BusinessMagazin

Blog

  • Procesul în care Dan Diaconescu este acuzat de şantaj, amânat de CAB pentru 31 octombrie

    Inastanţa Curţii de Apel Bucureşti trebuia să înceapă vineri judecarea dosarului în care Dan Diaconescu, Dorel Pârv şi Mitruş Ghezea, dar şi Direcţia Naţională Anticorupţie au contestat decizia din 18 decembrie 2013 a Judecătoriei Sectorului 1, prin care cei trei au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea pentru şantaj.

    Dan Diaconescu a cerut instanţei amânarea procesului până după alegerile prezidenţiale, arătând că el este candidat şi se află în campanie electorală.

    De asemenea, Mitruş Ghezea şi Dorel Pârv au cerut instanţei un nou termen de judecată, pentru a putea să îşi angajeze avocaţi.

    Instanţa a admis cererile acestora şi a stabilit termenul de judecată în 31 octombrie, dar le-a atras atenţia că este singurul termen acordat în acest sens.

    Judecătoria Sectorului 1 i-a condamnat, în 18 decembrie 2013, pe Dan Diaconescu şi Dorel Petru Pârv la câte trei ani de închisoare cu executarea şi pe Mitruş Ghezea la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

    Cei trei au contestat condamnarea, iar DNA cere la Curtea de Apel Bucureşti majorarea pedepselor, motivând că sentinţa Judecătoriei Sectorului 1 “este netemeinică sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate prin reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea inculpaţilor”.

    “Caracteristica inculpaţilor de «persoane instruite» nu convinge ca un element în favoarea acestora cât timp instrucţia superioară presupusă în sarcina lor nu a acţionat ca un element de cenzură de natură a împiedica săvârşirea infracţiunilor şi nici ca o moralitate superioară aptă să trezească în conştiinţa acestora regretul faptelor comise nici după săvârşirea acestora şi nici măcar după descoperirea lor. Din contră, acest grad de instruire a permis inculpaţilor abordarea infracţiunii de şantaj dintr-o perspectivă inedită şi anume aceea a ameninţărilor aduse părţilor vătămate prin intermediul mijloacelor mass-media”, arată DNA, în motivele de apel.

    În acelaşi context, anchetatorii arată că inculpaţii, sub pretextul de anchete jurnalistice, “nu au ezitat să ameninţe părţile vătămate cu divulgarea de date compromiţătoare în schimbul unor sume de bani, ferm convinşi că faptele lor nu vor face obiectul vreunei investigaţii judiciare inclusiv prin interpretarea în favoarea personală, iar nu în favoarea societăţii a principiului libertăţii presei şi a libertăţii de opinie”.

    Dan Diaconescu, asociat majoritar la SC Ocram Televiziune SRL şi realizator de programe la postul de televiziune OTV la data faptelor, Dorel Petru Pârv, realizator de programe la OTV, administrator la SC Kundalini SRL, “recidivist postexecutoriu”, şi Ghezea Mitruş, jurnalist, fost realizator de programe la OTV, fost director general al publicaţiei “Atac la persoană”, au fost trimişi în judecată în octombrie 2010.

    Procurorii au arătat, în rechizitoriu, că în perioada mai-septembrie 2009, Dan Diaconescu l-ar fi ameninţat în mod repetat, atât în mod direct, în cadrul emisiunii “Dan Diaconescu Direct” din 21 iulie 2009, difuzată de postul de televiziune OTV, cât şi indirect, prin intermediul lui Dorel Pârv, pe primarul comunei arădene Zărand, Ion Moţ, pentru a-l determina să le dea suma totală de 200.000 de euro.

    “Ameninţarea a constat în dezvăluirea, la postul de televiziune OTV, a unor fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru primar, cum ar fi invocarea faptului că ar fi corupt, că ar fi săvârşit tranzacţii ilicite cu terenuri agricole aparţinând cetăţenilor comunei, păgubindu-i pe aceştia, că are o avere importantă obţinută ilicit şi că face trafic de influenţă pe lângă unii miniştri“, preciza DNA.

    Ion Moţ, sub presiunea acestor ameninţări, i-ar fi dat lui Dorel Pârv suma de 30.000 euro şi 42.000 lei, “scopul fiind ca banii să ajungă, în final, la Dan Diaconescu”.

