BusinessMagazin

Blog

  • Dilema ruseasca: berea este sau nu alcool?

    Legea ruseasca trateaza berea ca aliment, la acelasi capitol cu
    laptele si painea, si oricine fabrica si vinde bere trebuie doar sa
    respecte conditiile de igiena impuse. Lipsa legistaltiei si
    atitudinea indiferenta, spun criticii, a contribuit la cresterea
    numarului de de bautori – chiar de la varsta de 13 ani. Ceea ce nu
    face decat sa aplifice fenomenul alcoolismului in Rusia.

    Chiar si asa, aprobarea acestei propuneri pare departe de a fi
    sigura, desi guvernul rusesc a propus saptamana trecuta Dumei
    (legislativul de la Moscova) sa defineasca berea drept alcool,
    astfel incat sa poata fi interzisa la evenimentele la care
    participa copii. In plus, prezenta berii ar putea fi interzisa in
    chioscurile din preajma scolilor, unde este acum cumparata la
    paritate cu apa minerala.


    Deputatii Dumei se pregatesc de alegeri, in decembrie, dupa cum
    a aratat deputatul Anton Belyakov care a atras atentia ca prea
    multe campanii depind de finantarile industriei berii.

    “Este vorba de miliarde si miliarde de dolari anual”, spune
    Belyakov, care este membru al unui partid minoritar din Rusia.
    “Vreau sa repet: o parte importanta a acestui flux financiar intra
    in cladirea in care lucrez”.
    Legea propusa este destul de blanda – berea poate fi produsa in
    continuare fara licenta – si a fost inaintata pentru a se incadra
    intr-un tel stabilit de primul ministru Vladimir Putin, care spune
    ca vrea sa reduca pana in 2020 consumul de alcool la jumatate.

    Oficialii Rusiei publica adeseori statistici terifiante despre
    efectele alcoolului: numarul copiilor cu varste intre 10 si 14 ani
    a crescut la 15,4% in 2008, pana la 10,8 milioane; 2 milioane din
    cei 140 de milioane de rusi sunt alcoolici; peste 23.000 de rusi
    mor anual din intoxicatii alcoolice; 500.000 de rusi mor anual ca
    urmare a crimelor, accidentelor si bolilor provocate de alcool.

    “Vorbind cinstit”, a spus presedintele Dmitry Medvedev,
    “alcoolismul in tara noastra a devenit o tragedie nationala”.

    Berea, care contine in mod normal sub 5% alcool, nu se
    incadreaza in imaginea publica ca alcool “adevarat”, ca vodka (cu
    40% alcool). Dar Belyakov a spus ca actiunile de marketing care
    tintesc tinerii pun bazele unui obicei care se transforma, in
    preajma varstei de 30 de ani, in consum de bauturi mai tari.

    Vadim Drobiz, director al Centrului de Cercetare pentru Pietele
    Alcoolice Regionale si Federale, odata cu dezvoltarea pietei berii
    din anii ’90, oficialii rusi au sperat ca se va dovedi o
    alternativa mai sanatoasa la bauturile tari.

    Dar in loc sa se intample asta, pentru ca arhicunoscutul toast
    cu vodca n-a pierdut deloc teren, rusii au dezvoltat si o sete
    pentru bere. Organizatia Mondiala a Sanatatii a calculat ca in
    2005, rusii peste 15 ani beau echivalentul a 15,7 litri de alcool
    per capita in fiecare an. Spre comparatie, in SUA consumul se plasa
    la 8,4 litri de alcool per capita, conform Institutului National de
    Sanatate.

    Varsta legala pentru consumul de alcool in Rusia este 18 ani,
    dar Pavel Shapkin, seful Centrului de Dezvoltare a Politicii
    Nationale pentru Alcool, spune ca nici aceasta nu este respectata
    strict. “Sigur ca berea este vanduta minorilor,” spune el. “Nimic
    nu este monitorizat, nimic nu este controlat. Berea este foarte
    accesibila. Astfel incat daca vorbim despre incercarea guvernului
    de a reduce la jumatate consumul de alcool pana in 2020, cum poate
    fi acest lucru posibil fara restrictionarea consumului de
    bere?”

    Daca Duma va gasi o metoda de a transforma berea in alcool,
    ramane neclar, dar toata lumea e de acord ca lobbistii vor avea
    mult de lucru.

