“In cadrul anchetei demarate de conducerea Directiei Generale de
Informatii si Protectie Interna (DGIPI), din ordinul ministrului
Administratiei si Internelor, Constantin Traian Igas, pentru
verificarea modului de indeplinire a atributiilor de serviciu de
catre lucratorii structurilor componente abilitate in plan
teritorial si central, in legatura cu situatia fostului secretar
general al MAI, astazi, 25 mai a.c., s-a luat masura eliberarii din
functie a sefului Serviciului de Informatii si Protectie Interna
(SIPI) al judetului Constanta, comisar sef Popa George”,
informeaza, miercuri seara, Ministerul Administratiei si Internelor
(MAI). Masura a fost luata ca urmare a managementului defectuos
constatat la nivelul unitatii teritoriale in gestionarea
competentelor specifice.
Blog
-
MAI: Seful Serviciului de Informatii si Protectie Interna Constanta, eliberat din functie
-
Verdictul in asigurarile obligatorii pentru locuinte: esec
In Romania sunt 8,4 milioane de locuinte. Toate supuse riscului
si dezastrului. Dintre ele, doar pentru 500.000 a fost incheiata o
asigurare obligatorie, un nivel dezarmant pentru asiguratori.
Acestia au plecat inca de la inceput cu asteptari prudente, insa un
ritm atat de slab al vanzarilor nu fusese luat in calcul. “Anul
trecut, in iulie, cand am lansat aceasta polita, estimam un grad de
cuprindere de 10-15% din totalul locuintelor. Din pacate, in acest
moment ne aflam la un grad de penetrare de doar 6%”, spune Marius
Bulugea, directorul general al Pool-ului de Asigurare Impotriva
Dezastrelor (PAID).Concret, in ultimele 10 luni s-au vandut 496.672 de asigurari
obligatorii, dintre care 408.796 au fost pentru locuinte de tip A
(locuintele cu structura de rezistenta, construite din beton armat,
metal sau lemn) si 87.876 au fost pentru locuintele de tip B
(construite cu pereti din caramida nearsa sau chirpici).
Proprietarii din mediul urban au cumparat 377.987 de polite, in
timp ce locuitorii din mediul rural au semnat 118.685 de asigurari.
In total, vanzarile acestor polite au adus celor 13 companii de
asigurari care fac parte din PAID putin peste noua milioane de
euro, in conditiile in care prima anuala a unei polite pentru o
asigurare de tip A costa 20 de euro si cea pentru locuintele de tip
B costa 10 euro.Din acesti bani, asiguratorii au platit daune de peste 10.000 de
euro, dar timpul nu este pierdut pentru ca “sezonul” inundatiilor
abia acum incepe. Alaturi de cutremure si alunecari de teren,
inundatiile fac parte din cele trei riscuri acoperite de aceasta
asigurare. In ultimii ani, in Europa s-au produs peste 100 de
inundatii majore, care au provocat moartea a circa 700 de persoane
si daune care au depasit 25 de miliarde de euro.
Cei mai constiinciosi au fost locuitorii din Bucuresti, care au
asigurat deja 116.000 de locuinte dintre cele 800.000 existente,
depasind media de la nivel national. In restul tarii, cea mai buna
medie a fost de aproximativ 20.000 de euro pe oras.Teoretic, proprietarii care nu isi asigura locuintele pana la
data de 15 iulie 2011 vor fi amendati de primarii cu pana la 500 de
lei. Acesta este al doilea termen de gratie, dupa ce, initial,
autoritatile anuntasera ca termen limita data de 15 ianuarie 2011.