    De asemenea, în cursul lunii aprilie 2005, Dan Diaconescu l-ar fi ameninţat de mai multe ori, atât în mod direct, în cadrul emisiunii “Dan Diaconescu Direct” din seara zilei de 20 aprilie 2005, cât şi indirect, prin intermediul lui Ghezea Mitruş, realizatorul emisiunii “Semnal de alarmă” difuzată pe acelaşi post de televiziune, pe omul de afaceri Paul Petru Ţârdea, pentru a-l determina să-i dea suma totală de 100.000 euro, din care a primit efectiv 4.500 de euro.

    “Ameninţarea a constat în difuzarea, pe postul de televiziune OTV, a unor fapte reale sau imaginare compromiţătoare pentru persoana şantajată, cum ar fi date despre trecutul infracţional al acesteia şi afirmaţii legate de fraudarea jocului televizat Eurotombola, organizat de societatea comercială condusă de respectivul om de afaceri, joc difuzat de un post de televiziune concurent“, potrivit procurorilor DNA.

  • Între 7.000 şi 9.000 de militari afgani au fost ucişi sau răniţi anul acesta

    Pierderile înregistrate de armata şi poliţia afgană au crescut foarte mult în ultimii doi ani, în condiţiile în care forţele NATO se retrag treptat şi lasă armata afgană să preia conducerea şi să participe la majoritatea luptelor din ţară.

    Generalul Campbell, care a preluat recent comanda Forţei internaţionale a NATO (ISAF), a precizat prin videoconferinţă din Kabul “că, în total, numărul victimelor afgane, care include morţi şi răniţi, este între 7.000 şi 9.000 pentru 2014”, cât pentru întregul an 2013.

    “Se înregistrează o creştere a numărului de victime în rândul forţelor de securitate afgane, dar era de aşteptat, întrucât ele sunt cele care conduc acum”, după ce au preluat conducerea de la forţele ISAF, a adăugat el. “Există un mare procent de victime în rândul forţelor de poliţie deoarece se află în prima linie”, a explicat generalul Campbell. “Acestea nu sunt atât de bine echipate precum armata afgană sau forţele speciale”, a menţionat oficialul american.

    Peste 2.200 de soldaţi americani au fost ucişi în Afganistan în cei 13 ani de conflict şi peste 19.000 răniţi. Victimele înregistrate în rândul armatei americane sunt din ce în ce mai puţin numeroase în măsura în care forţele NATO se retrag din Afganistan.

    SUA dispun în continuare de 40.000 de soldaţi în Afganistan, o cifră care urmează să scadă la mai puţin de 10.000 până la sfârşitul anului.

    Afganistanul a semnat, marţi, un acord bilateral de securitate, care autorizează prezenţa a aproximativ 12.500 de militari străini pe teritoriul ţării, dintre care aproape 10.000 de americani, după retragerea trupelor NATO la sfârşitul anului.

  • 18.000 de locuri de muncă sunt vacante, cele mai multe în Bucureşti, Prahova, Cluj şi Iaşi

    Potrivit datelor centralizate de ANOFM, la nivel naţional sunt înregistrate 17.867 de locuri de muncă.

    Cele mai multe oferte de angajare sunt în Capitală (2.600) şi în judeţele Prahova (1.377), Cluj (1.099), Iaşi (1.084), Arad (1.055), Argeş (912), Satu Mare (889) şi Neamţ (611).

    Judeţele cu cele mai puţine posturi vacante sunt: Mehedinţi (opt), Bacău (10), Caraş-Severin (12), Ialomiţa (40), Suceava (43), Botoşani (68), Gorj (72) şi Sălaj (76).

    Angajatorii au 1.241 de locuri de muncă pentru persoanele cu studii superioare, cele mai multe pentru: inginer mecanic (81), programator (79), consilier, expert, inspector, referent, economist (39), şef departament mărfuri alimentare şi nealimentare (35), analist servicii client (25), proiectant inginer mecanic (20 ) şi agent de vânzări (19).

