“În România sunt acum 52 de clustere, dintre care doar şase sunt în domeniul turismului. Noi sperăm ca în următorii doi ani să avem minim 50 de clustere în turism”, a declarat agenţiei MEDIAFAX vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Turism (ANT).
Matichescu a spus că se aşteaptă ca numărul clusterelor să crească după ce autorităţile au început să promoveze acest sistem de asociere.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) informează că procurorii structurii centrale au dispus, în dosarul 146/D/P/2010 (cunoscut ca dosarul Romgaz-Interagro), punerea sub acuzare a opt suspecţi, ca urmare a cercetărilor declanşate încă din 2012, împreună cu poliţişti din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate.
Astfel, în 23 iunie, s-a dispus extinderea urmăririi penale faţă de Ioan Niculae, soţia acestuia, Domniţa Niculae, fiica omului de afaceri, Adina Niculae, şi o apropiată a sa, Nicoleta Toncea.
Toţi patru sunt suspectaţi de sustragere de sub sechestru şi spălare de bani, în sarcina omului de afaceri fiind şi infracţiunea de instigare la abuz în serviciu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Repartizarea dosarului la un alt complet a fost necesară după ce preşedintele completului iniţial, Stan Mustaţă, a fost arestat pentru trafic de influenţă, iar celelălalt membru, Florică Duţă, s-a pensionat.
Noii membri ai completului, care vor judeca dosarul începând din 1 iulie, au promovat de curând de la Tribunalul Bucureşti la Curtea de Apel din Capitală.
Camelia Bogdan a judecat, printre altele, dosarul de favorizare a lui Nicolae Popa, în care a fost condamnat Sorin Ovidiu Vântu, iar Mihai Alexandru Mihalcea a respins o cerere de eliberare condiţionată a aceluiaşi om de afaceri, pe motiv că acesta “nu a făcut eforturi deosebite pe calea reeeducării sale şi nici nu a încercat să se remarce într-un mod deosebit”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Compania americană Baxter, lider mondial în tratamentul hemofiliei, a anunţat că sediul din Bucureşti a devenit în totalitate funcţional. |n prezent, în România există aproximativ 2.000 de pacienţi cu hemofilie, dintre care în jur de 400 sunt copii. La nivel internaţional, 1 din 10.000 de persoane se naşte cu hemofilie.
|ntr-o iniţiativă recentă, Ministerul Sănătăţii a crescut cu 40% bugetul pentru hemofilie şi talasemie, şi a introdus pentru prima dată a programe de tratament profilactic pentru copii.
“Considerăm că momentul în care am devenit operaţionali este unul favorabil, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere al mediului de afaceri”, a declarat Ivan Tomov, drector gneral Baxter România & Bulgaria. De prrofesie medic, Tomov are o experienţă de 18 ani în farma; a fost numit la conducerea filianei bulgare în ianuarie 2012 iar din vara anului trecut responsabilităţile sale includ şi operaţiunile din România.
“Tratată corespunzător, hemofilia este o boală care poate fi ţinută 100% sub control, prin urmare, pacienţii pot fi uşor de integrat în societate ca oameni normali”, a subliniat Ivan Tomov.
Tratamentul profilactic al hemofiliei trebuie administrat din copilărie şi continuat periodic pentru a preîntâmpina sângerările. | acest fel pot fi evitate sângerările spontane şi complicaţiile invalidante. Accesul la tratament, devreme şi în cantitate normală, poate oferi pacienţilor şansa la o viaţă absolut normală.
“Creşterea recentă a bugetului Ministerului Sănătăţii în ceea ce priveşte tratamentul hemofiliei va mări cota de sub o unitate per capita, la 1,5 unităti, ceea ce într-adevăr reprezintă o mare realizare. Cu toate acestea, pentru fiecare pacient hemofilic ar trebui să avem un tratament personalizat, şi aici putem avea o contribuţie majoră, prin expertiza şi know-how-ul pe care putem să le oferim atât medicilor cât şi autorităţilor”, a conchis Ivan Tomov.
Pentru anul 2014, Tomov estimează o cifră de afaceri de peste 10 milioane USD generată de activităţile de pe piaţa românească şi investiţii de aproximativ 1 million USD.