  • Cum ii aduce Stancu lui Gigi Becali inca 5 milioane de euro

    Atacantul va pleca in aceasta dupa-amiaza, ora 16:00, din
    cantonamentul Stelei din Antalya cu destinatia Istanbul, acolo unde
    va semna contractul cu noua sa grupare. “Ros-albastrii” vor incasa
    5 milioane de euro si 30% dintr-un viitor transfer al atacantului.
    Stancu va semna cu 5 ani cu Galatasaray.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Cu criza in buletin! Cati romani poarta numele “Criza”

    Datele Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea
    Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administratiei si
    Internelor indica faptul ca noua persoane poarta numele de familie
    Criza, din care patru sunt barbati, iar cinci sunt femei. In ce
    priveste prenumele, niciun cetatean roman nu se numeste Criza.
    Intrucat datele solicitate intra sub protectia informatiilor cu
    caracter personal, cei in cauza nu pot fi identificati. E usor de
    dedus insa ca cei noua sunt rude, cat timp numele de familie este
    similar.

  • Cum iti faci site pe internet cu bani de la UE!

    Concret, pentru un proiect de comert electronic, pe masura 332
    “Sprijin pentru pentru dezvoltarea sistemelor de comert electronic
    si a altor sisteme”, UE iti deconteaza 70% din valoarea eligibila a
    proiectului daca IMM-ul tau nu are sediul in Bucuresti. In caz
    contrar, iti da doar 60%.

    Vezi ce conditii trebuie sa indeplinesti pe
    www.incont.ro!

  • Economia Chinei a crescut cu 10,3% in 2010

    Cresterea economica peste estimari si inflatia inca ridicata vor
    determina probabil guvernul de la Beijing sa-si intensifice
    masurile de inasprire a politicii monetare, menite sa ajute la
    evitarea unei supraincalziri a economiei.De la cresterea rezervelor
    minime obligatorii care trebuie mentinute de creditori la banca
    centrala si pana la majorarea dobanzilor de politica monetara,
    China incearca sa controleze inflatia, care ar putea avansa in
    urmatoarele luni pe fondul preturilor mai ridicate la alimente.

    Cresterea economica a Chinei a accelerat in trimestrul al
    patrulea la 9,8%, de la 9,6% in trimestrul al treilea, in timp ce
    analitsii estimau incetinirea dinamicii la 9,2%. Variatia PIB-ului
    la nivelul intregului an a urcat totodata la 10,3%, de la 9,2% in
    2009, transmite Reuters.

  • The Economist: Cele doua Parisuri ale Europei nu au fost niciodata mai indepartate

    Relatiile dintre cele doua tari au fost in general pozitive de
    la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in 2007. Cel putin pana
    in august, cand presedintele francez, Nicolas Sarkozy, a ordonat
    expulzarea a romilor care locuiesc ilegal in Franta, majoritatea
    cetateni romani.

    Nu a trecut mult timp pana cand acuzatiile de oportunism si
    chiar rasism s-au indreptat spre Franta. Dar Romania a fost atenta
    sa nu faca prea multe valuri. Stia ca are nevoie de sprijin francez
    pentru aderarea sa la spatiul Schengen, prevazuta in martie. Din
    pacate, se pare ca tocmai asta a pierdut, comenteaza autorul,
    intr-un articol cu titlul “Lasati-ne inauntru”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce filme se continua in 2011 (GALERIE FOTO)

    Parerile despre continuarile unui film sunt destul de impartite.
    Unii de-abia asteapta sa vada ce se mai intampla cu eroii
    preferati, altii se plictisesc inca de la a doua parte, daramite la
    a patra sau a cincea. De cele mai multe ori insa, continuarile de
    filme nu mai sunt la fel de reusite precum prima parte, iar
    explicatia sta in faptul ca producatorii, manati de castigurile
    frumoase incasate de un film, se grabesc sa faca si continuarea, in
    speranta ca o vor putea monetiza la fel de bine. Bineinteles,
    exista si exceptii.

    In tot cazul, 2011 se arata destul de greu pentru industria
    cinematografica, mai ales prin comparatie cu anul precedent, cand
    nici macar filme cu incasari fabuloase precum Inception, Toy Story
    3 sau The Social Network si bilete mai scumpe n-au reusit sa ridice
    intreg business-ul peste nivelul din 2009. In ansamblu, criza
    mondiala si-a spus cuvantul si in acest domeniu, iar ecranizari de
    genul Robin Hood, Sex and the City 2, Prince of Persia sau Iron Man
    2 au facut din anul trecut unul relativ mediocru. Cel putin la
    prima vedere, 2011 se anunta totusi ceva mai bun, chiar daca multe
    filme vor fi continuari ale povestilor originale.


