Blog

  • Ministerul pentru Societatea Informaţională prelungeşte până în septembrie data limită de depunere a ofertelor pentru privatizarea Poştei

    Ca urmare a solicitării unei importante administraţii poştale europene care a achiziţionat recent dosarul de privatizare şi a evoluţiei pieţei serviciilor poştale locale şi internaţionale, Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI), la propunerea Comisiei pentru Privatizare, anunţă că data limită de depunere a documentelor de participare şi a ofertelor preliminare şi neangajante pentru procesul de privatizare a Companiei Naţionale Poşta Română stabilit la data de 30 iunie 2014, ora 12:00 se prelungeşte până la data de 30 septembrie 2014, se arată într-un comunicat al MSI.

    “Procesul de privatizare a Poştei Române este în plină desfăşurare şi există în prezent premisele unei privatizări de succes întrucat o mare administraţie poştală europeană a cumpărat recent dosarul de privatizare a companiei. Fiind vorba de o documentaţie complexă, de o decizie importantă şi de o tranzacţie majoră, s-a solicitat prelungirea termenului de depunere a ofertelor preliminare. Consultantul împreună cu echipa de privatizare desfaşoară discuţii împreună cu alţi potenţiali investitori şi suntem încrezători în semnalele pozitive ale pieţei”, a declarat ministrul de resort, Răzvan Cotovelea.

    Dosarul de prezentare poate fi achiziţonat în schimbul sumei de 50.000 euro (sau echivalentul în lei) de la sediul MSI pe baza cererii scrise prealabile a investitorilor interesaţi.

    Cererea scrisă privind achiziţionarea dosarului de prezentare va fi comunicată în prealabil cu cel puţin două zile lucrătoare prin scrisoare recomandată sau personal prin depunere la sediul ministerului.

    Astfel, pentru participarea la procesul de selecţie, investitorii interesaţi trebuie să depună la sediul MSI până la data limită 30 septembrie 2014, ora 12 documentele de participare, respectiv dosarul de prezentare, inclusiv documentele care atestă îndeplinirea criteriilor de precalificare şi garanţia de participare în valoare de 9,48 milioane de lei sau echivalentul acestei sume în euro, la cursul de schimb.

    La acest moment, unul dintre cei mai mari operatori de servicii postale din Europa a achiziţionat dosarul de prezentare a Poştei Române pentru suma de 50.000 euro, acesta solicitând amânarea termenului de depunere a documentelor de precalificare pentru a avea timpul necesar să studieze documentaţia care are aproximativ 1.000 de pagini. Având în vedere complexitatea informaţiilor şi magnitudinea tranzacţiei ne aşteptam la astfel de solicitări şi am fost pregătiţi să analizăm şi să le soluţionăm în timp util (…)Ţin să subliniez că procesul este deschis în continuare pentru toate părţile interesate”, a declarat într-un comunicat Alexandru Petrescu, preşedintele Comisiei de privatizare a Poştei.

    El a arătat că din discuţiile cu potenţialii investori, aceştia au avut nevoie de o perioadă în care să poată valida că procesul este ireversibil şi că Guvernul României şi reprezentanţii companiei îşi doresc privatizarea.

    “Totodată, performanţele companiei şi percepţia riscului de ţară s-au îmbunătăţit, şi consider că nivelul de atractivitate al companiei poate atrage acum investitori din categoria celor strategici. Vom folosi lunile următoare pentru a repoziţiona compania în zona de valorificare maximă la momentul tranzacţiei, prin consolidarea măsurilor de redresare economică şi prin abordări noi în relaţia cu sindicatul reprezentantiv, cu propuneri în care ambele părţi pot câştiga pe termen mediu şi lung”, a adăugat Petrescu.

    Statul, prin MSI, deţine 75% din acţiunile CNPR, iar restul de 25% sunt deţinute de Fondul Proprietatea.

  • Business Magazin, în 2009 – Care sunt cei mai profitabili manageri din România

     

    Cele mai profitabile zece companii private din Romania au castigat anul trecut impreuna mai mult de 1,7 miliarde de euro. In ultimii trei ani, profiturile lor cumulate au depasit 5,4 miliarde de euro. Cine sunt managerii care au obtinut aceste rezultate si, mai ales, cat de pregatite sunt companiile lor pentru a face fata scaderii puternice a economiei din acest an?