    Pentru persoanele cu studii medii, profesionale şi lucrători necalificaţi sunt disponibile 16.626 de locuri de muncă, cele mai multe pentru: confecţioner-asamblor articole din textile (1.609), muncitor necalificat în industria confecţiilor (1.208), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (958), lucrător comercial (787), operator confecţioner industrial îmbrăcăminte din ţesături, tricotaje, materiale sintetice (522), manipulant mărfuri (509) şi casier (429).

    Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă sau pot accesa adresa de internet http://www.semm.ro/LMV/home.seam.

  • Peste 150 metri cubi de lemn şi două arme au fost confiscate, în urma percheziţiilor în patru judeţe

    Potrivit unui comunicat de vineri al Poliţiei, în urma celor 48 de percheziţii făcute joi, în judeţele Bistriţa-Năsăud, Bihor, Cluj şi Maramureş, au fost confiscaţi 153 de metri cubi de material lemnos, în valoare de 37.000 de lei.

    Totodată, poliţiştii au dat patru sancţiuni contravenţionale în valoare de 25.000 de lei.

    De asemenea, poliţiştii au ridicat două arme deţinute ilegal, precum şi diverse înscrisuri – avize, facturi şi chitanţe fiscale -, susceptibile a fi fost utilizate în activitatea infracţională.

    Joi, sediile mai multor firme din judeţele Bistriţa-Năsăud, Bihor, Cluj şi Maramureş au fost percheziţionate de poliţişti, care căutau probe într-un dosar cu 16 persoane suspecte că au acoperit tăieri ilegale de lemne.

    Potrivit unui comunicat de joi al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bistriţa-Năsăud, cele 16 persoane sunt bănuite că, în perioada ianuarie 2013 – septembrie 2014, ar fi ridicat ilegal documente cu regim special, respectiv avize de însoţire a materialului lemnos, facturi şi chitanţe fiscale, pe care le-ar fi completat cu date fictive sau ar fi instigat alte persoane la săvârşirea acestor fapte.

    “Documentele ar fi fost vândute unor agenţi economici din mai multe judeţe, în scopul acoperirii unor tăieri ilegale de arbori, a unor achiziţii ilegale de material lemnos sau pentru sustragerea de la plata către bugetul de stat a unor obligaţii fiscale, fapte prin care s-ar fi produs un prejudiciu estimat la 800.000 de lei”, se arăta în comunicat.

  • Activele Enel din România ar putea fi cumpărate de companii din China

    “Există companii din China interesate să cumpere atât în România, cât şi în Slovacia“, a declarat Starace.

    CEO-ul Enel a precizat că State Grid Corporation of China, cea mai mare companie de stat de utilităţi din lume după venituri, s-a arătat interesată să cumpere operaţiunile de distribuţie şi vânzare din România.

    În ceea ce priveşte Slovacia, Starace nu a menţionat ce firmă din China vizează preluarea participaţiei de 66% a Enel la Slovenske Elektrarne.

    În schimb, companiile CEZ şi EPH din Cehia şi-au manifestat deja interesul pentru cel mai mare producător de energie din Slovacia.

    Enel, care deţine o treime din piaţa distribuţiei de energie din România, vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV).

    Compania de stat Nuclearelectrica a anunţat, în septembrie, că analizează posibilitatea de a cumpăra o parte dintre operaţiunile Enel în România, însă nu a înaintat încă nicio ofertă, decizia urmând să fie discutată de către acţionari.

    Starace a declarat, însă, că “nu este un fapt” ieşirea de pe piaţă în ţările unde Enel a scos active la vânzare.

    Companiile de stat din China au căutat să preia active în Europa, profitând de criza din zona euro. De exemplu, State Grid Corporation a cumpărat participaţii minoritare în companiile din domeniu din Portugalia şi Italia, orientându-se acum şi către Grecia şi Spania.

    De altfel, Enel, grup controlat de statul italian, vrea să vândă o parte dintre acţiunile deţinute la compania de utilităţi Endesa din Spania, unde are o participaţie de 92%.

    Enel este compania de utilităţi cu cele mai mari datorii din Europa, astfel că grupul italian a decis să vândă active în valoare de peste 4 miliarde de euro pâna la finalul acestui an, pentru a reduce nivelul datoriei şi pentru a-şi păstra ratingul pentru investiţii.