  • PSD si PNL deseneaza noua sigla. Conducerea PSD catre baroni: “Rupeti-o cu PDL la toate nivelurile!”

    Toti cei prezenti s-au declarat, in unanimitate de acord, cu
    idea ca alianta cu ACD este necesar sa se parafeze cat de repede
    posibil. “Nu a existat nicio opinie contrara. Doar opinii de
    completare a protocolului, in sensul inlcluderii, clar, in
    protocol, a interdictiei ca vreunul din partidele semnatare sa
    colaboreze, in vreun fel sau pe vreo linie, la nivel central sau in
    teritoriu cu PDL” a declarat pentru gandul, vicepresedintele Ion
    Chelaru. Alte subiecte discutate in BP al PSD au facut referire la
    obiective si puncte vulnerabile. Printre cele mai importante
    obiective ale noii aliante se numara schimbarea guvernului si a
    presedintelui Traian Basescu si preluarea guvernarii. La capitolul
    puncte vulnerabile s-a facut referire la anumite animozitati care
    exista la ora actuala intre alesii PSD si PNL, in anumite
    localitati, care trebuie atenuate.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • MEET THE CEO – Mihai Rohan – Intalnire cu un constructor

    Pare ieftin jocul de cuvinte din titlu, din moment ce Mihai Rohan lucreaza a lucrat toata viata in industria cimentului; in discutia de la evenimentul MEET THE CEO, notiunea de constructie a aparut insa la fiecare pas, aproape obsesiv, cu toate sensurile posibile, de la constructia unei cariere pas cu pas, a unui stil de management si a unei echipe capabile sa performeze si pana la felul cum s-au schimbat orasele din Romania si pana la constructia unui brand national.

    Romania are o generatie de executivi care vin din spate, in toate industriile – farmaceutice, IT, industria de constructii, unii scoliti in strainatate, altii cu experienta solida formata in companii, considera Mihai Rohan. Unul dintre acestia este Florian Aldea, directorul general al Carpat Beton, cel care i-a luat locul lui Rohan la conducerea Carpatcement Holding de la 1 ianuarie. Aldea si-a inceput cariera ca inginer de automatizari la fabrica de la Fieni, in anii ’80, are un MBA la Asebuss Bucuresti si la Kennsaw University din Atlanta, iar din 2010 este doctor in inginerie chimica.

    “Una din atributiile mele este sa-mi cresc succesorii, si va asigur ca pentru urmatorii zece ani cel putin, succesiunea la Carpatcement este asigurata. Exista baieti <spirt>, care pot sa lucreze multe ore, si sambata, si duminica, stiu si sa se distreze, si sa cante”, spune el. Compania are un program de internship cu studenti care vin sa faca practica in companie, pe baza unei conventii cu universitatile. “Eu personal ma duc si discut cu studentii, care invata meserie, stiu ca pot ajunge aici, de tineri, sefi de sectie si directori daca sunt buni. Asta ii motiveaza pe oameni, asa incat raman in companie si nu sunt tentati sa plece in alta parte.”
    Absolvent de Electromecanica la Brasov, Rohan si-a inceput cariera la Institutul Roman de Cercetare si Proiectare a Cimentului (CEPROCIM), unde s-a ocupat de proiecte de constructii de fabrici de ciment, inclusiv pentru strainatate. “Asa am fost obligat sa invat limbi straine, inclusiv rusa, sa cunosc documentatie straina a industriei, sa-i cunosc pe oamenii din industrie din alte tari”.

    Asa a fost remarcat si promovat la Centrala Industriei Cimentului, ca director tehnic, apoi dupa 1990 la conducerea Romcim SA, primul holding industrial din Romania, infiintat cu patru fabrici, pe baza structurii elaborate de el. Sfarsitul anilor ’90 il gaseste la conducerea Casial Deva, care era detinuta de grupul Lasselsberger, iar din aceasta pozitie a negociat preluarea fabricii de catre germanii de la HeidelbergCement. Noii proprietari l-au pastrat apoi la sefia operatiunilor lor din Romania, care acum cuprind trei companii – Carpatcement Holding, Carpat Beton si Carpat Agregate, respectiv trei fabrici – cele de la Bicaz, Deva si Fieni.

