BusinessMagazin

Blog

  • Fiecare bancă va fi obligată prin lege să menţioneze schema de garantare a depozitelor la care participă

    În orice formă de publicitate, în toate informările şi/sau documentele precontractuale, în contractele şi corespondenţa referitoare la depozite, băncile sunt obligate să menţioneze denumirea schemei de garantare a depozitelor oficial recunoscute la care participă, potrivit unui proiect de modificare a ordonanţei de urgenţă 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului.
     
    Prevederea vine după scandalul iscat în primăvara acestui an după ce sucursala locală a Bank of Cyprus şi-a suspendat brusc operaţiunile, iar majoritatea deponenţilor au fost în situaţia de a constata cu surprindere că banii lor nu sunt acoperiţi de Fondul de Garantare a Depozitelor din România în limita plafonului legal de 100.000 de euro, ci de schema similară din Cipru.
     
    La momentul respectiv oficialii Băncii Naţionale au insistat asupra faptului că orice bancă, indiferent de statutul juridic de filială sau sucursală, trebuie să men­ţioneze în contractele de depozit schema de garantare la care contribuie, însă situaţia de la Bank of Cyprus a arătat că mesajul nu ajunge întotdeauna la clienţi. În condiţiile în care Bank of Cyprus operează în România în regim de sucursală, dacă BNR nu ar fi găsit soluţia transferării depozitelor la Marfin Bank, iar planul de redresare a băncii-mamă din Cipru ar fi eşuat, clienţii ar fi ajuns în situaţia de a aştepta să fie despăgubiţi de schema de garantare a depozitelor din insulă. De asemenea, deponenţii de la sucursala locală au fost în pericol ca banii lor să fie supuşi taxei speciale aplicate pe depozite pentru salvarea băncii.
     
    Conform proiectului de modificare a principalului act normativ de reglementare a pieţei bancare, sucursalele de bănci străine vor fi obligate să menţioneze inclusiv în materialele publicitare numele schemei de garantare la care contribuie şi care în caz de necesitate ar urma să-i despăgubească pe deponenţi. În România operează în prezent nouă sucursale de bănci străine, dintre care cea mai importantă poziţie pe piaţa de retail este deţinută de ING Bank din Olanda. Aşadar depozitele de la ING Bank România sunt garantate de schema olandeză, banca informând clienţii în acest sens.
     
    De asemenea, Banca Italo-Romena, sucursală a grupului Veneto, atrage depozite de retail. Până anul acesta alte două sucursale aveau portofolii semnificative de depozite constituite de persoane fizice – Citibank şi RBS, banii intrând sub acoperirea schemelor de garantare din Irlanda, respectiv din Marea Britanie. Din raţiuni strategice portofoliile au fost însă vândute către Raiffeisen, respectiv UniCredit, ambele fiind bănci care contribuie la Fondul de Garantare din România.
     
     
    Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.12.2013

  • Fiecare bancă va fi obligată prin lege să menţioneze schema de garantare a depozitelor la care participă

    În orice formă de publicitate, în toate informările şi/sau documentele precontractuale, în contractele şi corespondenţa referitoare la depozite, băncile sunt obligate să menţioneze denumirea schemei de garantare a depozitelor oficial recunoscute la care participă, potrivit unui proiect de modificare a ordonanţei de urgenţă 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului.
     
    Prevederea vine după scandalul iscat în primăvara acestui an după ce sucursala locală a Bank of Cyprus şi-a suspendat brusc operaţiunile, iar majoritatea deponenţilor au fost în situaţia de a constata cu surprindere că banii lor nu sunt acoperiţi de Fondul de Garantare a Depozitelor din România în limita plafonului legal de 100.000 de euro, ci de schema similară din Cipru.
     
    La momentul respectiv oficialii Băncii Naţionale au insistat asupra faptului că orice bancă, indiferent de statutul juridic de filială sau sucursală, trebuie să men­ţioneze în contractele de depozit schema de garantare la care contribuie, însă situaţia de la Bank of Cyprus a arătat că mesajul nu ajunge întotdeauna la clienţi. În condiţiile în care Bank of Cyprus operează în România în regim de sucursală, dacă BNR nu ar fi găsit soluţia transferării depozitelor la Marfin Bank, iar planul de redresare a băncii-mamă din Cipru ar fi eşuat, clienţii ar fi ajuns în situaţia de a aştepta să fie despăgubiţi de schema de garantare a depozitelor din insulă. De asemenea, deponenţii de la sucursala locală au fost în pericol ca banii lor să fie supuşi taxei speciale aplicate pe depozite pentru salvarea băncii.
     
    Conform proiectului de modificare a principalului act normativ de reglementare a pieţei bancare, sucursalele de bănci străine vor fi obligate să menţioneze inclusiv în materialele publicitare numele schemei de garantare la care contribuie şi care în caz de necesitate ar urma să-i despăgubească pe deponenţi. În România operează în prezent nouă sucursale de bănci străine, dintre care cea mai importantă poziţie pe piaţa de retail este deţinută de ING Bank din Olanda. Aşadar depozitele de la ING Bank România sunt garantate de schema olandeză, banca informând clienţii în acest sens.
     
    De asemenea, Banca Italo-Romena, sucursală a grupului Veneto, atrage depozite de retail. Până anul acesta alte două sucursale aveau portofolii semnificative de depozite constituite de persoane fizice – Citibank şi RBS, banii intrând sub acoperirea schemelor de garantare din Irlanda, respectiv din Marea Britanie. Din raţiuni strategice portofoliile au fost însă vândute către Raiffeisen, respectiv UniCredit, ambele fiind bănci care contribuie la Fondul de Garantare din România.
     
     
    Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.12.2013

  • Resursele de energie primară au scăzut cu 10,2 % la zece luni, iar cele de energie electrică cu 4,9%

    Principalele resurse de energie primară în primele zece luni au totalizat 25,5 milioane de tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 2,89 milioane tep faţă de perioada similară a anului trecut.

    Producţia internă a însumat 17,7 milioane tep, în scădere cu 6,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 7,8 milioane tep, în scădere cu 17,7%.

    Resursele de energie electrică au fost de 47,8 miliarde de KWh, în scădere cu 2,4 miliarde KWh (-4,9%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012. Diminuarea resursei de energie electrică a fost cauzată în principal de scăderea producţiei, cu 1,6 miliarde KWh (-3,4%).

    Producţia din termocentrale a fost de 21,2 miliarde KWh, în scădere cu 5,8 miliarde KWh (-21,6%). Producţia din hidrocentrale a fost de 12,8 miliarde KWh, în creştere cu 2,3 miliarde kWh (+22,1%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 9,6 miliarde KWh, în creştere cu 113,8 milioane kWh, (+1,2%).

    Producţia din centralele electrice eoliene în perioada ianuarie-octombrie 2013 a fost de 3,7 miliarde KWh, în creştere cu 1,7 miliarde KWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 41,2 miliarde KWh, cu 6,3% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012. Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 11,0%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 1,1%.

    Exportul de energie electrică a fost de 1,3 miliarde KWh, în creştere cu 362,6 milioane KWh, respectiv cu 37,4%. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 5,2 miliarde KWh în scădere cu 64 milioane KWh, respectiv cu 1,2%.

     

  • Resursele de energie primară au scăzut cu 10,2 % la zece luni, iar cele de energie electrică cu 4,9%

    Principalele resurse de energie primară în primele zece luni au totalizat 25,5 milioane de tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 2,89 milioane tep faţă de perioada similară a anului trecut.

    Producţia internă a însumat 17,7 milioane tep, în scădere cu 6,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 7,8 milioane tep, în scădere cu 17,7%.

    Resursele de energie electrică au fost de 47,8 miliarde de KWh, în scădere cu 2,4 miliarde KWh (-4,9%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012. Diminuarea resursei de energie electrică a fost cauzată în principal de scăderea producţiei, cu 1,6 miliarde KWh (-3,4%).

    Producţia din termocentrale a fost de 21,2 miliarde KWh, în scădere cu 5,8 miliarde KWh (-21,6%). Producţia din hidrocentrale a fost de 12,8 miliarde KWh, în creştere cu 2,3 miliarde kWh (+22,1%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 9,6 miliarde KWh, în creştere cu 113,8 milioane kWh, (+1,2%).

    Producţia din centralele electrice eoliene în perioada ianuarie-octombrie 2013 a fost de 3,7 miliarde KWh, în creştere cu 1,7 miliarde KWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 41,2 miliarde KWh, cu 6,3% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012. Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 11,0%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 1,1%.

    Exportul de energie electrică a fost de 1,3 miliarde KWh, în creştere cu 362,6 milioane KWh, respectiv cu 37,4%. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 5,2 miliarde KWh în scădere cu 64 milioane KWh, respectiv cu 1,2%.

     

  • Rusia se aşteaptă la probleme bugetare serioase în următorii ani

    “Ne aşteptăm la probleme majore în 2016 şi 2017. Acum este momentul să luăm decizii în privinţa reducerii cheltuelilor cu angajamentele asumate în trecut, astfel încât să ajungem la un buget echilibrat pe termen mediu şi lung”, a declarat ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, scrie agenţia de ştiri Prime, citată de RIA Novosti.

    Angajamentele privind cheltuielile sociale vor fi onorate, însă creşterile de salarii ar trebui însoţite şi de o îmbunătăţire a eficienţei, a spus ministrul. Siluanov a semnalat cheltuielile pentru apărare şi transferurile la Fondul de Pensii, cu un deficit semnificativ, ca fiind cele mai puternice presiuni asupra bugetului.

    Putin a semnat în mai anul trecut, după preluarea unui nou mandat de preşedinte, mai multe decrete autorizând cheltuieli sociale. În total, 2.100 de miliarde de ruble (63,7 miliarde de dolari) sunt alocate de la buget în perioada 2014-2016 pentru respectarea decretelor respective, a spus ministrul.

    Reuters Rusia a scris, citând un document care detalia strategia bugetară a guvernului până în 2030, că bugetul federal se va confrunta, probabil, cu un deficit de 10.000 de miliarde de ruble (302,5 miliarde de dolari) al veniturilor necesare pentru finanţarea angajamentelor statului în perioada 2017-2020.

    Creşterea cheltuielilor cu pensiile, o scădere probabilă a veniturilor din materii prime, a celor din taxe şi declinul Fondului de Rezervă, constituit din venituri provenind din exporturile sectorului energetic, ar putea pune noi presiuni pe buget, a scris ediţia rusă a agenţiei Reuters.

    Costurile sociale mai mari vin într-o perioadă în care guvernul derulează un program masiv de reînarmare, care a urcat cheltuielile pentru apărare la maximul ultimelor două decenii.

    Situaţia ar putea fi rectificată prin reducerea cheltuielilor şi majorarea taxelor din sectorul petrolier, arată strategia bugetară până în 2030, obţinută de Reuters. Ministerul de Finanţe urmează să transmită documentul guvernului.

    Un consilier prezidenţial a respins estimarea de 10.000 de miliarde de ruble ca fiind mult prea mare.

    “Chiar şi în cazul unei variante de creştere economică lentă, cifra este complet nerealistă”, a declarat jurnaliştilor consilierul prezindeţial Andrei Belousov.

    Conform scenariului analizat în document, bugetul federal va înregistra deficit chiar dacă preţurile actuale ridicate la petrol se menţin şi va fi acoperit în principal prin împrumuturi. În consecinţă, datoria guvernamentală va creşte de la 12% din PIB în acest an la 18,2% în 2030, aproape de limita de 20% stabilită de Ministerul de Finanţe.

    Strategia bugetară este bazată pe un scenariu conservator în privinţa creşterii economice, cu o rată medie de 2,5% până în 2030. Autorităţile ruse se aşteaptă ca economia să crească în acest an cu numai 1,4%, cel mai redus ritm începând din 2009 şi sub rata anuală de 7% înregistrată în timpul primelor două manadate de preşedinte ale lui Putin.

  • Rusia se aşteaptă la probleme bugetare serioase în următorii ani

    “Ne aşteptăm la probleme majore în 2016 şi 2017. Acum este momentul să luăm decizii în privinţa reducerii cheltuelilor cu angajamentele asumate în trecut, astfel încât să ajungem la un buget echilibrat pe termen mediu şi lung”, a declarat ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, scrie agenţia de ştiri Prime, citată de RIA Novosti.

    Angajamentele privind cheltuielile sociale vor fi onorate, însă creşterile de salarii ar trebui însoţite şi de o îmbunătăţire a eficienţei, a spus ministrul. Siluanov a semnalat cheltuielile pentru apărare şi transferurile la Fondul de Pensii, cu un deficit semnificativ, ca fiind cele mai puternice presiuni asupra bugetului.

    Putin a semnat în mai anul trecut, după preluarea unui nou mandat de preşedinte, mai multe decrete autorizând cheltuieli sociale. În total, 2.100 de miliarde de ruble (63,7 miliarde de dolari) sunt alocate de la buget în perioada 2014-2016 pentru respectarea decretelor respective, a spus ministrul.

    Reuters Rusia a scris, citând un document care detalia strategia bugetară a guvernului până în 2030, că bugetul federal se va confrunta, probabil, cu un deficit de 10.000 de miliarde de ruble (302,5 miliarde de dolari) al veniturilor necesare pentru finanţarea angajamentelor statului în perioada 2017-2020.

    Creşterea cheltuielilor cu pensiile, o scădere probabilă a veniturilor din materii prime, a celor din taxe şi declinul Fondului de Rezervă, constituit din venituri provenind din exporturile sectorului energetic, ar putea pune noi presiuni pe buget, a scris ediţia rusă a agenţiei Reuters.

    Costurile sociale mai mari vin într-o perioadă în care guvernul derulează un program masiv de reînarmare, care a urcat cheltuielile pentru apărare la maximul ultimelor două decenii.

    Situaţia ar putea fi rectificată prin reducerea cheltuielilor şi majorarea taxelor din sectorul petrolier, arată strategia bugetară până în 2030, obţinută de Reuters. Ministerul de Finanţe urmează să transmită documentul guvernului.

    Un consilier prezidenţial a respins estimarea de 10.000 de miliarde de ruble ca fiind mult prea mare.

    “Chiar şi în cazul unei variante de creştere economică lentă, cifra este complet nerealistă”, a declarat jurnaliştilor consilierul prezindeţial Andrei Belousov.

    Conform scenariului analizat în document, bugetul federal va înregistra deficit chiar dacă preţurile actuale ridicate la petrol se menţin şi va fi acoperit în principal prin împrumuturi. În consecinţă, datoria guvernamentală va creşte de la 12% din PIB în acest an la 18,2% în 2030, aproape de limita de 20% stabilită de Ministerul de Finanţe.

    Strategia bugetară este bazată pe un scenariu conservator în privinţa creşterii economice, cu o rată medie de 2,5% până în 2030. Autorităţile ruse se aşteaptă ca economia să crească în acest an cu numai 1,4%, cel mai redus ritm începând din 2009 şi sub rata anuală de 7% înregistrată în timpul primelor două manadate de preşedinte ale lui Putin.

  • Comenzile noi din industrie au crescut cu 8,1% în primele zece luni

    Au mai crescut, de asemenea, comenzile noi din industria bunurilor de uz curent (+5,9%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+4,0%). Scǎderi s-au înregistrat în industria bunurilor intermediare (-4,4%).

    Comenzile noi din industrie în luna octombrie 2013, comparativ cu luna precedentă, au crescut cu 6,2%, datorită creşterilor înregistrate în industria bunurilor intermediare (+6,8%), în industria bunurilor de capital (+6,1%), în industria bunurilor de uz curent (+5,7%) şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+5,3%).

    În octombrie 2013, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, comenzile noi din industrie s-au majorat pe ansamblu cu 10,3%, datorită creşterilor înregistrate în industria bunurilor de capital (+16,0%), în industria bunurilor de uz curent (+6,7%), în industria bunurilor intermediare (+3,4%) şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+2,7%).
     

  • Afacerile din industrie au crescut cu 4,3% în primele zece luni

    Afacerile din industrie s-au majorat datorită creşterii industriei prelucrătoare (+4,7%). Industria extractivǎ a scǎzut cu 4,7%.

    Pe marile grupe industriale, creşteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în industria bunurilor de capital (+15,6%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+4,4%), industria bunurilor de uz curent (+2,8%) şi industria bunurilor intermediare (+0,8%). Industria energetică a scǎzut cu 9,5%.

    Cifra de afaceri din industrie în octombrie 2013, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe total industrie cu 3% datorită creşterilor din industria prelucrătoare (+3,1%) şi din industria extractivă (+0,5%).

    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (+6,9%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+6,8%), industria bunurilor intermediare (+3,8%) şi industria bunurilor de uz curent (+1,0%). Industria energetică a scǎzut cu 8,4%.

    În luna octombrie 2013, faţă de luna octombrie 2012, afacerile din industrie s-au majorat, pe ansamblu cu 3,2%, datorită creşterilor din industria prelucrătoare (+3,8%). Industria extractivǎ a scǎzut cu 11%.

    Pe marile grupe industriale creşteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în industria bunurilor de capital (+10,1%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+3,6%), industria bunurilor de uz curent (+2,4%) şi industria bunurilor intermediare (+1,8%). Industria energetică a scǎzut cu 9,5%.

  • Un miliardar chinez anunţă o investiţie gigant 10 miliarde de dolari într-un proiect portuar la Marea Neagră

    Wang va colabora pentru acest proiect cu partenerul ucrainean Kievgidroinvest LLC, a anunţat grupul Interoceanic Canal Investment Management, deţinut de miliardarul chinez.

    Prima fază a proiectului, estimată la trei miliarde de dolari, include construirea unui port în peninsula Crimea din Marea Neagră, reconstrucţia portului Sevastopol şi dezvoltarea unei zone economice care va găzdui companii active în sectorul tehnologic, se arată în comunicatul Interoceanic, citat de Bloomberg.

    A doua fază prevede un aeroport, un terminal de gaz natural lichefiat şi un şantier naval, iar costurile sunt estimate la şapte miliarde de dolari.

    Finanţarea pentru prima fază a proiectului este asigurată şi include fonduri proprii ale lui Wang, împrumuturi bancare şi investiţii ale partenerilor. Construcţia trebuie să înceapă la sfârşitul anului 2014.

    Wang deţine o avere estimată la circa 1,1 miliarde de dolari, potrivit Indicelui Miliardarilor calculat de Bloomberg. Proiectul de investiţii a fost prezentat în timpul unei vizite la beijing a preşedintelui ucarainean, Viktor Ianukovici.

    Un oficial de rang înalt contactat de Reuters a declarat, însă, că nu a auzit de aceste planuri.

    “Pot spune că un astfel de proiect nu a trecut prin ministerul nostru”, a spus oficialul.

    Proiectul portuar de 300 de hectare ar urma să fie localizat la 60 de kilometri nord de Sevastopol, la Marea Neagră.

    Miliardarul chinez a anunţat în iunie că va cheltui 40 de miliarde de dolari pentru construcţia unui canal de 286 kilometri în Nicaragua, care să rivalizeze Canalul Panama. Lucrările ar trebui să înceapă până la sfârşitul anului 2014 şi să fie finalizate în şase ani, a spus el. Wang a afirmat că a atras investiţiile necesare pentru proiect, dar nu a dezvăluit alte detalii.

  • Banca centrală a Germaniei a îmbunătăţit prognozele economice pentru acest an şi pentru 2014

    Economia Germaniei va creşte cu 0,5% în acest an şi cu 1,7% anul următor, arată noile prognoze ale Bundesbank. Anterior, banca lua în calcul un avans al PIB de 0,3% pentru acest an şi de 1,5% pentru anul următor.

    Pentru anul 2015, instituţia financiară anticipează o accelerare la 2% a celei mai mari economii europene, potrivit Reuters.

    “Economia Germaniei este în stare bună – rata şomajului este scăzută, numărul de angajaţi este în urcare, iar creşterea salarială revine la normal”, a declarat preşedintele Bundesbank, Jens Weidmann.

    Germania a fost în ultima perioadă un motor important al recuperării în zona euro, aflată în încetinire, în contextul datelor macroeconomice mai slabe din Franţa şi Italia.

    Îmbunătăţirea estimărilor economice a fost determinată în principal de cererea internă şi mai puţin de exporturi, situaţie susţinută de dobânzile reduse şi creşterea veniturilor.