Cu toate acestea, majoritatea primarilor spun ca nici nu se gandesc
sa-si amendeze concetatenii, in conditiile in care anul viitor vor
avea loc alegeri locale.Mai mult decat atat, nici agentii de
vanzari nu depun eforturi deosebite pentru a creste vanzarile,
avand in vedere ca valoarea comisioanelor pe care le primesc este
de 10% din pretul unei polite, respectiv doi euro pentru
asigurarile caselor de tip A si un euro pentru celelalte.Chiar daca pe un ton timid, seful PAID spera ca urmatoarele luni
sa schimbe situatia si pana la sfarsitul verii gradul de penetrare
al asigurarilor obligatorii de locuinte sa ajunga la 10%. Este
putin probabil ca vanzarile sa creasca, mai ales cand autoritatile
locale declara public ca nu vor aplica amenzi si nici nu-si vor
constrange in vreun fel alegatorii. -
Centralele virtuale si planurile lui Luca D’Agnese, seful Enel Romania
“Energia este o afacere care peste tot in Europa este facuta de
state. Asa este si la noi, si in Franta si in Germania. Poate ca
statul nu este actionarul majoritar, dar este detinatorul
pachetului semnificativ. Dar pentru a face proiecte noi, pentru a
aduce bani, ai nevoie de o piata concurentiala pentru ca este greu
sa crezi ca daca pui un ban undeva si faci o investitie mare intr-o
unitate de productie, ceilalti te vor urma”, spune D’Agnese.Atunci cand marile grupuri straine au intrat in Romania,
cumparand filiale de distributie si furnizare a energiei, guvernul
roman lucra pe un scenariu complet diferit fata de cel actual. La
momentul respectiv, dupa ce Electrica si cele opt filiale ale sale
urmau sa fie vandute, venea randul unor capacitati de productie,
acesta fiind practic magnetul care i-a adus aici nu numai pe Enel,
dar si pe E.ON (Germania) sau CEZ (Cehia). Intre timp insa, statul
roman s-a razgandit si a inceput sa cocheteze cu ideea de gigant
energetic.Apoi guvernarea s-a schimbat si ea, iar noua idee a fost de doi
campioni nationali. Apoi au venit criza, imprumuturile de miliarde
de la FMI, iar privatizarile cerute de ani de-a randul de
investitorii straini, si ei de stat si integrati pe tot lantul
energetic, au fost puse din nou pe masa. Subiectul este insa unul
extrem de delicat, in contextul in care energia este mai mult ca
niciodata un subiect strict national pe fondul scumpirii resurselor
si al luptei pentru independenta energetica, iar D’Agnese este
constient de acest lucru.“Discutia la acest moment este la un nivel ideologic, dar daca
nu te apuci sa faci ceva, nu se intampla nimic. Nu spunem
privatizati totul, concurenta pe piata de generare poate fi
obtinuta prin scoaterea la vanzare doar a unor unitati. Macar
experimental se pot face anumite lucruri, lucruri mici, dar sunt
cativa pasi”, crede noul sef al Enel.Unul dintre acesti pasi marunti ar fi formarea unor centrale
virtuale. Conceptul pare unul de filme stiintifico-fantastice, in
contextul in care in Romania inca mai sunt stalpi de lemn incarcati
de fire electrice, dar in realitate ideea este destul de simpla si
este o propunere pe care Enel deja a prezentat-o Ministerului
Economiei.“Practic, printr-o astfel de centrala virtuala se scoate la
licitatie o anumita capacitate de productie dintr-o unitate. Pentru
aceasta capacitate se organizeaza o licitatie, iar castigatorul se
va putea utiliza de aceasta pe un anumit interval de timp, intreaga
unitate fiind insa in continuare in proprietatea statului. Daca nu
vrei sa renunti la tot deodata, poti sa aplici o astfel de solutie
care le da sansa altor jucatori din piata sa aiba productie de
energie, dar controlul unitatii ramane al tau”, explica seful
Enel.Privatizarile prin bursa reprezinta o alta solutie, dar mai
potrivita pentru a aduce bani in companii si pentru a le stabili o
valoare de piata, decat pentru a atrage investitori de profil,
pentru ca grupuri ca Enel nu vor fi interesate niciodata de
participatii de 10% din unitati precum Hidroelectrica.Intre timp insa, seful Enel spune ca italienii se vor baza pe
propriile proiecte de producere a ener-giei. Enel este unul dintre
cei doi investitori straini care au mai ramas, dintre cei sase
interesati ini-tial, in proiectul de 4 mld. euro al reactoarelor 3
si 4 de la Cernavoda. Totodata, italienii mai sunt im-plicati
intr-un proiect pentru o termocentrala pe huila la Braila, alaturi
de germanii de la E.ON, dar au si un proiect pe cont propriu intr-o
termocentrala la Galati.“Vom merge intr-un ritm mai rapid al in-vestitiilor, astfel ca
bugetul nostru pentru urmatorii cinci ani, inclusiv 2011, se va
ridica la 800 mil. euro. Banii se vor duce in cea mai mare parte in
reteaua de distributie a energiei electrice”, a mai precizat
country managerul si presedintele Enel Romania. Anul trecut grupul
a investit 280 de milio-ane de euro, jumatate din aceasta suma
fiind alocata pentru fosta Electrica Muntenia Sud, pentru anul
acesta urmand sa fie alocata o suma similar -
De ce ar putea iesi din business omul care de 19 ani conduce Centrade Saatchi & Saatchi Romania
Spre deosebire de alti colegi de breasla, nume grele si pionieri in industria de publicitate din Romania, pe Radu Florescu il gasesti in fiecare zi la birou. “Uneori, chiar si in week-end”, completeaza omul care de 19 ani conduce Centrade Saatchi & Saatchi Romania. Un grup pe care in 1990 l-a infiintat alaturi de fratii sai John si Nicholas Alexander si care s-a extins treptat, dupa afilierea cu Saatchi & Saatchi, pana la sapte agentii diferite: Zenith Media (agentia de media buying si motorul financiar al grupului), Saatchi & Saatchi (agentia de creatie si principala ramura de activitate a grupului); Saatchi & Saatchi X (agentia de BTL), Saatchi & Saatchi PR (care gestioneaza activitatea de relatii publice pentru clienti), Pantone Studios (divizia de productie), Cable Direct (regie de media) si Chainsaw Europe (agentie specializata in servicii de post-productie audio-video).
Este prototipul clasic al omului de afaceri innascut, caruia spiritul de business ii trece prin sange. Saatchi & Saatchi ii ocupa cea mai mare parte a timpului, insa Florescu este la curent cu tot ce misca in economie. O atentie speciala o acorda pietelor de capital in care investeste de ani buni. A jucat si pe Bursa din Romania, insa si-a pierdut increderea in eficienta ei si a renuntat acum mai bine de un an din cauza lipsei de transparenta. Nu a renuntat, totusi, si la pasiune, dar a preferat sa-si mentina investitiile la Mecca pietelor de capital, adica pe Wall Street.
Aproape zilnic urmareste cotatiile bursiere si are un broker la New York care ii gestioneaza investitiile. “In 2008, cand a picat Bursa, am pierdut, ca toata lumea, insa am avut instinctul sa nu-mi retrag banii, ci sa cumpar si mai mult. M-am sfatuit cu brokerul meu si am cumparat, decizie care s-a dovedit a fi fost cea mai buna”, spune Radu Florescu. De altfel, el insusi a lucrat timp de sase ani ca trader pe Wall Street, astfel incat se poate spune ca microbul a ramas in sange. In plus, a studiat la Boston, acolo unde se afla familiile puternice si cu cea mai indelungata traditie din Statele Unite ale Americii, asa ca mediul de business i-a fost familiar toata viata.
Dincolo de un portofoliu solid de actiuni pe Bursa, si-a mai construit si un portofoliu important de active imobiliare. In momentul de fata, detine mai multe case in Europa, Statele Unite ale Americii si Romania, insa niciuna dintre proprietati nu a fost cumparata dintr-o strategie de afaceri. Nu le inchiriaza, nu are in plan sa le vanda, ci le vede pur si simplu ca pe o investitie personala facuta intr-un bun care, la momentul respectiv, i-a placut. “Chiar acum ma pregatesc sa mai fac o astfel de achizitie in Romania. Este o proprietate la care ma uit de ceva vreme si, in sfarsit, o sa o cumpar”, precizeaza Radu Florescu.
De curand, a devenit si actionar al barului Coyote Ugly. Investitia nu a fost facuta in urma unei analize la sange a planului de afaceri si a profitabilitatii, ci a fost mai degraba o asociere determinata de motive emotionale. “Ceilalti actionari sunt americani, prieteni de-ai mei, care mi-au propus sa intram in acest business impreuna, asa ca am facut-o mai mult din prietenie. Oricum, nu am o participatie mare si nici nu ma implic in conducerea afacerii”, explica Radu Florescu.
Toate acestea ii ocupa insa mai putin de 10% din timp pentru ca activitatea sa principala are loc la birourile Saatchi & Saatchi. De altfel, comunicarea este domeniul pe care il cunoaste cel mai bine si de care nu planuieste sa se desparta nici macar atunci cand isi va face exitul din grup. Inca cinci ani de acum incolo Florescu se vede in acelasi loc, insa apoi se va pregati pentru retragere. “Nu stiu exact ce voi face, dar in mod cert nu voi sta acasa. Poate voi investi intr-o alta afacere, mai mica, dar tot in domeniul comunicarii, pentru ca la asta ma pricep”, enunta omul de afaceri, in varsta de 50 de ani. In momentul de fata, dincolo de faptul ca este CEO-ul Centrade Romania, Radu Florescu este si actionar al grupului, insa prefera sa pastreze participatia confidentiala.
-
Eruptia vulcanului din Islanda in imagini: nori de fum in cer, ploi de cenusa peste pamant (GALERIE FOTO)
Norul de cenusa l-a silit pe presedintele american Barack Obama
sa-si scurteze vizita in Irlanda si a determinat anularea intr-o
singura zi a 500 de zboruri aeriene in Europa. Si desi eruptia
propriu-zisa, inceputa duminica, a dat semne ca s-a incheiat
miercuri, efectul ei continua: norii de cenusa degajati sunt
asteptati sa ajunga joi in Franta si Spania.In Islanda, cei mai afectati au fost locuitorii din zonele
invecinate calotei glaciare Vatnajokull, din cauza ploilor de
cenusa vulcanica (“öskufall”) cazute pe pamant, care au acoperit
cladirile, drumurile si vehiculele, ingreunand circulatia. Oamenii
si-au pus masti de gaze spre a evita sa inhaleze particulele de
cenusa, iar fotografii agentiilor de presa au surprins inclusiv
animale moarte, zacand la pamant ingropate in cenusa.
Vulcanul Grimsvotn este unul dintre cei sapte situati sub calota
glaciara Vatnajokull, cea mai mare din Europa si care ocupa peste
8% din teritoriul Islandei. Cele mai importante eruptii de la
Grimsvotn au avut loc in 1922, 1933, 1934, 1938, 1945, 1954, 1983,
1998 si 2004, cu o durata de la o zi pana la trei saptamani.
Niciuna nu a dus la perturbari ale traficului de genul celei
provocate de eruptia din 2010 a vulcanului Eyjafjallajokull.Trezirea vulcanului era asteptata de geologi inca din noiembrie,
cand gheata a inceput sa se topeasca in imprejurimile
acestuia.Sursa foto: Boston.com
-
ING Bank: Turbulentele din pietele de capital cresc probabilitatea ca Romania sa amane emisiunea de titluri externe
“Este posibil ca Romania sa emita mult asteptatele titluri pe
termen mediu in euro intr-un viitor foarte apropiat, mai ales
deoarece Romania nu are o prezenta activa pe pietele internationale
si suma emisa ar putea fi cumparata relativ usor de catre
investitori”, apreciaza Vlad Muscalu, analist in cadrul ING
Bank.“Credem insa ca turbulentele de pe pietele internationale de
capital maresc probabilitatea ca Romania sa amane emisiunea de
titluri. Acest lucru pare probabil mai ales deoarece
administratorii datoriei publice au aratat o atentie deosebita
pentru controlarea costurilor de finantare”.Presedintele Basescu a declarat la finele saptamanii trecute ca
Romania ar putea emite titluri de stat pe piata internationala de
capital la inceputul lunii iunie, iar ministrul de finante Gheorghe
Ialomitianu a declarat ca actualele conditii ale pietei sunt
favorabile Romaniei, intrucat tara are credibilitate in ochii
investitorilor, ceea ce o fereste de tensiunile legate de
problemele din zona euro.Presedintele a justificat prin apropierea lansarii titlurilor ideea
ca este nevoie de stabilitate politica, raspunzand astfel
speculatiilor despre iminenta schimbarii din functie a premierului
Boc, care ar fi urmat sa fie inlocuit cu un premier
“tehnocrat”.Vara trecuta, Ministerul Finantelor a selectat Erste Group Bank si
Societe Generale in calitate de aranjori ai programului de
finantare externa prin titluri pe termen mediu (medium term notes),
in valoare totala de 7 miliarde de euro. Desi planul era ca prima
emisiune sa aiba loc in primul trimestru din acest an, Finantele
faceau cunoscut in martie 2011 ca statul isi poate permite luxul sa
astepte momentul oportun al pietei spre a lansa prima emisiune de
titluri din program, intrucat Romania se bucura de sustinerea
financiara a FMI si a Comisiei Europene.Ultima emisiune de titluri in valuta lansata de statul roman a avut
loc la sfarsitul lui noiembrie 2010, cand au fost vandute pe piata
interna obligatiuni pe trei ani in valoare de 1,3 miliarde de euro,
cu o dobanda de 4,8% pe an, cu scopul refinantarii imprumutului de
1,6 miliarde de euro contractat in 2009 tot de la bancile de pe
piata interna. -
RBS Romania iese cu o noua promotie pentru posesorii de card
Daca acestia sunt abonati la mai multe servicii de telefonie,
vor primi contravaloarea primei facturi platite prin Direct Debit
pentru fiecare furnizor in parte (maximum 100 lei/factura).
Abonatii Vodafone primesc cadou si 50 de minute in retea/luna timp
de 6 luni, daca activeaza serviciul Direct Debit pana la 30 iunie.
Pentru debitarea directa, RBS nu percepe comision, iar tranzactia
se inregistreza ca o plata la comercianti.“RBS Romania este un promotor al serviciilor electronice la
distanta si de aceea incurajam clientii prin aceasta campanie
promotionala sa isi activeze serviciul Direct Debit pentru contul
cardului de credit. Clientii nostri sunt persoane tinere, dinamice
si ocupate, asadar plata facturilor de telefonie poate fi o grija
in plus in fiecare luna”, a comentat Marijana Vasilescu, director
de comunicare si marketing al RBS Romania.Este a doua promotie intr-o singura luna cu care RBS spera sa
impulsioneze folosirea cardurilor bancii, dupa cea prin care le
ofera posesorilor de carduri de credit RBS MasterCard Royal Gold si
Royal Black vizionari de film gratuite, timp de trei luni, la orice
cinematograf din tara, in limita a 50 de lei, respectiv 100 de lei
pe luna.RBS Romania s-a reorientat pe parcursul anului trecut de la
sectorul de clienti companii, unde avea concentrata majoritatea
activelor, spre retail, sector unde are o expunere de circa 506 de
milioane de euro, reprezentand peste 40% din valoarea expunerii
bancii pe piata romaneasca. -
TransFonD si Raiffeisen Bank lanseaza serviciul de facturare electronica pentru companii
Serviciul functioneaza ca o aplicatie securizata la care se pot
conecta atat emitentii, cat si destinatarii facturilor. Nu este
necesara tiparirea documentelor arhivate electronic, ceea ce
inseamna economie de hartie, de timp si de spatiu. Aplicatia este
administrata in totalitate de TransFonD, care asigura securitatea
deplina a datelor si buna functionare a serviciului.“Beneficiile se extind atat la emitentul de facturi, in sensul
reducerii de costuri si al accelerarii fluxurilor de numerar, cat
si catre destinatar, accesul la informatii fiind asigurat printr-o
platforma online securizata. Ultimul pas, care inchide ciclul de
emitere si transmitere, este plata facturii, ce poate fi facuta
prin internet banking (Raiffeisen Online), phone banking
(Raiffeisen Direct), mobile banking (myBanking) sau plata automata
prin Direct Debit”, a explicat Florentina Stilu, directorul
directiei Cash Management din Raiffeisen Bank.“e-Factur@ pune bazele dezvoltarii facilitatii de reconciliere a
facturilor emise cu platile incasate in cadrul fiecarei
organizatii, facand parte din serviciile cu valoare adaugata legate
de plati din cadrul sistemului unic european de plati EPA – Single
Euro Payments Area”, a declarat Razvan Faer, seful departamentului
de strategie si marketing din TransFonD.TransFonD este operator al sistemului electronic de plati:
administrator si operator al sistemului SENT (casa de compensare
automata), administrator tehnic si operator al sistemului de
decontare ReGIS conform mandatului acordat de catre BNR, operator
tehnic al sistemului SaFIR (sistemul de depozitare si decontare a
operatiunilor cu titluri de stat).Incepand din 2009, TransFonD este furnizor autorizat de servicii de
arhivare electronica (e-Arhiv@). Tot atunci a lansat linia de
urgenta pentru carduri (LUC), serviciu destinat emitentilor de
carduri din Romania, ce pune la dispozitia clientilor institutiilor
participante un numar unic de contact pentru blocarea cardurilor
pierdute sau furate.