“Nu avem informatii privind victime civile”, a declarat el,
raspunzand unei intrebari. Presa oficiala libiana a denuntat
sambata atacuri aeriene asupra unor “obiective civile”. “Obiective
civile din Tripoli au fost tinta raidurilor aviatiei inamice a
cruciatilor”, anunta televiziunea libiana.
Blog
-
Pentagon: Nu sunt victime civile in urma operatiunii din Libia
-
DNA se autosesizeaza in cazul Severin
“DNA a luat la cunostinta despre articolele din presa romana si
cea internationala care relateaza aspecte referitoare la savarsirea
unor eventuale fapte de coruptie de catre Adrian Severin, astfel ca
institutia urmeaza a se sesiza si a face verificari”, a declarat
Livia Saplacan. Trei deputati europeni si fosti ministri – un
roman, un sloven si un austriac – s-au declarat dispusi sa isi
“vanda serviciile” pentru sume de pana la 100.000 de euro unor
jurnalisti de la cotidianul britanic The Sunday Times care s-au
pretins lobbyisti , relateaza AFP. Reporterii ziarului britanic
le-au propus mai multor deputati sa plateasca 100.000 de euro in
schimbul unor amendamente a caror adoptare ar putea-o obtine. Cei
trei deputati au acceptat. -
Severin: Nu voi demisiona din PE, nu am comis nicio ilegalitate
Intrebat in legatura cu demisia colegului sau europarlamentar
austriac implicat in acdelasi scandal, Severin nu a vrut sa
comenteze motivele acestuia, dar a spus ca el nu are nicio intentie
sa-si depuna demisia. “Eu stiu de ce nu am sa-mi depun demisia. Nu
am comis nicio ilegalitate, iar aceste alegatii sunt false”, a spus
Severin. Europarlamentarul a mai spus ca a informat conducerea
socialistilor europeni in legatura cu aceasta problema inca de
saptamana trecuta si ca multi dintre colegii sai, mai ales cei
britanici, au spus ca nu sunt pentru prima oara vizati de un
scandal din partea publicatiei “The Sunday Times”. Adrian Severin a
mentionat ca i-a transmis o scrisoare presedintelui PE in care l-a
informat in legatura cu situatia creata si a spus ca este interesat
si doritor ca PE sa faca o ancheta. -
Elena Udrea, pe Twitter: “De trei zile am in frigider doar un borcan de zacusca. Cand termin treaba, ma duc la piata. O fi iesit loboda?”
“De trei zile am in frigider doar un borcan de zacusca. Cand
termin treaba, ma duc la piata. O fi iesit loboda?”, a intrebat
Elena Udrea. Un prieten a sfatuit-o sa cumpere andive deoarece
loboda este prea scumpa in aceasta perioada. La scurt timp dupa,
Elena Udrea a postat un mesaj pe contul sau pentru a-si sfatui
prietenii sa nu mearga la piata cand le este foame. -
Opriti industria nucleara? Dezvoltati-o pe cea de opaite!
Sa pui in discutie securitatea Centralei de la Cernavoda dupa un
cutremur de gradul noua, adica un cutremur care iese din scara
Richter si care afecteaza grav o centrala din Japonia, mi se pare,
sincer, o eroare grava de logica. Fukushima, Japonia intreaga
traiesc drama de acum din cauza unui eveniment nemaiintalnit.Sigur ca la Fukushima se adauga si lantul de minciuni, rapoarte
falsificate si erori tehnice sau umane din ultimul deceniu: Tokyo
Electric Power Company – TEPCO, compania care opereaza centralele
de la Fukushima este actorul principal. In 2002 un sir de astfel de
scandaluri a dus la demisiile presedintelui si vicepresedintelui
companiei, precum si a altor oficiali. Mai importante decat
demisiile sunt relatarile privind ascunderea unor dovezi de
fisurare a incintelor reactoarelor nucleare, precum si rapoartele
privind folosirea unor instrumente de masura defecte in
monitorizarea sistemelor de racire a reactorului.TEPCO este un gigant cu incasari de 60 de miliarde de dolari pe
an si 50.000 de angajati, care a promovat energia nucleara drept o
alternativa ecologica la centralele pe baza de carbune. In 2002
compania a recunoscut ca a falsificat documente care priveau
securitatea instalatiilor sale nucleare timp de un deceniu;
angajatii nu au raportat 29 de incidente – scurgeri si fisuri –
care au avut loc in anii ’90. In consecinta Guvernul a dispus
oprirea temporara a 17 instalatii nucleare, dar acest lucru s-a
petrecut in lunile fierbinti de vara, cand se manifesta un deficit
de energie. Trei instalatii au repornit, din aceasta cauza, in
2003, iar restul in 2004.Acest cumul de factori hraneste acum isteria ecologista:
germanii renunta la centralele nucleare, Italia anunta si ea
schimbari de planuri, iar Polonia, Elvetia si Austria se aliniaza.
Sunt ignorate nevoile de energie electrica ale Europei, necesitatea
reducerilor de dioxid de carbon, costurile trecerii din atomic in
eolian sau solar sau hidro. Repet, Japonia traverseaza o catastrofa
de neevitat, un eveniment comparabil cu caderea asteroidului care a
ucis dinozaurii sau cu explozia vulcanului Krakatoa. Nu exista
constructie umana care sa reziste la asa ceva, grave si discutabile
sunt erorile si prostia umana si spiritul de turma.Si uite asa
ajungi sa fii recunoscator ca ai niste lideri politici rupti de
lume, care cel putin au jucariile lor – motiuni, dispute,
imparteala spagilor – si ignora impulsurile si grijile altora.Cum cred ca la Fukushima lucrurile vor evolua din ce in ce mai
rau, chiar fara explozii catastrofale (scriu acest text joi, 17
martie) si data fiind si geografia arhipelagului, exista sanse
destul de mari ca lumea sa resimta intr-un mod mult mai amplu si
mai dureros ce se va intampla cu economia japoneza. Industria auto,
electronicele si informatica, componente hardware, software-ul si
medicamentele sau sectorul financiar vor suferi din plin efectele
pierderii unui producator si consumator de talia Japoniei.Poporul japonez s-a dovedit cat se poate de demn, traindu-si
drama in lacrimi, dar corect si cinstit – nu s-au inregistrat
tentative de furt, iar lumea sta disciplinata la coada la orice. Pe
de alta parte, imaginea unei multimi de muncitori care sa se
indrepte catre uzine, eventual dupa ce si-au luat pastilele de
iodura si vitaminele pentru combaterea efectelor radiatiilor,
grabindu-se printre ruinele ramase in urma valurilor tsumani pentru
a produce hardware si electronice si pentru a reduce datoria
japoneza de 200% din PIB pur si simplu este greu de imaginat si
putin probabila. Tokio este cat se poate de expus radiatiilor si
pana la urma economia viitoare a Japoniei este mai mult o problema
de directie a vantului si a curentilor marini decat de securitate
nucleara si buna organizare.Daca e sa privim lucrurile cu o doza mica de cinism, Romania
poate obtine o serie de beneficii din acesta situatie. Cu o
intreaga Asie afectata fizic sau la nivel de perceptie, romanii pot
prelua o serie de activitati de productie de la companiile cu
activitati in zona. Am mai scris si pronuntat fraza aceasta de
destul de multe ori, in varii contexte, incat sa imi dau seama ca
este o speranta desarta si ca vom culege cel mult firmituri. -
Arhipelagul administratiei
Am asistat in ultimii 10 ani (sau poate chiar mai multi) la
modul haotic in care s-a informatizat administratia publica
romaneasca. Pe vremea cand multe institute cu pretentii inca
foloseau sisteme de baze de date de gen Dbase pentru a-si gestiona
datele, intre specialisti discutam despre standarde publice de
interconectare, modalitati de migrare pe solutii moderne,
utilizarea de formate deschise in relatia dintre institutiile
statului si contribuabili si alte diverse subiecte cu privire la
informatizarea administratiei. Desigur, informal, din pasiune si
din exasperarea pe care ne-o provoca fiecare miscare gresita de
care luam cunostinta. Am vazut structuri de date oribile si
inconsistente provenind de la institutii care gestionau bugete
uriase si am constatat stupefiati ca institutii similare din judete
diferite nu puteau comunica intre ele.Am trimis petitii si scrisori deschise, am publicat articole si
am participat la dezbateri publice, dar nu ne-a luat nimeni in
seama, iar guvernantii n-au parut prea interesati de ideile noastre
nastrusnice, ca de exemplu definirea unor scheme XML care sa
permita schimburi de date coerente intre cetateni si
administratie.Rezultatul net este ca doar intre 2000 si 2008 s-au cheltuit 6
miliarde de euro pentru diverse sisteme informatice, pentru ca apoi
Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale sa constate
ca aceste sisteme sunt niste “insule informationale” care nu
comunica intre ele si, prin urmare, contin de multe ori aceleasi
informatii in variante diferite, cu greseli diferite. Consecintele
le vedem in fiecare zi. De pilda, aproape la fiecare interactiune
cu administratia publica ni se cer aceleasi date personale, care
sunt constiincios introduse de functionar in cate-o aplicatie, desi
ele exista in zeci de sisteme. Pe de alta parte, pentru nivelul
guvernamental este aproape imposibil sa obtina date actuale si
consolidate pe care sa-si bazeze deciziile.Acestea erau conditiile in 2009, cand a fost lansat ceva ce se
numeste “e-Romania”. In acte se zice ca e o “Strategie Nationala”,
dar de regula i se spune portal. In mai 2010 dl. Toma Cimpeanu –
seful proiectului – explica intr-un interviu ca nu e vorba de un
site sau portal web, ci este o strategie prin care se consolideaza
“eforturile administratiei centrale si locale in vederea
interconectarii si interoperabilitatii sistemelor informatice”.
Eforturile par serioase, avand in vedere ca finantarea este de o
jumatate de miliard de euro in perioada 2010-2013 si se prevede
inca pe-atat in 2014-2017. Dar s-ar parea ca merita, avand in
vedere ca vom fi coplesiti cu 600 de servicii publice online pana
la sfarsitul lui 2013. Adica ne vom rezolva toate contactele cu
administratia din fata calculatorului, printr-o interfata unica si
prietenoasa. Dintre aceste servicii, 100 ar fi trebuit sa fie
functionale inca de anul trecut. Dar o vizita la portalul web ne
arata o pagina statica din care aflam ca “site-ul este in
lucru”.N-am avut niciodata incredere in acest soi de proiecte
gigantice. Imi par sortite din start esecului, pentru simplul motiv
ca pana sa inceapa implementarea, se schimba conditiile. Se schimba
legislatia, se schimba tehnologia, se schimba guvernele – asa ca
toata analiza trebuie revizuita, la nesfarsit.O politica a pasilor mici ar fi mult mai realista si mai
productiva. N-am nevoie de 100 de servicii deodata, m-as multumi cu
cate unul nou in fiecare luna. S-ar fi putut porni cu lucruri
simple, cum ar fi de pilda publicarea diferitelor nomenclatoare,
cataloage si codificari, in formate utilizabile in sistemele de
calcul din companii sau institutii. Se puteau adauga apoi servicii
web publice care sa furnizeze modificarile survenite si multe alte
lucruri marunte, dar utile. Un exemplu este codificarea SIRUTA,
care cuprinde toate localitatile si structura administrativa. Este
publicata pe situl Institutului National de Statistica, dar e
editia 2008, formatele disponibile sunt proprietare, nu
functioneaza ca serviciu web, iar ultima actualizare este din
ianuarie 2009 (nu-i sigur daca a codificarii sau a sitului).Intr-un recent interviu televizat, ministrul Valerian Vreme ne
invita sa facem diferenta dintre portalul e-Romania (“un simplu
portal”) si interconectarea sistemelor din administratie,
contrazicandu-l flagrant pe seful de proiect. In timpul acesta se
finanteaza sisteme informatice pentru diverse administratii locale
si institutii centrale, despre care nu stim daca vor fi
compatibile. Standardele de interoperabilitate sunt in curs de
elaborare si vor fi finalizate la termen: “cat de curand”. -
Basescu: „Romania nu are capacitati militare cu care sa intervina in Libia si, daca ar avea, n-ar fi bucuroasa sa intervina”
Intr-o interventie la televiziunea publica, care s-a intrerupt
timp de 15 minute din motive tehnice, Basescu a sustinut ca Romania
respecta rezolutia Consiliului de Securitate al ONU si ca, in
opinia sa, liderul libian trebuie sa paraseasca puterea: “Problema
e ca suntem ca un tragator care are o arma in mana si ii tremura
degetul pe tragaci. Romania nu are de ce sa se pronunte in momentul
de fata. Am inteles ca au fost foarte multi analisti care cer
pozitia Romaniei. Romania a spus foarte clar ca e solidara si
respecta fara niciun fel de comentariu Rezolutia 1973 (a
Consiliului de Securitate al ONU – n. red.), care prevede
realizarea zonei de interdictie aeriana in Libia in vederea
protejarii civililor. Consider fara nicio retinere ca un sef de
stat care trage in propriul popor nu mai are niciun fel de
legitimitate”. -
Europarlamentarul Adrian Severin a acceptat de la jurnalisti deghizati in lobbyisti 12.000 de euro pentru un amendament
Severin le-a facturat 12.000 de euro pentru “servicii de
consultanta referitoare la schema de depozite bancare” – proiect
care se discuta in Parlamentul European. Dezvaluirea apare in
editia de duminica a ziarului The Sunday Times, care scrie ca trei
deputati europeni si fosti ministri – un roman, un sloven si un
austriac – s-au declarat dispusi sa-si “vanda serviciile” pentru
sume de pana la 100.000 de euro unor jurnalisti de la cotidianul
amintit. Reporterii ziarului britanic le-au propus mai multor
deputati sa plateasca 100.000 de euro in schimbul unor amendamente
a caror adoptare ar putea-o obtine. Cei trei deputati au acceptat,
scrie The Sunday Times. -
Povestea omului care aduce vantul, Jan Veskrna
Avea cam 8 ani in ziua cand tatal sau, doctor de profesie, a venit acasa si a povestit ca amputase piciorul unui om. S-a ascuns speriat crezand ca tatal sau e un om rau, criminal sau macelar, de a putut face asa ceva. Tatal sau a inteles si i-a explicat ca piciorul omului era bolnav si astfel i-a salvat viata. Peste aproape 40 de ani, Jan Veskrna a transpus in business ceea ce a inteles de la tatal sau atunci cand a concediat peste 1.000 de oameni pentru a salva costurile unei companii. “De cand sunt in business, pot spune ca <am taiat multe picioare>, dar cred ca am crescut afaceri si am adus profit actionarilor”, povesteste Jan Veskrna (45 de ani), care conduce afacerile CEZ in Romania inca de cand compania ceheasca a castigat licitatia pentru achizitia Electrica Oltenia.
Era manager in cadrul furnizorului de servicii pentru industria energetica Dalkia in Cehia cand cel mai important client al sau, CEZ, a inceput sa il curteze: intai il voiau pentru a conduce potentialele afaceri din Bulgaria, unde compania participa la niste licitatii. Nu le-au castigat, asa ca managerul a ramas la Dalkia, dar nu pentru mult timp, pentru ca CEZ s-a intors la el cand a castigat licitatia pentru Electrica Oltenia.
A oscilat un pic atunci. “Dar a fost cea mai buna decizie pe care am luat-o in viata mea”, considera acum managerul care se afla aproape de sfarsitul celui de-al doilea mandat in Romania. In cadrul CEZ, ca si in cazul celor mai multe multinationale, mandatele expatilor sunt pe trei ani; in 2008, cand a expirat primul mandat, i s-a propus un al doilea, pentru a putea finaliza planul de afaceri pe care il incepuse.
Acum isi doreste un al treilea si, eventual, ultim mandat: “In decembrie 2011 ar trebui sa se termine si al doilea contract; am solicitat insa un al treilea si astept raspunsul in aprilie. Am fost nomad toata viata, 80% din cariera mea a fost in afara Cehiei, dar mi-a ajuns; doresc sa muncesc in Romania pana ma voi retrage”. Daca nu se va putea prelungi contractul – desi zambetul managerului vorbeste de la sine despre aceasta decizie -, Veskrna este decis sa se retraga din management si din CEZ. Asadar, in cazul in care contractul din Romania nu se va prelungi, vrea sa ramana in Romania si sa isi faca aici o afacere intr-unul din domeniile care il inspira: arta, servicii medicale sau mancare bio. Mai pe scurt, ceva folositor pentru oameni. “Mi-as folosi filosofia de viata de a fi folositor. Pana acum nu am facut deloc asta, nu sunt folositor nimanui vanzand energie”, considera managerul. Chiar daca ii va fi prelungit contractul, Veskrna nu are oricum planuri de foarte lunga durata cu managementul si energia: “Vreau sa mai fac maximum 5 ani ceea ce fac acum. Apoi vreau sa ma retrag si sa am o viata activa plimbandu-ma cu barca si creionand benzi desenate in casa mea de piatra din Bretania”.
Planul de a se pensiona la 50 de ani a fost dintotdeauna pe lista de lucruri de facut a lui Jan Veskrna inca de cand a venit in Romania si marturisea intr-un interviu din 2005 ca munca in Romania e intensa: “Un an de munca in Romania este cat doi in alte tari”, estima atunci managerul. Estimarea de la inceput, cand a preluat o companie in care lucrau mult prea multi oameni si care pierdea bani, s-a intensificat pe parcurs, cand managerul s-a vazut pus in fata unei piete care juca dupa propriile reguli si unde o companie straina nou-venita nu avea de unde, de exemplu, sa cumpere energie. “Haideti sa nu vorbim despre asa-numitii baieti destepti”, a raspuns inainte de inceperea evenimentului MEET THE CEO Jan Veskrna – “subiectul acesta chiar a ajuns sa ma oboseasca”. In anii de dupa venirea CEZ in Romania, contractele bilaterale incheiate intre furnizorii de energie si producatorii locali scoteau de pe piata cam toata energia hidro si o parte din cea nucleara, lasand in cosul celorlalti energie termo, mai scumpa. “Mie imi place sa joc carti, in special poker, dar niciodata nu ma plang de cartile care mi-au cazut, incerc sa joc cu ele cat de bine pot”, explica CEO-ul CEZ cum s-a descurcat in aceste conditii in piata din Romania.
CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE ->>>>>>>>
-
Basescu: Acum vedem demagogia celor care s-au opus achizitiei avioanelor F16
“Sase luni de participare militara la astfel de evenimente
echivaleaza cu un an de diplomatie”, a declarat Basescu, apreciind
ca “efectele se vad intotdeauna dupa” pentru tarile care participa
la astfel de operatiuni. Pentru Romania insa, “acum se vede
demagogia celor care au inceput sa strige ca in loc sa dam ajutoare
sociale, cumparam avioane de lupta”.Traian Basescu a glumit pe seama comentatorilor care au criticat
autoritatile pentru ca n-au exprimat inca o pozitie oficiala
privind atacarea Libiei, spunand ca “e ca si cum am fi un tragator
cu o arma in mana si caruia ii tremura degetul pe tragaci”. Din
punctul lui de vedere, “Romania nu are de ce sa se pronunte acum”.
“Romania a spus foarte clar ca este solidara si respecta fara
niciun fel de comentariu rezolutia 1973 a Consiliului de Securitate
al ONU pentru realizarea zonei de interdictie aeriana din Libia,
pentru protejarea civililor”, a precizat presedintele.In urma cu o saptamana, presedintele afirmase tot la postul
public de televiziune ca Gaddafi nu mai este o solutie pentru
Libia, insa apreciase ca recunoasterea autoritatii nationale
provizorii de la Benghazi este prematura, iar instituirea zonei de
interdictie aeriana ar insemna riscuri de razboi si victime
omenesti. El ii comunicase presedintelui francez Nicolas Sarkozy ca
o interventie militara nu poate avea loc sub stindardul UE, ci
numai al NATO si numai in prezenta unei rezolutii a Consiliului de
Securitate al ONU.Romania asteapta acum decizia NATO, care va fi luata in
urmatoarele ore, privind prima faza a planului de operatiuni in
Libia, care se refera la impunerea zonei de interdictie aeriana in
aceasta tara. “Daca vom fi solicitati, ne vom pune la dispozitie
capacitatile de sprijin umanitar”, a spus presedintele. Daca la
NATO se vor aproba directive de executie, va informa CSAT si se va
vedea daca decurg obligatii pentru Romania, insa deocamdata nu este
cazul. “Este atributul CSAT sa decida pozitia Romaniei si
implicarea in functie de ceea ce ni se solicita.”In privinta capacitatilor de interventie militara ale Romaniei
in cadrul rezolutiei ONU, adica limitate la interventia aeriana,
Basescu a adaugat ca, daca nu se va reusi trecerea la un program de
achizitii de avioane, “vom prelungi resursa avioanelor pe care le
avem, strict pentru protejarea propriului spatiu aerian si servicii
de patrulare aeriana, cum a fost anul trecut in tarile baltice”.
Nivelul tehnologic al avioanelor existente este insa extrem de
scazut, astfel incat “nici daca am dori nu am reusi sa participam
in aceasta faza”. “Sa ne imaginam cum ajungi cu un MIG 21 Lancer la
Aviano”, a comentat retoric Traian Basescu.