  • Euro a înregistrat cea mai mare creştere după luna mai, în lipsa unor noi informaţii din partea BCE

    “Este dificil de spus acum cât de mult îşi va mări BCE activele. Piaţa aştepta informaţii privind mărimea achiziţiilor de active. Nu le-a obţinut, astfel că investitorii îşi reduc plasamentele în euro”, a declarat Valentin Marinov, director la Citigroup în Londra, transmite Bloomberg.

    Euro s-a apreciat cu până la 0,6%, la 1,2692 dolari pe unitate, cea mai mare creştere înregistrată pe parcursul tranzacţiilor după data de 8 mai, fiind tranzacţionat ulterior, la New York, la 1,2637 dolari.

    Pe 30 septembrie, euro a atins 1,2571 dolari pe unitate, cel mai redus nivel după septembrie 2012.

    “Nu aş dori să menţionez mărimea activelor. Este foarte important, dar este doar un instrument. Unicul nostru mandat este să readucem inflaţia la un nivel apropiat de 2%”, a spus Draghi la conferinţa de presă susţinută după şedinţa de politică monetară la care BCE nu a modificat dobânzile.

    Draghi declarase anterior că achiziţiile de active ar putea readuce deţinerile BCE la nivelul de la începutul anului 2012, semnalând astfel că ar putea fi cumpărate active în valoare de până la 1.000 de miliarde de euro.

    Banca Centrală Europeană (BCE) a menţinut, joi, dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, decizie anticipată de analişti.

  • Teodorovici: Lansăm o schemă de finanţare pentru start-up, în valoare de 150 de milioane de euro

    “Lansăm în această lună octombrie o schemă foarte interesantă pentru zona privată: start up-uri. Avem un slogan nou, un brand nou, un concept nou: «România start-up». Poate vă gândiţi la start-up o idee mică de afacere. Nu. «România start-up» în sensul de România porneşte, România demarează lucrurile pe această zonă. Sub acest brand «România start-up», vom finanţa împreună cu domnul ministru Jianu şi cu ceilalţi colegi din Guvern care au finanţări pe această zonă tot ce este legat de zona privată”, a spus Teodorovici într-o conferinţă de presă.

    El a adăugat că în această linie de finanţare, o parte va fi pentru tineri între 16 şi 25 de ani, în care vor fi finanţate idei de afaceri în trei etape.

    “O primă etapă se referă la primul contact cu tinerii, selectarea lor, o lună, o lună şi ceva de antreprenoriat, deci clar îi pregătim pe această zonă de antreprenoriat, după care ei vor propune un plan de afaceri. Aceste idei de afaceri vor fi selectate de către piaţă, va fi o comisie creată din oameni din piaţă, deci nu oameni din administraţie. Cele mai bune idei vor fi finanţate cu 25.000 de euro, grant, o primă idee de start-up. După un ciclu de 6-8 luni, vedem exact la cât se pretează o idee a fi implementată, etapa a doua constă în următorul lucru: cele mai bune idei intră la a doua etapă de finanţare unde vom da de la 50 la 200.000 de euro. După care, a treia etapă este etapa care se referă la fel, la selecţia celor mai bune idei care pot aduce în economie valoare adăugată importantă pentru care statul va subvenţiona partea de cost al finanţării, adică un împrumut de la o bancă”, a spus ministrul.

    El a adăugat că au fost purtate deja discuţii cu Eximbank pentru a vedea exact care este montajul pentru a putea asigura această finanţare.

    “Am vorbit deja şi cu partea de Eximbank pentru a vedea exact care este montajul pentru a putea asigura această finanţare, deci, practic, costul finanţării pentru acea idee va fi suportat de stat. Asta înseamnă ca dobânda respectivă să nu depăşească 200.000 de euro. Deci, putem face un calcul care înseamnă că finanţarea va fi de un milion şi ceva de euro. La un milion de euro împrumut noi, stat, plătim maxim 200.000 de euro ca să nu intrăm după aceea în regulile de ajutor de stat”, a mai spus Teodorovici.

    Potrivit sursei citate, “partea frumoasă” a acestei scheme de finanţare va fi aceea că statul va putea deveni acţionar în afacerile selectate.

    “Partea frumoasă este aceea că, eu spun că îmi doresc foarte mult ca la acele idei alese statul să devină acţionar, undeva la 10 – 15 procente, nu mult. Vreau să creăm un vehicul care să fie al statului, dar în mâna privatului, un vehicul care să întoarcă şi să ruleze aceste fonduri mai departe pentru mediul privat. Va fi o zonă, un fel de revolving fund, care va crea cadrul necesar pentru alte şi alte idei de faceri. (…) Vom crea un vehicul prin care statul va fi acţionar la acele proiecte şi care va fi gestionat de parte privată”, a mai spus Teodorovici.

    Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, s-a aflat, joi, într-o vizită în judeţul Alba unde a participat la inaugurarea staţiei de epurare a municipiului Alba Iulia, investiţie realizată printr-un proiect european, iar apoi a avut întrevederi cu liderii PSD Alba.

  • Teodorovici: România plăteşte un miliard de euro corecţii financiare. Această sumă e preţul prostiei

    Eugen Teodorovici a spus, într-o conferinţă de presă, că multe dintre corecţiile aplicate pe proiectele europene au fost excesiv date fie de către auditor, fie de către structuri ale statului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Întrebat cum comentează faptul că România se află pe primele locuri la nereguli privind finanţările europene, Teodorovici a explicat că acest lucru s-a întâmplat deoarece ţara noastră a declarat “absolut orice neregulă, chiar şi una administrativă”.

    El a adăugat că dacă se analizează acest “clasament al neregulilor” şi se va analiza din cât s-a raportat, cât s-a confirmat, se va vedea că România “stă foarte bine”.

    “Din păcate, noi raportam în trecut tot felul de nereguli şi de ordin administrativ. Mai mult, la noi a fost o purtare mult prea excesivă în ceea ce înseamnă partea de corecţii financiare. România plăteşte un miliard de euro corecţii financiare, e o sumă foarte mare şi acesta este preţul prostiei, cum o spun eu foarte des, pentru că România şi-a permis să pună în funcţii cheie persoane neavenite, în special în zona de achiziţii publice. Agenţia de Achiziţii Publice este una dintre structurile care a creat statului român foarte multe deservicii. Un miliard de euro înseamnă mult. Acest lucru s-a schimbat şi sperăm ca pe viitor acest lucru să nu se mai întâmple în felul acesta”, a spus ministrul Fondurilor Europene.

    Eugen Teodorovici a adăugat că pentru analiza corecţiilor financiare a fost înfiinţată o direcţie care are ca principal rol reanalizarea tuturor corecţiile financiare date de către partea română.

    “Multe corecţii au fost excesiv date fie de către auditor, fie de către structuri ale statului. Din păcate, pe aceeaşi speţă erau păreri diferite. Tocmai de aceea, noi am înfiinţat o direcţie care are ca principal rol să reanalizăm toate corecţiile financiare date de către partea română, tot, absolut tot, şi acolo unde s-a dat 25 la sută analizăm, vedem exact, poate cinci la sută e corecţia. Mergem frumos la Bruxelles, argumentăm, justificăm acolo, vom cere corecţia înapoi, dacă nu se va accepta lucrul acesta, măcar ştim că acea speţă aşa trebuie judecată pe viitor. Nu mai plecăm cu abordări eronate, pentru că ne facem noi singuri rău ca ţară, pentru că sunt foarte multe corecţii financiare unde nu trebuiau date corecţii financiare. (…) Noi am pierdut foarte mult aici şi ca imagine şi ca bani din păcate”, a mai spus Eugen Teodorovici.

    Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, s-a aflat, joi, într-o vizită în judeţul Alba unde a participat la inaugurarea staţiei de epurare a municipiului Alba Iulia, investiţie realizată printr-un proiect european, iar apoi a avut întrevederi cu liderii PSD Alba.

  • Slovacia a încheiat acorduri alternative pentru gaze, după reducerea livrărilor din Rusia

    Premierul Robert Fico a declarat că SPP a înregistrat o scădere de peste 50% a volumului de gaz livrat de Rusia către Slovacia, pentru a doua zi consecutiv. De asemenea, el a precizat că reduceri mai mici ale fluxului de gaz au fost consemnate pe aproape tot parcursul lunii septembrie.

    Fico a anunţat într-o conferinţă de presă că guvernul slovac a încheiat un acord pe cinci ani cu E.ON Global Commodities pentru furnizarea a până la 2 milioane de metri cubi de gaz pe zi prin Austria, în cazul în care acest lucru este necesar.