    In plina recesiune, profiturile de zeci sau chiar sute de milioane de euro inregistrate in 2008 incep parca sa semene cu amintirile frumoase din concediu. Desi aproape toate domeniile sunt lovite mai aspru decat asteptarile initiale, sunt totusi manageri care se asteptau la o corectie a pietei. In urma cu aproape doi ani, spre sfarsitul primului an dupa aderare, Liliana Solomon, sefa filialei locale a grupului Vodafone lansa in cadrul unei intalniri organizate de BUSINESS Magazin un avertisment pentru managerii entuziasmati de euforia consumului si de potentialul reprezentat de o piata de 21 de milioane de locuitori cu o putere de cumparare in crestere.

    „Diferenta in business se face de catre acei oameni care se gandesc la «daca» si nu de catre cei care spun ca vor creste si la anul oricum”, spunea Solomon, un finantist care lucrase ani buni in Londra pentru mari operatori telecom si care revenise in tara la sfarsitul anului 2005, pentru a prelua operatiunile Vodafone Romania. Singurul participant la discutie care o sustinea era buna ei prietena, Mariana Gheorghe, un fost bancher al BERD, care preluase din 2006 conducerea celei mai mari companii din tara, Petrom. De cealalta parte se aflau executivi din industria bunurilor de larg consum, a serviciilor financiare, IT si imobiliare, care de care mai entuziasmati de rezultatele peste estimari care se profilau pentru 2007, primul an de aderare.

    La nici doi ani distanta, economia romaneasca se afla in plina recesiune. Pro¬du¬sul Intern Brut a scazut cu 7,6% in primul trimestru si cu 8,8% in al doilea, indrep¬tandu-se spre prima scadere anuala din 2000 incoace, perioada in care s-a triplat (in valori nominale). Numarul total de someri va depasi 800.000 la finalul anului (conform estimarilor oficiale), fata de numai 400.000 anul trecut, iar lipsa acuta de lichiditati si blocajul financiar au devenit elemente obisnuite ale peisajului de afaceri romanesc. Pe acest fundal, BUSINESS Magazin isi propune sa ii aduca in prim-plan pe managerii celor mai profitabile companii si retetele lor de afaceri si, mai ales, incearca o dezbatere privind structura economiei romanesti, asa cum rezulta ea din topul celor mari performante firme private.

    Septembrie, primul hop

    Mai mult de jumatate dintre cele mai mari 100 de firme private din tara si-au crescut in 2008 profiturile, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finante. Acest lucru s-a intamplat chiar daca a doua parte a anului a adus primele blocaje in domenii vedeta in ultimii ani precum imobiliare, auto si in general in piata bunurilor de larg consum, pe fondul adancirii crizei financiare globale si a extinderii acestor turbulente spre piete emergente precum Romania.

    Cat din aceasta evolutie s-a datorat managerilor si cat unei organizatii bine puse la punct? Radu Furnica, presedintele LDS Korn/Ferry Romania si omul care a descoperit si recrutat de-a lungul timpului unii dintre cei mai importanti directori executivi din tara, crede ca este foarte greu de stabilit o cauzalitate imediata intre profitabilitatea unei corporatii si top managementul sau. “Logica primara spune ca aceia care au avut profitul cel mai mare au avut si cei mai buni manageri. Dar nu e obligatoriu! Ba chiar dimpotriva, din primele 25 de companii, dupa profit, majoritatea se afla in acest top pentru ca sunt firme foarte mari, greu de intrecut si au fost ajutate si de piata”, spune Furnica.

    Producatorul de tigari British American Tobacco este poate cel mai sugestiv exemplu. Desi si-a schimbat de mai multe ori directorul general, BAT a reusit sa ajunga cel mai mare jucator de pe piata locala de tigari, fiind una dintre cele mai profitabile din tara cu cele aproape 100 de milioane de euro obtinute anul trecut sau 370.000 de euro pe angajat, conform datelor Ministerului Finantelor. “Este nevoie de cel putin 3 ani pentru a vedea efectiv rezultatele muncii mele, ca director general”, recunostea intr-o discutie cu BUSINESS Magazin David Waterfield, seful BAT, venit in Romania anul trecut.

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din septembrie 2009.

