tranzacţie de tip secondary, MidEuropa a vândut Regina Maria, însă cumpărătorul a fost tot el, doar că banii au provenit dintr-un alt fond.

    2023 – grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image, preia Profi de la fondul de investiţii MidEuropa, într-o tranzacţie de 1,3 mld. euro (preIFRS).

    aprilie 2025 – MidEuropa a vândut Regina Maria.Investitorul finlandez Mehilainen a cumpărat la pachet şi businessul MediGroup din Serbia. Tranzacţia are o valoare de 1,3 mld. euro (enterprise value), spun sursele din piaţă, valoarea nefiind confirmată de părţi.

    iunie 2025 – Sameday, companie din grupul eMAG, a cumpărat Cargus. Fondul MidEuropa vinde ultima companie pe care o avea în portofoliu în România.

     

    Românii din echipă

    Bogdan Bunea
    Biroul de la Bucureşti e condus – de puţină vreme – de românul Bogdan Bunea, însă echipa locală mai cuprinde alţi doi executivi autohtoni. Bogdan Bunea este pricipal la MidEuropa, mai exact la biroul de la Bucureşti, pe care îl conduce. El este responsabil pentru găsirea de ţinte pentru fond, dar şi de execuţia tranzacţiilor şi de monitorizarea investiţiilor. Executivul s-a alăturat MidEuropa în 2020, după ce anterior a lucrat la Rothschild & Co la Londra. Are un mater în finanţe internaţionale la HEC Paris, după cum scrie pe site-ul MidEuropa. Ocupă funcţia actuală de puţină vreme, de la începutul acestui an, conform informaţiilor de pe profilul lui de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn. De altfel, potrivit datelor Business Magazin, tot biroul de la Bucureşti s-a dezvoltat recent. Anterior, el a fost condus de turcul Berke Biricik, care însă a plecat în decembrie 2022. Iar de atunci, nimeni nu i-a luat locul, spun sursele din piaţă. Acum poziţia de principal o ocupă în premieră un român – Bogdan Bunea.

     

    Valentina Giambaşu
    Alte două persoane lucrează aici. Una dintre ele este Valentina Giambaşu, care este investment executive şi care lucrează la MidEuropa din 2023. La fel ca şi Bogdan Bunea, şi ea a lucrat la Rothschild & Co la Londra, unde s-a ocupat de activitatea din Europa Centrală şi de Est. Absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, ea are un master în finanţe la Universitatea Bocconi din Italia.

     

    Luiza Sălăgeac
    Echipa de la Bucureşti e completată de Luiza Sălăgeac, office manager al biroului din Capitală. Ea lucrează pentru fond din 2019.

     

    Andrei Voicu
    Dincolo de cei trei români de la Bucureşti, mai există unul în echipa de la Londra. În total, pe site-ul propriu, figureză 48 de oameni care lucrează pentru MidEuropa, ceea ce înseamnă că circa 10% sunt români. La Londra, Andrei Voicu este investor relations associate, lucrând pentru fond din 2023. El se ocupă de strângerea de fonduri, de relaţiile cu investitorii şi de PR. Anterior, a fost credit sales analyst la Barclays Investment Bank. El deţine un master (MPhil) în finanţe şi economie la Universitatea Cambridge şi a absolvit studiile de licenţă la Universitatea Warwick.