  • Cum si-a bagat recesiunea coltii in cauzele nobile

    n copil de nici opt ani statea sprijinit de peretele de la
    intrarea in Gara de Nord din Bucuresti. Marius fugise de acasa din
    Moldova, speriat de bataile zilnice din familia sa. Povestea se
    intampla in urma cu mai bine de un deceniu, cand cei de la Salvati
    Copiii l-au gasit pe Marius colindand confuz cladirea umeda a
    garii. Gasit in Bucuresti de un adult “prietenos”, copilul fusese
    atras intr-un apartament inchiriat de un strain, care l-a vazut
    lipsit de aparare si l-a abuzat. “E cel mai special caz, unul care
    ni s-a lipit tuturor de inima”, isi aminteste Gabriela
    Alexandrescu, presedintele executiv al Salvati Copiii. De cand a
    scapat din mediul infiorator unde a crescut, tanarul a mai fugit,
    s-a mai intors, dar daca spunem ca acum Marius munceste, si nu
    oricum si oriunde, ci tocmai in Olanda, unde e asistent social,
    vedem ca scepticismul general cand vine vorba de viitorul copiilor
    strazii poate sa fie infirmat.

    Marius a fost doar unul din cazurile de copii care au avut sau
    au nevoie de ajutor, iar banii pentru asemenea cauze nobile ar
    trebui sa scape de grila necrutatoare a recesiunii. Si totusi,
    lipsurile se simt. In apropierea Craciunului, i-am gasit pe cei de
    la Salvati Copiii in febra pregatirilor pentru Festivalul Brazilor
    de Craciun, eveniment anual in care companiile liciteaza pentru
    brazi decorati de designeri cunoscuti. Mai exact, pentru 2010,
    designerii au creat 25 de brazi inediti, care au atras aceeasi suma
    ca in 2009. Gabriela Alexandrescu isi aminteste de anul de glorie
    2007, cand Salvati Copiii a numarat din vanzarea brazilor 576.000
    de euro. In 2008, suma a coborat la 360.000, iar in 2009 din
    eveniment s-au adunat doar 275.000 de euro.

    “Cred ca fiecare se simte apropiat de cauza copiilor si ar fi
    ciudat sa nu fie asa. Nu ai cum sa nu crezi ca trebuie sa implici,
    cand vezi in ce conditii traiesc unii copii. Iar cand ii vezi,
    devii si mai implicat si vrei sa faci si mai mult”, incepe
    directorul Salvati Copiii discutia cu BUSINESS Magazin. Ea
    povesteste ca, in afara faptului ca nu au asigurate cele necesare
    unei supravietuiri decente, din cauza saraciei, copiii preiau toata
    tristetea si nervozitatea parintilor si a celor din jurul lor. Cei
    mici simt orice schimbare si traiesc intr-un mediu in care starea
    emotionala a adultilor se rasfrange si asupra lor. Traind intr-un
    mediu nesigur, exista tot mai multi copii cu probleme de
    inadaptabilitate sociala si depresie, iar asta le creeaza probleme
    la scoala si in relatia cu ceilalti.

    Bugetul anual nu a fost insa atat de grav afectat, pentru ca
    ONG-urile au sesizat repede noile tendinte din sfera donatorilor si
    au vazut ca firmele au mai mult interes sa dezvolte un proiect
    specific, sa se identifice printr-o anumita campanie. Asa incat
    organizatiile nu mai promoveaza un intreg plan, ci il impart in mai
    multe proiecte pe care le ofera companiilor care doresc sa le
    sprijine. “Gradul de implicare e mai mare, se includ si voluntari,
    il comunica in interiorul companiei ca fiind proiectul lor”,
    explica directorul organizatiei Salvati Copiii.

    Toata lumea a devenit mai atenta la modul cum se cheltuiesc
    banii, pentru ca e greu de anticipat ce se va intampla cu afacerile
    in anii urmatori. “In lipsa fondurilor, incercam sa dezvoltam
    parteneriate unu la unu cu companiile interesate”, spune
    Alexandrescu. Unii vor sa investeasca in proiecte chiar in
    comunitatea unde isi desfasoara activitatea. In plus, informarea
    cetatenilor si a firmelor este si ea importanta, asa incat
    organizatiile incearca sa mediatizeze cat mai mult cadrul legal
    prin care se pot sprijini initiativele caritabile. “Daca presa ne
    sustine, potentialul este foarte mare. Legislatia fiscala pentru
    donatii nu este inca foarte cunoscuta, desi exista din 2004”, spune
    Carmen Uscatu, presedintele unui alt ONG, Salveaza Vieti. Si de
    multe ori aude din gura potentialilor donatori replici precum “Dar
    daca vine Fiscul peste noi?”.