  • Ioana Matei, redactor Business Magazin, a câştigat premiul “Florin Petria” pentru jurnalism economic la secţiunea Business

    Premiile s-au adresat jurnalistilor cu varsta maxima de 29 de ani, din presa scrisa si online care au publicat in perioada iunie 2013-mai 2014 articole pe teme de macroeconomie, piata bancara, piata de capital, asigurari, pensii private sau business.

    Juriul a fost compus la această ediţie din: cel mai cunoscut comunicator din banking, membru in Juriul de Onoare al ARRP, Corneliu Cojocaru, (preşedinte), specialistul în Finanţe Comportamentale, prof.univ.dr., Adrian Mitroi, şeful direcţiei Cercetare Pieţe de Capital din cadrul BCR, Mihai Căruntu, redactorul şef al portalului Conso.ro, membru Financial Services User Group (Comisia Europeana) şi membru Banking Stakeholder Group (Autoritatea Bancara Europeana), Alin Iacob, redactorul şef al publicaţiei Economistul, Octavian Jora, redactorul şef al portalului e-Finance, Cristian Pavel şi redactorul şef al publicaţiei Piaţa Financiară, Norel Moise.

    Ioana Matei este redactor al revistei BUSINESS Magazin din august  2012.

  • Reportaj: În culisele mitologiei irlandeze. Acasă la leprechaunii din insula de smarald

    Trebuie să recunosc că după o săptămână pe tărâmul verde al Irlandei nu am văzut niciun leprechaun.  Nu, nu vreau să spun că nu există aceste creaturi mitologice, ci doar că au stat tare bine ascunse cât am fost eu acolo. Dacă leprechaunii i-am văzut doar pe tricourile turiştilor, pe urmaşii lor irlandezi i-am cunoscut în număr mare şi toţi au fost adevărate personaje, mereu puşi pe glume, dispuşi să te ajute şi dornici să petreacă într-unul dintre numeroasele baruri din întreaga ţară, dar mai ales din Dublin.

    Am ajuns în Irlanda cu avionul, iar din aer ţara pare mică şi verde. Când cobori îţi dai seama că nu e chiar aşa de mică, însă este chiar atât de verde. Ca să poţi vedea cât mai mult din insula de smarald ai nevoie fie de mult timp, fie de un plan bine pus la punct. Eu am vrut să văd cât mai multe, aşa că am ajuns să îndes toată Irlanda (şi Irlanda de Nord)
    într-o săptămână.

    Fiecare regiune şi fiecare destinaţie are farmecul său, însă dacă ar fi să aleg zece experienţe ce nu trebuie ratate aş începe cu Dublin, care este capitala insulei şi unul dintre cele mai vii oraşe pe care le-am văzut vreodată. Cartierul Temple Bar nu doarme niciodată, iar când răsare soarele pe străzile sale nu sunt doar turişti. Fiecare bar din acest cartier amplasat în inima oraşului are în ofertă zeci de tipuri de bere – şi multe alte băuturi, însă ele contează mai puţin. Totuşi, la fiecare masă vei vedea cel puţin un pahar de Guinness. În magazinele de suveniruri vei găsi tricouri, magneţi, pahare, toate cu Guinness. Este un simbol la fel de important ca şi trifoiul cu patru foi pentru turismul irlandez. De altfel, fabrica Guinness din Dublin are şi ea porţile deschise pentru turiştii care vor să înţeleagă mai multe despre procesul de fabricare a berii.

    Dar cum berea nu este pe gustul tuturor, irlandezii au deschis şi porţile distileriei de whiskey Jameson, tot din Dublin. În pauza dintre două beri sau pahare de whiskey poţi da o fugă pe străzi să admiri oraşul sau poţi merge până la Trinity College, una dintre cele mai cunoscute universităţi din Irlanda, unde au studiat minţi luminate precum Jonathan Swift (autorul „Călătoriilor lui Gulliver„), Oscar Wilde („Portretul lui Dorian Gray„) sau Mairead Maguire (laureat al Premiului Nobel pentru Pace). În biblioteca universităţii, ce pare ruptă din filmele Harry Potter, stă expusă The Book of Kells, una dintre cele mai cunoscute cărţi din lume, care conţine textele celor patru evanghelii din Noul Testament scrise în jurul anilor 800 de călugări irlandezi, scoţieni şi englezi.

    Mâncarea irlandeză nu trebuie nici ea ratată, mai ales micul dejun care cuprinde cârnaţi, fasole, bacon, ouă ochiuri, roşii, pâine cu unt şi brânză şi celebrele budinci (white pudding şi black pudding, cea din urmă similară cu sângeretele). „Un mic dejun irlandez îţi poate ţine loc şi de masă de prânz„, mi-a spus o prietenă originară din Irlanda, dar care locuieşte în prezent în Italia. Multe hoteluri şi B&B-uri îţi dau de ales între cel puţin trei tipuri de mic dejun, pentru că, spun ei, nu mulţi turişti pot să suporte un astfel de festin (micul dejun irlandez) zi de zi.

    Odată ajuns în Irlanda, trebuie să vizitezi cel puţin un castel. Unele au fost păstrate în forma lor iniţială pentru a-i atrage pe turişti, altele au fost transformate în hoteluri de cinci stele pentru a-i atrage pe turiştii bogaţi. De multe ori, domeniile au devenit imense terenuri de golf. Unul dintre cele mai impunătoare castele din Irlanda este Kylemore, situat în inima Parcului Naţional Connemara. Poziţionat strategic pe malul unui lac, castelul se impune prin arhitectura sa, dar îi cucereşte pe vizitatori în special datorită grădinilor sale, care sunt o destinaţie în sine. După o vizită la castel, turiştii pot face o plimbare prin Parcul Naţional Connemara, considerat de irlandezi una dintre cele mai frumoase destinaţii turistice ale ţării. Zona este dominată de dealuri verzi, de munţi golaşi şi de zeci de lacuri, fiecare cu apă într-o altă nuanţă de albastru.

    Trebuie să prinzi apusul pe una dintre plajele din Irlanda. În satul Rossnowlagh, plaja se întinde cât vezi cu ochii, iar nisipul întărit este perfect pentru şoferii care vor să-şi testeze îndemânarea. În stânga, vezi cum se iau la întrecere maşinile, în faţă ai surferi de toate vârstele care se luptă cu valurile, iar în dreapta ai căsuţe de lemn de unde poţi cumpăra clătite, hot-dog sau cartofi prăjiţi după ce ai obosit de la prea mult surf sau volei pe plajă.

  • Antreprenorul care în loc să importe utilaje preferă să le facă el

    CONTEXTUL: În 1999, producătorul de pavele, borduri şi rigole Symmetrica a inaugurat o fabrică la Vereşti, în judeţul Suceava, pentru care a importat o linie de producţie din Danemarca. Compania a fost înfiinţată în 1994 de doi antreprenori români, Florentina-Mihaela Stanciu şi Florin-Cristinel Stanciu.

    DECIZIA: Întrucât pe lângă costurile de achiziţie a liniei de producţie s-au dovedit a fi importante şi cheltuielile de service, „ne-am gândit că singura soluţie pentru a scădea costurile este să asigurăm service-ul intern„, declară Sebastian Bobu, directorul executiv al Symmetrica. Pornind de la această idee a fost înfiinţat un atelier pentru producţia de componente, iar ulterior compania a putut să realizeze integral liniile de producţie.

    EFECTELE: „Producerea internă a liniilor de fabricaţie ne-a permis să ne dezvoltăm mai rapid şi cu costuri mai mici„, spune Bobu. Concret, investiţia iniţială într-o fabrică este mai mică cu 30%, la care se adaugă şi reducerea de costuri pentru transport şi service. Or din 2010 compania s-a dezvoltat rapid, inaugurând încă patru fabrici, ajungând în 2013 la o cotă de piaţă de 24% şi 235 de angajaţi. Symmetrica a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 15,4 milioane de euro, faţă de 14 milioane de euro în 2013.


    VESTUL ŢĂRII ŞI SUDUL MOLDOVEI SUNT LOCURILE ÎN CARE SYMMETRICA PLĂNUIEŞTE SĂ-ŞI DESCHIDĂ ALTE UNITĂŢI DE PRODUCŢIE, ESTIMÂND CĂ ACOPERĂ, PRIN CELE CINCI FABRICI PE CARE LE ARE ÎN PREZENT, 80% DIN SUPRAFAŢA ŢĂRII. Mai mult, „studiem posibilitatea măririi capacităţii în zonele în care există potenţial„, spune Sebastian Bobu, directorul executiv al Symmetrica, companie care deţine 24% din piaţa de profil. Reprezentantul companiei adăugă că în condiţiile unei pieţe „încă incerte este foarte dificil să facem estimări cu privire la evoluţia businessului din acest an„.

    Compania şi-a bugetat o cifră de afaceri similară rezultatelor de anul trecut – 15,4 milioane de euro, în creştere faţă de 2012 (14 milioane de euro) şi de peste două ori mai mult decât în 2010, când a înregistrat o cifră de afaceri de 7 milioane de euro. „Planurile Symmetrica pentru anul în curs vizează, în primul rând, menţinerea cotei de piaţă cel puţin la nivelul actual – 24%, dar şi îmbunătăţirea capacităţilor de producţie în vederea creşterii prezenţei la nivel teritorial„, declară reprezentantul companiei.

    Una peste alta, creşterea vânzărilor se leagă strâns de dezvoltarea capacităţilor de producţie. Compania, înfiinţată în 1994, a deschis prima unitate de producţie în 1999, la Vereşti (Suceava), iar din 2010 a inaugurat alte patru fabrici, la Podu Iloaiei (Iaşi), Bolintin Vale (Ilfov), Prejmer (Braşov) şi Sinterag (Bistriţa). Pentru punerea în aplicare a investiţiilor în fabricile inaugurate din 2010 încoace a cântărit greu faptul că Symmetrica îşi construieşte liniile de producţie, ceea ce se traduce într-o economie de 30% faţă de bugetele care includ utilaje aduse din import.

    În 1999, când a fost inaugurată prima unitate de producţie, la Vereşti (Suceava), Symmetrica a importat o linie de producţie din Danemarca. „Ne-am dat însă seama că pe lângă achiziţia în sine există costuri destul de ridicate cu service-ul aferent„, explică Bobu. Pornind de la această idee, a fost înfiinţat un atelier intern unde a început producţia de componente pentru maşinile importate. „Aşa a luat naştere businessul cu liniile tehnologice. În timp am înţeles că putem chiar să construim o linie de producţie integral şi în acest fel să ne diminuăm investiţiile în unităţile de producţie„, spune reprezentantul Symmetrica.

  • Anastasiu, Eurolines: Am spus-o şi ministrului de Finanţe, de la introducerea accizei, alimentăm cât putem de mult în străinătate

    Grupul Eurolines, cu activităţi în turism şi pe piaţa transportului de persoane, a anunţat achiziţia a opt autocare noi, în luna iunie 2014, prin Rombus Transport, compania de transport a grupului. Investiţia totală  în noile autocare marca Scania Beulas, modelul Glory, se ridică la aproximativ 11 milioane de lei, suma fiind asigurată din surse proprii şi din finanţare externă, prin BRD Sogelease.

    Cele opt autocare au fost comandate în decembrie 2013, au intrat în producţie în luna februarie 2014 şi au fost finalizate în luna iunie a acestui an. Noile autocare au 57 de locuri şi includ şi câte 8 locuri business, pentru care călătorii vor plăti suplimentar 5 euro.

    Cele opt autocare vor opera pe curse regulate către Germania şi Luxemburg. Preţul mediu pentru aceste rute este de 99 euro, iar numărul estimat de persoane care vor călători cu noile autocare ajunge la 60.000 de persoane.

    Flota grupului ajunge astfel la 30 de autocare, iar până la finalul anului, acestora se vor adăuga încă trei. Dragoş Anastasiu, preşedintele grupului intenţionează să reînnoiască întreaga flotă şi să schimbe autocarele la fiecare trei-patru ani de acum înainte. Costul pentru un autocar se ridică la 300.000 de euro.

    Referitor la intrarea în vigoare a accizei la combustibil, Dragoş Anastasiu, proprietarul grupului Eurolines, a declarat că aceasta îi determină pe toţi transportatorii să alimenteze în străinătate.

    ”Este clar, vă spun deschis, nu este niciun fel de ascunziş, am spus-o şi ministrului de Finanţe, de la introducerea accizei, alimentăm cât putem de mult în străinătate. Dacă până acum, alimentam în ţară când veneam şi ieşeam plini, acum facem exact invers. Intrăm în ţară atât cât să ajungem până la Bucureşti, când ieşim din ţară, ieşim cu rezervoarele goale. Asta fac toţi transportatorii internaţionali. Este logic, nu e nimic ilegal şi este clar că toată lumea optimizează costurile. Din punctul nostru de vedere, suprataxa pe acciză este un autogol dat de Guvernul României”, a declarat Anastasiu.

    Grupul Eurolines a raportat creşteri de 39% în primul trimestru al anului, ajungând la afaceri de 98 de milioane de lei. ”Evoluţia s-a datorat creşterii semnificative a early booking-ului”, a mai spus Anasatasiu. Pentru tot anul, el previzionează creşteri de 21%, în timp ce piaţa totală a turismului va creşte cu 2-4%, potrivit estimărilor sale. 

    Anul trecut, grupul Eurolines, din care fac parte 20 de firme din Germania, România şi Republica Moldova, a înregistrat afaceri de 330 milioane de lei, în creştere cu 30% faţă de 2012.

     

  • Guvernul aprobă “Electorata”. Salariul brut de maxim 2.200 lei, reducerea ratei cu 35%, scutirea de impozit – cel mult 144 lei

    UPDATE 17:11 “Electorata”-Salariul brut maxim 2.200 lei, reducerea ratei cu 35%, scutire impozit cel mult 144 lei

    Potrivit formei finale a ordonanţei de urgenţă, obţinute de MEDIAFAX, deducerea din venitul lunar impozabil a fost menţinută la 900 de lei, restructurările fiind permise până la finele lui 2015. Astfel, fiecare client care va obţine o restructurare a creditelor în condiţiile solicitate de stat ar putea primi un beneficiu lunar de cel mult 144 de lei, aferent impozitului de 16% aplicat la suma maximă deductibilă.

    Deducerea specială pentru credite se acordă dacă restructurarea creditelor, care semnifică modificarea condiţiilor de rambursare a acestora, îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: să fie acordată pentru credite care nu înregistrează întârzieri la plată sau care au întârzieri la plată de cel mult 90 zile; să conducă la diminuarea cu cel mult 35% a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului, aferente creditului supus restructurării, dar nu cu mai mult de 900 lei sau echivalent, indiferent dacă împrumutul respectiv a fost acordat în lei sau în valută, pentru o perioadă de maxim doi ani. Pentru creditele în valută şi a celor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, cursul de schimb utilizat este cel comunicat de Banca Naţională a României în vigoare la data depunerii cererii prin care se solicită restructurarea; să asigure prelungirea duratei iniţiale a creditului cu perioada pentru care se diminuează obligaţiile de plată; sumele reprezentând diminuările ratelor lunare de plată inclusiv costul suportat de debitor pentru amânarea la plată a acestora, să fie distribuite pe o durată egală cu cea pentru care a fost acordată diminuarea obligaţiilor de plată, începând cu data de la care nu mai operează diminuarea respectivă; împrumutătorul nu poate majora rata dobânzii sau după caz, marja de dobândă, pentru creditele cu dobândă variabilă, sau alte costuri aferente creditului şi nici nu poate impune alte costuri, altfel decât era prevăzut în contract la data restructurării; împrumutătorul pune la dispoziţia debitorilor, înainte ca aceştia să intre în procedura de restructurare a creditelor, scadenţarul aferent întregii durate de viaţă a mecanismului de restructurare.

    Schema fiscală pentru restructurarea creditelor, denumită de presă “Electorata”, va fi aplicată doar pentru persoanele cu venituri din activităţi dependente sub 2.000 de lei pe lună, iar deducerea din venitul lunar impozabil va fi de 900 de lei, restructurările fiind permise până la finele lui 2015, conform ultimului proiect iniţiat de Ministerul Finanţelor.

    “Se propune revizuirea sistemului de acordare a deducerilor pentru persoanele fizice care desfăşoară o activitate dependentă şi care realizează venituri din salarii, la funcţia de bază, în sensul acordării unei deduceri speciale lunare pentru credite restructurate ce va fi luată în calcul la stabilirea bazei impozabile. Pentru a beneficia de deducerea specială lunară pentru credite restructurate, contribuabilii respectivi trebuie să realizeze venituri brute din salarii prevăzute la art. 55 altele decât alin. (2)-(4), la funcţia de bază sau venituri brute din pensii de până la 2.000 lei, inclusiv, în fiecare lună a perioadei impozabile în care se acordă deducerea”, se explică în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă.

    Astfel, deducerile nu vor fi aplicate şi pentru alte forme de venituri, altele decât cele obţinute din activităţi dependente, din funcţia de bază.

    Schema fiscală este opţională atât pentru debitor, cât şi creditor şi se va aplica pentru clienţii care solicită restructurare la bănci şi la instituţiile financiare nebancare (persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor financiare străine) înscrise în Registrul General de la BNR.

    Deducerea se acordă lunar, începând cu drepturile reprezentând venituri din salarii şi pensii aferente lunii ianuarie 2016, pentru o singură sursă de venit şi reprezintă rata din perioada de prelungire a duratei iniţiale a creditului, dar nu mai mult de 900 lei, în anumite condiţii, pe baza documentelor justificative emise de împrumutător.

    Restructurarea trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe cerinţe, prima dintre acestea restricţionând aplicarea doar la creditele fără întârzieri la plată sau cu întârzieri de cel mult 90 de zile.

    În varianta elaborată iniţial, restructurarea creditelor trebuia să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate şi nu cu mai mult de 500 lei (sau echivalentul în lei aferent valutei în care a fost acordat ori la care este indexat creditul) a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului aferente creditului supus restructurării, pentru o perioadă de cel mult doi ani. Deducerea fiscală era limitată la 500 de lei pe lună.

    Proiectul de OUG stabileşte că restructurarea trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele cerinţe: a) să fie acordată pentru credite care nu înregistrează întârzieri la plată sau care au întârzieri la plată de cel mult 90 zile; b) să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului, aferente creditului supus restructurării, inclusiv valoarea indexării acestuia, dar nu cu mai mult de 900 lei, indiferent dacă împrumutul respectiv a fost acordat în lei sau în valută, pentru o perioadă de maxim doi ani; c) să asigure prelungirea duratei iniţiale a creditului cu perioada pentru care se diminuează obligaţiile de plată conform lit.b); d) suma reprezentând diminuarea prevăzută la lit. b) şi preţul finanţării aferent acesteia să fie distribuite uniform pe o durată echivalentă cu cea pentru care a fost acordată diminuarea obligaţiilor de plată, începând cu data de la care nu mai operează diminuarea respectivă, prevăzută la lit. b); e) rata dobânzii aferentă obligaţiilor de plată din perioada de prelungire a duratei iniţiale a creditului (lit. c) nu poate fi mai mare decât rata dobânzii prevăzută de contract la data solicitării acordării restructurării; f) împrumutătorul nu poate majora rata dobânzii sau alte costuri aferente finanţării şi nici impune alte costuri, altfel decât era prevăzut în contract la data solicitării restructurării.

    Restructurarea reglementată poate fi acordată o singură dată unei persoane fizice, la unul sau mai multe credite, cu condiţia ca suma totală amânată la plată să se încadreze în limita valorică de 900 de lei pe lună.

    Titularii creditelor restructurate au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere specială pentru credite, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile, numai pentru veniturile din salarii realizate la locul unde se află funcţia de bază, se precizează în proiect.

    Potre a beneficia de schema fiscală, contracte de credit trebuie să fie în derulare la data de 31 mai 2014, indiferent de vechimea acordării creditului, iar restructurarea să fie efectuată până la sfârşitul anului viitor.

    Proiectul prevede că deducerea specială pentru credite nu se mai acordă începând cu luna în care contribuabilul realizează venituri din salarii prevăzute mai mari de 2.000 lei/lună, pe parcursul derulării contractului supus restructurării pentru perioada respectivă sau pentru perioada în care plăţile nu au fost efectuate conform graficului stabilit de împrumutător după restructurarea creditului.

    Contribuabilii care obţin venituri din salarii la funcţia de bază vor beneficia de deducerea specială pentru credite la locul unde se acordă şi deducerea personală şi în cazul în care se mută în cursul unei luni la un alt angajator (numai la primul angajator) sau sunt detaşaţi iar plata veniturilor din salarii se efectuează de entitatea la care au fost detaşaţi.

    Deducerea se acordă lunar, începând cu veniturile din salarii aferente lunii ianuarie 2016 şi reprezintă rata din perioada de prelungire a duratei iniţiale a creditului, dar nu mai mult de 900 lei /lună.

    În cazul creditelor în valută echivalentul în lei a deducerii acordate se stabileşte utilizând cursul de schimb al Băncii Naţionale a României pentru ziua în care s-a efectuat plata, comunicat de Banca Naţională a României in cursul zilei anterioare.