    De asemenea, premierul a prezentat şi posibilitatea ca Slovacia să folosească fluxul de gaz din Cehia în sistem invers, ceea ce înseamnă că un gazoduct utilizat în mod obişnuit pentru a transporta gaze către Cehia, prin Slovacia, va fi folosit în direcţia opusă.

    SPP a detaliat, miercuri, planul pentru cumpărarea de gaz de pe piaţa spot din Austria, livrările urmând să se facă în ultimele trei luni din acest an şi în primul trimestru din 2015, dacă este nevoie.

    Compania naţională de gaz din Slovacia a explicat că noile acorduri vor diversifica în mod semnificativ sursele Slovaciei pentru importul de gaz.

    “Avem capacitatea de a asigura 30% din necesarul zilnic de gaz din surse independente, în eventualitatea unei situaţii extraordinare, dependenţa noastră faţă de alimentarea cu gaz din fiind redusă”, a declarat Stefan Sabik, preşedintele SPP.

    Guvernul condus de Fico a criticat în mai multe rânduri sancţiunile impuse de UE Rusiei, pe fondul unor relaţii strânse dezvoltate de cele două state. Cu toate acestea, Fico a declarat că, în prezent, Moscova foloseşte furnizarea de gaze drept armă politică.

    “Suntem convinşi, luând în considerare şi preţul gazului, care nu se schimbă prea mult, că acesta este un război politic, în care gazul este folosit ca armă”, a declarat Fico.

    Mai multe ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est s-au confruntat cu scăderi ale volumului de gaz furnizat de Rusia, după ce statele UE au crescut livrările de gaz către Ucraina, Slovacia fiind una dintre noile conexiuni în acest sens.

    În ceea ce priveşte România, Gazprom a redus miercuri, pentru a doua oară, cantităţile livrate, de această dată cu 13% faţă de nivelul planificat.

    Grupul rus a anunţat, joi, că volumul zilnic de gaze livrat către Slovacia, 48 de milioane de metri cubi, nu a suferit fluctuaţii în ultimele zece zile, ceea ce este în acord cu datele publicate de operatorul gazoductelor din Slovacia, Eustream. Totuşi, această cantitate nu este livrată doar către Slovacia, ci este împărţită către mai mulţi cumpărători. Astfel, nu este clar ce volum de gaz a cerut SPP de la Gaprom şi nici cât a livrat compania rusă către Slovacia.

    Slovacia este o ţară importantă pentru transportul gazului din Rusia către Uniunea Europeană, deşi Gazprom a folosit din ce în ce mai mult gazoductele care trec prin Belarus şi Marea Baltică.

  • Guvernul catalan sfidează în continuare Madridul

    Decretul va intra în vigoare după ce va fi publicat în Jurnalul Oficial, în principiu vineri, a precizat pentru AFP, joi seara, un purtător de cuvânt al Guvernului regional.

    Acest decret este semnat în contextul în care Tribunalul constituţional din Madrid a “suspendat” luni legea şi decretul privind organizarea unui referendum de autodeterminare pe 9 noiembrie.

    Cu toate că referendumul este “consultativ”, Guvernul conservatorului Mariano Rajoy consideră că este anticonstituţional şi intenţionează să-l interzică. Guvernul de la Madrid a sesizat Tribunal constituţional care, în aşteptarea examinării fondului legii, l-a suspendat.

    Prin urmare, potrivit celor care se opun referendumului, orice act preparatoriu, precum înfiinţarea acestei comisii electorale, afundă şi mai mult Guvernul catalan în ilegalitate.

    Artur Mas a trimis semnale contradictorii, decizând astfel marţi să suspende campania oficială pentru referendumul care ar putea fi ilegal.

    Serviciile juridice ale statului analizează noua măsură pentru a hotărî dacă “aceasta se încadrează în sistemul” juridic, a declarat joi delegata Guvernului central în regiune, María Llanos de Luna.

    Mas urmează să susţină vineri o reuniune cu toţi liderii partidelor favorabile acestui referendum, pentru a adopta o poziţie comună, aripa de stânga dorind organizarea votului, chiar în ilegalitate, ceea ce ar crea o criză insituţională fără precedent în Spania de la revenirea la democraţie.