Compania Baxter a fost fondată în SUA în 1931, fiind primul producător de soluţii intravenoase. axter International Inc (NYSE: BAX), prin intermediul filialelor sale, dezvoltă, produce şi comercializează produse care se adresează persoanelor cu hemofilie, tulburări ale sistemului imunitar, boli infecţioase, boli de rinichi, traume şi a altor afecţiuni medicale cronice şi acute.
Baxter a înregistrat în 2013 vânzări de 15,3 miliarde dolari şi are aproximativ 61.500 de angajati. Compania produce în 27 de ţări şi comercializează produse în peste 100.
Produsele Baxter au fost prezente în România încă din 2003, având până acum vânzări de şapte milioane de dolari.
In ultimii ani, cei mai bogati oameni de afaceri din Romania si-au luat alaturi in managementul companiilor pe fiii sau pe fiicele lor. A inceput astfel sa se contureze prima generatie de mostenitori implicati in afacerile crescute in Romania din 1990 incoace. Noul val nu va semana insa prea mult cu cel de acum: multi juniori au studiat in strainatate si au idei diferite de ale parintilor.
Saptamana trecuta, familia Adamescu a devenit actionar majoritar la Flamingo, iar unul dintre primele lucruri pe care le-a facut fondatorul Unirea Shopping Center si Astra Asigurari a fost sa predea conducerea consiliului de administratie fiului sau, Alexander Adamescu. Dincolo de numirea managerului de 31 de ani la conducerea unei afaceri destul de complicate si intr-un moment destul de dificil pentru piata, numirea lui Alexander marcheaza intrarea unei noi generatii la conducerea marilor afaceri din Romania.
Intrarea copiilor in businessul de familie s-a facut treptat. Nimeni nu poate spune exact, de exemplu, cand a inceput Ion Alexandru Tiriac, cel mai mare dintre copiii lui Ion Tiriac, sa se implice in afacerea familiei, acum cel mai mare holding cu activitati in Romania. “De vreo patru ani, Ion Ion pune mana (se ocupa de afaceri – n.red.) si chiar o face bine. Afaceri insa a trebuit sa invete de cand era mic si ii era clar ca nu o sa muncesc la nesfarsit singur. Iar acum el e in charge”, declara Ion Tiriac in vara pentru BUSINESS Magazin.
Omul de afaceri spunea in acelasi interviu ca are incredere in fiul sau, desi acestuia ii este destul de greu sa se ocupe simultan de toate afacerile grupului: “Am avut mare noroc cu fiul meu. E omul care are capul cu el, are stofa buna, dar se simte si scoala pe care a facut-o. Dar e tot roman si tot pompier e – de vreo sase ori pe zi trebuie sa schimbe cipul si sa treaca de la real estate la masini si la alte masini si la alte probleme. Dar cred ca va face treaba buna cu grupul si sper sa se inconjoare de oameni buni – el si-i alege, treaba lui”. Ion Tiriac admite ca i-a lasat conducerea grupului fiului sau si acum se implica mai mult strategic sau atunci cand apar probleme. Despre ceilalti doi copii ai sai si viitoarea lor implicare in afaceri, Tiriac nu comenteaza: “Sunt prea mici, dar sper sa le placa afacerile”. Karim si Ioana au 13, respectiv 10 ani.
Intr-o maniera similara au gandit cam toti proprietarii de companii care au construit afaceri si pentru a avea ce sa lase mostenire copiilor. Radu Enache, presedintele si actionarul majoritar al Continental Hotels, nici nu a vrut sa auda cand fiul sau i-a spus in adolescenta ca ar prefera sa se ocupe de arta. “Am dezvoltat aceasta afacere pentru familie, iar cum el este singurul urmas al familiei, pentru el”, spunea Radu Enache, care l-a atras pana la urma pe fiul sau Daniel in afacere. I-a dat pe mana chestiuni complicate, cum ar fi negocierile pentru vanzarea a 30% din Continental Hotels si atragerea unei finantari esentiale pentru companie.
Primul pas în dezvoltarea unui mod de a produce energie nelimitată este, cel mai probabil, exploatarea aerului. Nu costă nimic (cel puţin în prima fază), există din abundenţă şi există peste tot în lume. Ideea de a folosi aer pentru propulsarea unui motor este una ce ar schimba complet modul în care oamenii se deplasează.