    Obligaţia acordării deducerii speciale pentru credite revine angajatorului şi procedura de aplicare se stabileşte prin ordin al preşedintelui ANAF.

    Prin aplicare schemei, Finanţele estimează un minus de încasări din impozitul pe venit de 975 milioane lei în 2016 şi 1,01 miliarde lei în 2017.

    În urmă cu o săptămână, Ministrul Finanţelor Ioana Petrescu a îndemnat presa să se adreseze ministrului delegat pentru Buget Liviu Voinea pentru întrebări privind restructurarea “Electorata”, la două luni după ce Voinea a declarat că iniţiativa este în grădina Ioanei Petrescu.

    “Măsura de restructurare a creditelor a fost propusă de domnul Voinea. Ştie mai multe detalii”, a spus joi Petrescu, întrebată într-o conferinţă de presă când şi sub ce formă va fi aplicata măsura de restructurare a creditelor prin facilităţi fiscale.

    În urmă cu două luni, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, afirma că ordonanţa de urgenţă privind schema fiscală pentru restructurarea creditelor populaţiei nu se regăseşte printre atribuţiile sale, fiind o problemă de politică fiscală.

    “Nu e la mine, e pe politică fiscală”, a răspuns atunci Voinea, întrebat dacă poate da detalii privind stadiul proiectului de act normativ şi când va intra în vigoare măsura de spijinire a persoanelor cu credite, anunţată de premierul Victor Ponta.

    Preşedintele Traian Băsescu declara în aprilie că prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a fost unul dintre artizanii “electoratei”, şeful statului menţionând că doreşte ca Banca Naţonală să nu ajungă în situaţia de a executa dispoziţiile Guvernului.

    Ulterior, BNR a răspuns printr-un comunicat în care susţinea că schema fiscală pentru restructurarea creditelor populaţiei a fost concepută, iniţiată şi dezvoltată de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, invocând ca semnificativ în acest sens un articol publicat de Voinea pe site-ul Financial Times.

  • Inculpaţii din dosarul lui Uioreanu privind furnizarea de informaţii îşi recunosc integral faptele

     Surse judiciare au declarat joi, pentru MEDIAFAX, că la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) au fost aduşi fostul ofiţer SRI Elena Albu, mama acesteia, Silvia Bălaj, şi subprefectul judeţului Cluj, Mihnea-Remus Iuoraş.

    Potrivit surselor citate, toţi cei trei, inculpaţi în dosarul privind modul în care Albu a divulgat informaţii operative preşedintelui CJ Cluj Horea Uioreanu, semnează joi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, ceea ce înseamnă că admit integral acuzaţiile aduse de procurorii anticorupţie şi nu contestă probele pe baza cărora au fost formulate acuzaţiile.

    Aceleaşi surse spun că Uioreanu nu semnează un astfel de acord, ceea ce înseamnă că nu recunoaşte, la acest moment, acuzaţiile aduse de DNA în acest caz.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANT: România va avea în doi ani peste 50 de clustere în turism, faţă de şase în prezent

     “În România sunt acum 52 de clustere, dintre care doar şase sunt în domeniul turismului. Noi sperăm ca în următorii doi ani să avem minim 50 de clustere în turism”, a declarat agenţiei MEDIAFAX vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Turism (ANT).

    Matichescu a spus că se aşteaptă ca numărul clusterelor să crească după ce autorităţile au început să promoveze acest sistem de asociere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DIICOT: Ioan Niculae a vândut fără drept imobile şi părţile sociale deţinute la firmele sale

     Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) informează că procurorii structurii centrale au dispus, în dosarul 146/D/P/2010 (cunoscut ca dosarul Romgaz-Interagro), punerea sub acuzare a opt suspecţi, ca urmare a cercetărilor declanşate încă din 2012, împreună cu poliţişti din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate.

    Astfel, în 23 iunie, s-a dispus extinderea urmăririi penale faţă de Ioan Niculae, soţia acestuia, Domniţa Niculae, fiica omului de afaceri, Adina Niculae, şi o apropiată a sa, Nicoleta Toncea.

    Toţi patru sunt suspectaţi de sustragere de sub sechestru şi spălare de bani, în sarcina omului de afaceri fiind şi infracţiunea de instigare la abuz în serviciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro