“În ianuarie 2011 am început proiectarea centrului de conferinţe, 1.200 de metri pătraţi au fost construiţi în două luni şi zece luni. Ne-a ajutat o casă de arhitectură din Londra şi un arhitect din România. În cele 11 săli intră 400 de oameni”, a spus George Copos.
El susţine că în ultimii doi ani de criză a asigurat 450 de locuri prin lucrările de modernizare la cele două hoteluri din Capitală şi la complexul hotelier de la munte.
Mai mult pe www.zf.ro.
Mai exact, dacă e să dăm crezare relatărilor presei, remanierea ar fi fost într-adevăr în cărţi, ar fi urmat să se bazeze pe aducerea unor nemembri de partid, spre a evita conflictele interne şi s-ar fi făcut cu motivaţia expusă de Raluca Turcan la RFI (trecerea spre creştere economică şi pregătirea pentru alegerile locale). Planul s-a împiedicat însă de pretenţiile micului partener UNPR, care ar fi cerut mai mult decât era dispus PDL să cedeze (portofoliul Internelor şi al Externelor, cu justificarea că racolările de oameni de la USL din ultima vreme ar fi făcut ca parlamentarii uneperişti să-i depăşească numeric pe cei ai UDMR).
În acelaşi timp, UDMR a dezavuat ideea de remaniere, declarând prin Marko Bela că nu e necesară nicio schimbare şi că, oricum, o remaniere n-ar trebui să vizeze niciun ministru al Uniunii. UDMR a anunţat că se opune ferm şi celuilalt proiect promovat de PDL, respectiv legea votului prin corespondenţă, apreciind că proiectul oricum nu va trece în Parlament, pentru că nu există majoritatea necesară.
Până la votul prin corespondenţă, săptămâna trecută a fost oricum marcată de absenteismul senatorilor puterii, care a dus la căderea sau amânarea mai multor legi importante, între care cea privind Codul de asistenţă socială.
Cu afaceri care se apropie de un miliard de euro, cu magazine în 55 de ţări şi cu o istorie de aproape trei decenii, danezii de la Pandora sunt un exemplu mai mult decât concludent că bijuteriile – chiar mici şi delicate cum sunt ele – pot pune bazele unui business solid. Intrarea pe piaţa românească a danezilor a avut loc luna trecută în centrul comercial AFI Palace Cotroceni. Pandora devine astfel cel mai nou jucător pe piaţa retailului de bijuterii, evaluată la circa 100 de milioane de euro, potrivit estimărilor BUSINESS Magazin, şi împărţită între B&B Collection, Cellini, Helvetansa, Micri Gold sau Sabion. Ultimii care şi-au anunţat intenţia de a deschide un magazin propriu în România sunt israelienii de la Rafael & Sons. De când a intrat pe piaţa locală, Rafael & Sons a vândut produsele exclusiv în cele 14 magazine Cellini.
Acum planurile companiei se conturează într-o altă direcţie şi vizează pentru acest an un boutique Rafael & Sons doar pentru diamante, în zona Calea Victoriei – Banca Naţională. Reprezentanţii Pandora spun că se aşteaptă ca fiecare client al magazinului deschis în centrul comercial AFI Palace Cotroceni să lase în medie 400 de lei (100 de euro) la casă. “Clienţii pretenţioşi ştiu exact ceea ce caută. Ceilalţi sunt atraşi de designul bijuteriei, rezonanţa pietrei şi cumpără întotdeauna în funcţie de preţ, aceasta fiind principala caracteristică după care se ghidează. N-au cunoştinţe tehnice, sunt atraşi de modele, culori şi estetica pietrelor”, spun reprezentanţii Pandora, care au adus în România bijuterii cu preţuri între 14 şi 4.500 de euro, care se încadrează în categoria “affordable luxury jewelry” şi care ar putea mulţumi aproape orice client. “Preţul, deşi important în mixul de marketing, nu trebuie considerat principalul driver. Cunoaştem obiceiurile de consum din zona în care activăm, iar oferta de produse este adaptată acestora.”
Mai mult, oficialii Pandora spun că orice produs din magazin îşi poate găsi uşor cumpărător în Bucureşti, deoarece capitala este oraşul românesc cel mai deschis provocărilor din punctul de vedere al stilului şi culorilor de bijuterii care se poartă. Acest fapt explică şi motivul pentru care compania a optat să deschidă în Bucureşti primul său magazin din România: “AFI ne-a oferit spaţiul potrivit şi l-am luat. Suntem în discuţii cu încă un centru comercial din zona de Nord, însă ne dorim o anumită poziţionare şi suprafaţă. Rămâne de văzut dacă vom găsi ceea ce ne dorim acolo”, spun oficialii companiei. Magazinul din AFI Palace, care a necesitat o investiţie de circa 300.000 de euro, are o suprafaţă de 64 de metri pătraţi.
În ceea ce priveşte planurile de viitor pentru piaţa locală, reprezentanţii Pandora spun că sunt prudenţi, bine pregătiţi şi documentaţi şi au un plan de extindere stabilit pe următorii doi ani. “Vom deschide încă trei magazine în Bucureşti. De asemenea, vizăm să ne extindem în câteva oraşe din ţară printr-o reţea de magazine partenere şi proprii.”Compania caută în principal spaţii în centre comerciale, însă reprezentanţii acesteia nu exclud posibilitatea unor magazine stradale, dacă se vor ivi oportunităţi: “Urmează să deschidem până la sfârşitul anului o locaţie stradală în Bucureşti”.
Pe stradal a mizat şi Helvetansa, care a intrat pe piaţă în urmă cu circa doi ani şi între timp a ajuns la trei magazine în România, toate stradale. Magazinele Helvetansa au vândut anul trecut bijuterii, ceasuri şi accesorii Piaget, Cartier sau Dior în valoare de 13,5 milioane de lei (3,2 milioane de euro). Cel mai mare vânzător român de bijuterii rămâne B&B Collection, care reuneşte peste 100 de unităţi şi afaceri de 153 milioane de lei (36,4 milioane de euro). Cele peste 100 de magazine Kultho, Be in Time, Splend’or, B&B Collection sau Kendra se adresează fiecare unui alt tip de client – conservator, tânăr, elegant sau care caută preţuri atrăgătoare. Spre deosebire de toate celelalte lanţuri, care oferă bijuterii Rosato, Versace, Breil sau Giorgio Visconti, magazinele Kendra vând doar produse de machiaj.
În liga celor mari joacă şi lanţul Cellini-Swarowski, cu 18 magazine, dintre care patru Swarowski şi restul Cellini. Pentru a confirma crezul celor de la Pandora, că bucureştenii au apetit crescut pentru cumpărături, cei de la Sodo Miglori, care operează magazinele Cellini şi Swarowki, au mizat pe capitală, cu un total de 13 magazine. Restul magazinelor sunt în Constanţa, Ploieşti, Piteşti şi Cluj Napoca. Numelor cunoscute de pe piaţă li se adaugă bijutierii fără nume, dar cu tradiţie, la care românii mergeau înainte de apariţia noii generaţii. Clienţi pentru aceştia există în continuare. Clienţi există în România pentru aproape orice fel de bijuterie, ca în orice piaţă care încă se educă.
În 1864, când a explodat întreaga fabrică în care producea dinamită, pe una din cele mai sărace insule ale oraşului, iar fratele său Emil a pierit în accident, lui Alfred Nobel nici nu-i trecea prin minte câtă lume va tânji la unul dintre premiile ce-i poartă numele. Insula săracă, altădată zonă industrială, s-a transformat acum într-un cartier de locuinţe, iar fosta fabrică este unul dintre cele 80 de muzee găzduite în oraşul atestat documentar de opt secole.
Câteva ore de plimbare, de preferat pe jos, sunt suficiente pentru a simţi pulsul oraşului, chiar dacă “poţi sta o lună întreagă în capitala Suediei, să faci în fiecare zi altceva şi să nu vezi tot”, dă asigurări Gabriela, ghidul de 42 de ani, care vorbeşte şase limbi. În numai trei luni, din iunie până în august, în Stockholm s-au înregistrat nu mai puţin de 1,4 milioane de înnoptări; spre comparaţie, în Bucureşti hotelierii au avut în tot anul trecut 1,8 milioane de înnoptări.
Numai cele 80 de muzee şi parcurile, care sunt pentru locuitorii oraşului aproape sacre, oferă suficiente lucruri noi de făcut în fiecare zi. “Avem o problemă cu traficul pentru că nu putem construi autostrăzi pe zonele verzi, care sunt protejate prin lege”, explică ghidul. Un alt exemplu este chiar Biblioteca Regală, care păstrează câte un exemplar din fiecare carte tipărită, a fost înfiinţată cu mai bine de un secol şi jumătate în urmă, iar la un moment dat a ajuns neîncăpătoare. Nu putea fi extinsă în lateral, pentru că este aşezată într-un parc, aşa că singura soluţie a fost să fie construite cinci etaje suplimentare, dar sub pământ. Pentru un locuitor al meleagurilor dâmboviţene, unde magazinele stau îngrămădite în inima oraşului, un astfel de respect pentru spaţiile verzi pare oarecum nefiresc.
O altă surpriză, din rândul celor pe care oraşul le are ascunse la tot pasul, este lipsa magazinelor, fie ele super sau hipermarketuri, de electroretail sau de mobilier din oraşul propriu-zis, locuit de peste 800.000 de oameni. În ţara natală a celui mai mare retailer de mobilier din lume, Ikea, n-am văzut în trei zile niciun magazin. Poate şi pentru că siglele luminoase, fosforescente, mari cât jumătate din clădire, nu-şi au deloc locul la Stockholm. Poţi căuta cu privirea ore în şir, de pildă, o farmacie, fără niciun succes. “Avem farmacii”, dă asigurări un locuitor, nefamiliarizat cu colţurile de stradă populate cu 3-4 spaţii de vânzare a doctoriilor. În rândul surprizelor, la loc de seamă stă sentimentul de relaxare, mai mult decât în alte ţări, pe care-l au deopotrivă toţi oamenii din oraş. Poate pentru că nu-i apasă grija zilei de mâine, ţara fiind ferită, până acum, de problemele economiei mondiale.
Salariul mediu brut este de 28.000 de coroane suedeze, echivalentul a circa 3.300 de de euro, iar impozitele, stabilite de municipalităţi, variază între 28% şi 34%. În capitală, de pildă, impozitul este de 31%, iar locuitorii sunt foarte conştienţi de povara dărilor, în sensul că-şi trag la răspundere edilii. Ţara în care consumul de presă e mai mare decât oriunde în lume este şi locul unde opinia publică are o forţă veritabilă, având puterea de a schimba miniştrii. Social democraţi de peste 50 de ani, cu doar trei scurte întreruperi, când puterea a intrat pe mâinile opoziţiei, suedezii sunt de părere că guvernul are o răspundere cât se poate de reală.
“Nu e treaba noastră, ci a Guvernului să se ocupe de programe sociale; noi plătim taxe prea mari ca să ne mai gândim şi la caritate”, spune Elaine Weidman, vicepreşedinte în cadrul Ericsson. Compania este acum implicată într-un proiect prin care edilii oraşului doresc să dezvolte un cartier nou (în care municipalitatea investeşte un miliard de euro pentru infrastructură) în care să reducă emisiile de dioxid de carbon cu 30% până în 2020 şi până la zero până în 2030. Aceasta este un alt tip de surpriză pe care îl oferă capitala Scandinaviei: în sensul cel mai concret, suedezii sunt preocupaţi, chiar la nivel de individ, de reducerea emisiilor de gaze toxice.
Câteva exemple: suedezii sunt cei mai harnici la capitolul reciclare; în trei ani traficul din oraş a fost redus cu 70%. Fireşte, există o strategie clară şi ajutătoare. În cazul reciclării – oamenii duc toate sticlele şi borcanele înapoi la magazine, iar în cazul în care aruncă diferenţiat gunoaiele primesc scutiri la taxe şi impozite. În noul cartier, toate locuinţele vor fi vândute complet echipate cu electronice şi electrocasnice cu cel mai mic consum de energie electrică; 30% din energie va fi asigurată de surse regenerabile; deşeurile organice vor fi colectate în echipamente instalate sub chiuvetă, vor fi colectate şi folosite ca îngrăşăminte în agricultură.
Golurile au fost marcate de Mutu (min. 19; min. 51 din penalti), Kornilenko (min. 45), Dragun (min. 82).
În aceeaşi grupă de calificări, partida Bosnia – Luxemburg, desfăşurată la Zenica simultan cu meciul de la Bucureşti, s-a încheiat cu scorul la 5-0, iar meciul Franţa – Albania de la Paris cu scorul de 3-0.
Ca urmare, România pierde şansele de a-şi juca la baraj calificarea pentru Euro 2012. Pentru ca România să ajungă pe locul al doilea în grupă şi să aibă dreptul la un meci de baraj, ar fi fost nevoie ca Bosnia (a doua clasată în grupă) să nu câştige în meciul cu Luxemburg, iar Franţa (prima clasată) să piardă meciul cu Albania.
Ultimele două meciuri din grupa D de calificare vor avea loc la 11 octombrie: Albania – România şi Franţa – Bosnia.
Echipele în meciul România – Belarus:
România: Pantilimon – Măţel, Moţi, Tamaş, Raţ – Lazăr (Cociş min. 69), Bourceanu, Sânmărtean (Cristea min. 28) – Torje, Marica (Stancu min. 80), Mutu. Antrenor: Victor Piţurcă.
Belarus: Jevnov – Kulci, Omelianciuk, Kornilenko, Dragun – Kriveţ (Rudik min. 59), Nehaicik, Kisliak, Verhovţov – Bordacev (Veretilo min. 90), Filipenko (Plaskonnîi min. 18). Antrenor: Bernd Stange.
Arbitru: Alan Kelly.
Cartonaşe galbene: Kornilenko, Raţ, Verhovţov, Moţi.
Pentru a evita situaţiile neplăcute, cetăţenii români sunt sfătuiţi să contacteze, în prealabil, compania aeriană pentru reconfirmarea orarului, se arată într-un comunicat al MAE.
Mai multe categorii de angajaţi din sectorul public elen au organizat manifestaţii în această săptămână. Luni, 10 octombrie, este prevăzută o grevă de 24 de ore a salariaţilor din transportul public, iar pentru 19 octombrie a fost convocată o grevă generală a salariaţilor din sectorul public şi privat.
Guvernul grec are în plan să concedieze 150.000 de salariaţi din sectorul public până în 2015 şi să opereze noi reduceri de salarii şi pensii, spre a satisface cerinţele creditorilor externi.
Gala Premiilor Nobel 2011 a debutat pe 3 octombrie, prin acordarea Premiului Nobel pentru medicină. Urmează şi decernarea celorlalte premii, după care vor începe, cu siguranţă, şi disputele, aşa cum se întâmplă, inevitabil în fiecare an. Iată care au fost, până acum, potrivit revistei Time, cei mai controversaţi laureaţi din toate timpurile ai Premiului Nobel.
“Mă bucur că veţi participa la evenimentul (AP NATO – n.r.) care începe luni şi sunt bucuros că aveţi la dispoziţie un weekend ca să vedeţi, poate, câte ceva în România, pentru că de multe ori oamenii nu cunosc cu adevărat România, dar multe aprecieri greşite sunt transferate dinspre media. Nu este cazul în SUA, avem această problemă în Europa şi suntem bucuroşi de fiecare dată când politicienii europeni vizitează România”, a spus Traian Băsescu la începutul întrevederii. El a mai spus că România este una dintre ţările care îşi bazează securitatea nu numai pe realitatea dată de faptul că este membru NATO, “dar şi pe relaţia bilaterală cu SUA”. “Tocmai ce am semnat la Washington acordul bilateral privind scutul antirachetă. Ne bucurăm că Spania a anunţat ieri că alte elemente ale sistemului vor fi plasate în Spania. Lucrurile merg înainte. Oricum, ceea ce aşteptăm de la acest eveniment este să prefigurăm puţin concluziile care vor fi la summit-ul de la Chicago şi să vedem dacă principalele obiective ale viitorului summit NATO vor fi în concordanţă cu aşteptările noastre”, a menţionat şeful statului român.