Compania indiană Tata, cea care a creat cea mai ieftină maşină construită vreodată, vrea să lanseze pe piaţă prima maşină ce foloseşte, pe post de combustibil, aerul. Primul concept în această direcţie a fost dezvăluit în urmă cu doi ani, fiind un hibrid ce putea atinge o viteză maximă de 80 km/h, scriu cei de la autoevolution.com.
Maşina ar schimba totul modul în care oamenii privesc transportul, fiind nepoluantă şi putând fi alimentată gratuit, din moment ce majoritatea statelor lumii oferă aer comprimat fără niciun cost.
Momentan maşina nu a intrat în producţie, însă compania Tata a anunţat că până la sfârşitul anului, primele prototipuri ar putea fi date pentru drive test-uri.
Dristor Kebab este cel mai mare lanţ de şaorma din ţară, cu şapte puncte de vânzare: restaurantul de la Dristor – primul din lanţ, deschis în 1999, trei restaurante deschise în centrele comerciale Plaza România, Bucureşti Mall şi Sun Plaza, restaurantul Budapesta, cei din Colentina şi unul deschis anul trecut în Centrul Vechi.
În 2013, firma a raportat vânzări de 13,1 milioane de lei (aprox. 4 mil. euro) şi un profit net de 372.000 lei (aprox. 90.000 de euro), potrivit ministerului de finanţe. Este primul an profitabil pentru companie după doi ani la rând de pierderi. Dat fiind preţul mediu de 12 lei pentru o şaorma, rezultă că Dirstor Kebab a vândut circa un milion de şaorma. Compania are 153 de angajaţi.
Anterior, firma a înregistrat pierderi de circa 190.000 euro în 2012, la o cifră de afaceri de aproximativ două milioane de euro. În 2011, vânzările au fost de 1,2 milioane de euro, iar pierderile erau estimate la circa 127.000 euro.
Într-un interviu anterior pentru Business Magazin, oficialii companiei nu au oferit detalii legate despre vânzările firmei, însă au menţionat că cea mai bună zi a fost “când s-a aprins bradul acela mare la Piata Unirii, iar oamenii au plecat pe jos, spre casele lor (1 decembrie 2007, când Piata Unirii a fost blocata de cateva sute de mii de oameni veniti chiar si din provincie pentru a asista la aprinderea de catre Millennium Bank a luminilor unui brad imens – n.red.)” Reprezentanţii companiei au declarat de asemenea că unităţile din mall-uri merg mai bine iarna, iar celelalte primăvara, toamna sau vara, când vremea este mai bună.
Românii pot solicita transmiterea paşapoartelor simple electronice la domiciliu/reşedinţă, de luni, contra unei taxe suplimentare de 8,68 de lei. Direcţia Generală de Paşapoarte transmite paşapoartele simple electronice la domiciliul solicitantului, prin curierat rapid, relatează ştirileprotv.ro.
Prin această masură se elimină obligaţia persoanelor de a se prezenta la ghişeu pentru a ridica paşaportul. Rămâne însă necesară prezenţa la momentul depunerii documentelor pentru eliberarea documentului de călătorie.
Curierul va livra paşaportul sub semnătură de primire doar titularului, unuia dintre păriţi (în cazul minorilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani) sau unei persoane împuternicite (prin procură specială autentificată).
Destinatarul primeşte automat un sms în care este informat cu privire la ziua în care va fi efectuată livrarea, adresa la care va sosi curierul şi numărul de document de transport ce va însoţi plicul cu paşaportul.
“Sper ca, prin ordonanţa pe care o adoptăm astăzi, care ţine de regimul sistemului de educaţie, îndreptăm foarte multe din lucrurile nedrepte care au fost comise împotriva profesorilor şi facem în aşa fel încât să avem un sistem din ce în ce mai bun”, a spus Ponta, în şedinţa de guvern.
Agenţia MEDIAFAX a anunţat, săptămâna trecută, citând surse oficiale, că Guvernul va reduce norma de ore pentru profesorii cu grad didactic I şi vechime în muncă de peste 25 de ani, ceea ce va majora veniturile acestora din ore suplimentare, şi intenţionează să reducă şi vârsta de pensionare tot pentru profesorii cu grad I.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro