BusinessMagazin

Blog

  • Voinea: Democraţia nu e o gradină în care cresc morcovi. În Ucraina nu poţi aplica “stick and carrot”

     “La ultimul consiliu ECOFIN la care am participat am fost puţin surprins de atitudinea de tip sticks and carrots a Comisie Europene, în primul rând când s-a pus problema sprijinului financiar pentru Ucraina. O mulţime de condiţionalităţi puse în avans pentru finanţarea Ucrainei. Am spus acolo că democraţia, după părerea mea, nu este o grădină în care cresc morcovi”, a spus Voinea la conferinţa Aspen organizată la BNR.

    Realizând că auditorul nu este foarte lămurit de ceea ce doreşte să spună, Voinea a completat “Mă rog, în engleză sună mai bine”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curtea supremă a Germaniei a respins definitiv contestaţiile privind fondul de criză al UE

     Instanţa supremă de la Karlsruhe şi-a dat astfel avizul final cu privire la statutul legal al fondului, ridicând o serie de observaţii minore care nu vor afecta însă participarea Germaniei la mecanismul anticriză al UE şi nici drepturile de vot controlate de Berlin în board-ul instituţiei, transmite Bloomberg.

    Măsurile adoptate de UE şi BCE în timpul crizei datoriilor de stat au fost contestate în Germania de mai mulţi politicieni şi personalităţi din mediul academic.

    “Este încă imperativ să se găsească o modalitate sustenabilă, realistă, fundamentată democratic şi constituţională de ieşire din criză”, a declarat marţi judecătorul Andreas Vosskuhle, preşedintele Curţii Constituţionale a Germaniei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Teorii despre avionul Malaysia Airlines. Unde ar fi putut ateriza aeronava

     Anchetatorii consideră că aeronava Boeing 777, aparţinând companiei Malaysia Airlines, a fost deturnată de o persoană care ştia să piloteze şi îndreptat spre o destinaţie necunoscută, care ar putea să se găsească la mai mult de 3.000 de kilometri depărtare de ultima sa poziţie confirmată, relatează Business Insider. Cu o rază atât de extinsă, numărul destinaţiilor posibile creşte, avionul putând fi oriunde, din Asia Centrală, până departe, în Oceanul Indian.

    Este, într-adevăr, posibil, în opinia unora, chiar probabil, ca aeronava să se fi prăbuşit în apele oceanului, părere împărtăşită şi de investigatorii americani. Cel mai important mister rămâne însă motivaţia piloţilor. De ce ar pune cineva la punct un plan atât de meticulos pentru a deturna o aeronavă, cu care să mai zboare timp de şapte ore, după care să o prăbuşească în ocean?

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia: Toate problemele să fie rezolvate paşnic, pot fi create premisele unui război rece

    Premierul grec, Antonis Samaras, a arătat, într-o conferinţă de presă susţinută, la Atena, cu premierul Victor Ponta, că este preocupat de problemele amintite şi consideră că rezolvarea acestora trebuie să fie una democratică.

    “Aceste probleme se află pe agenda zilnică a discuţiilor noastre la nivel european. Europa are o poziţie foarte clară în rezolvarea tuturor problemelor pe cale paşnică, aceste soluţii trebuie să respecte independenţa şi autonomia fiecărei ţări. Am făcut o declaraţie foarte clară referitor la Ucraina, cred că aceste mişcări de trupe nu ajută sub nicio formă, deci anumite acţiuni, care ar crea o stare de tensiune mult mai accentuată, nu ajută niciodată. Sunt anumite probleme, anumite acţiuni, care creează în general o stare de tensiune modială, nu numai pe plan european, nu numai a părţilor implicate în conflict, ci în general. Indiferent ce ţară din Europa ar întâmplna asemenea probleme, poziţia noastră ar fi aceeaşi. Eu sunt foarte categoric aici, ar putea crea premisele unui război rece “, a spus Samaras.

    El a adăugat că rezolvările democratice, pe cale paşnică, sunt cele mai bune.

     

  • Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţior: Despăgubiri de plătit – peste 12,5 miliarde lei; suma disponibilă anul acesta – 174,9 milioane

    Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţior (ANRP) a remis MEDIAFAX, marţi, un comunicat ce are ca scop “o mai bună înţelegere a situaţiei din domeniul despăgubirilor pe care statul român trebuie să le plătească cetăţenilor relocaţi din Cadrilater (Legea nr. 9/1998) şi din Basarabia, Nordul Bucovinei sau Ţinutul Herţa (Legea nr. 290/2003)”, informaţiile fiind “menite să susţină nevoia adoptării, în regim de urgenţă, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.10/2014”.

    Astfel, instituţia reaminteşte că, la 12 decembrie 2013, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională OUG 10/2013, prin care se stabilea plata eşalonată a despăgubirilor, dar se şi modificau unele condiţii referitoare la soluţionarea dosarelor de despăgubire.

    “La momentul în care OUG 10/2013 a fost declarată neconstituţională, suma popririlor înfiinţate pe conturile de despăgubiri ale ANRP era de 235,5 milioane lei. La data de 14.03.2014, suma totală a popririlor (înfiinţate şi neexecutate) este de 286 milioane lei (1.222 popriri). În mai puţin de 3 luni au fost înfiinţate 476 de popriri, în cuantum de aproximativ 95 milioane lei, în condiţiile în care în decursul anului 2013 au fost înfiinţate 804 popriri, în cuantum de 251 milioane lei”, precizează, în continuare, ANRP.

    În perioada în care OUG 10/2013 a fost în vigoare, ANRP a câştigat un număr de 215 contestaţii la executare, iar după declararea neconstituţionalităţii ordonanţei, multe dintre aceste contestaţii rămân fără obiect, adaugă sursa citată.

    “Popririle înfiinţate în baza Legii nr. 9/1998 au la bază, ca titlu executoriu, hotărâri judecătoreşti sau decizii ANRP, dar în peste 90% dintre popririle în baza Legii nr. 290/2003 titlul executoriu este hotărârea comisiei judeţene, în raport cu care ANRP nu a putut exercita vreun control de legalitate”, se mai arată în comunicat.

    În acest moment, sumele rămase disponibile în bugetul pentru despăgubiri pentru 2014 totalizează 174,9 milioane lei.

    Pe de altă parte însă, în dosare de despăgubire constituite în temeiul Legii nr. 9/1998, precum şi în temeiul Legii nr. 290/2013, pentru care ANRP ar trebui să dispună plata, la ordine, în funcţie de data emiterii hotărârii comisiei judeţene sau data rămânerii irevocabile a unei hotărâri judecătoreşti, sunt 4.434 decizii de validare pe Legea 9/1998 (suma de plată – 329,3 milioane lei) şi alte 3.606 hotărâri ale comisiilor judeţene pe Legea 290/2013 (suma de plată – 926,4 milioane lei), precizează ANRP.

    “În timp ce plata la ordine (voluntară) de către ANRP ar presupune onorarea hotărârilor începând cu cea mai veche (2006), plata prin executare silită se face în ordinea înscrierii încuviinţărilor de executare la Trezorerie”, se mai arată în comunicat.

    ANRP mai informează că “în perioada de şase luni în care se suspendă emiterea de noi hotărâri în temeiul celor două legi (mai sunt încă aproximativ 10.000 de dosare în lucru la prefecturi), va elabora şi supune spre aprobare un proiect de lege prin care se vor stabili condiţiile acordării de despăgubiri, metodele de evaluare şi termenele de plată, astfel încât să fie respectate drepturile persoanelor ale căror bunuri au rămas în fostele teritorii româneşti”.

    “Pentru ca acest proces de despăgubire să poată fi finalizat cu succes este însa nevoie ca, pe viitor, de la nivelul comisiilor judeţene să nu se mai recunoască drepturi acolo unde ele nu există. De aceea, este nevoie de o modificare substanţială a legislaţiei”, subliniază instituţia.

    Emiterea hotărârilor de comisii judeţene pentru despăgubiri aferente bunurilor trecute în proprietatea statului bulgar după 1940 sau sechestrate în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa după 1947, a actelor ANRP de validare a acestor hotărâri şi plata despăgubirilor au fost suspendate 6 luni, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată în 12 martie.

  • Schema de ajutor de stat pentru înfiinţarea a 20 locuri de muncă, dezbătută în 2 săptămâni

    “Schema privind investiţiile companiilor româneşti în Republica Moldova se află într-un stadiu al dezbaterilor mai puţin avansat decât cel pentru schema privind ajutorul de stat pentru companiile care înfiinţează cel puţin 20 de locuri de muncă, însă ambele urmează să intre în vigoare de la 1 iulie şi probabil cea cu crearea de locuri de muncă va fi supusă dezbaterii publice în următoarele două săptămâni”, a afirmat Voinea la la conferinţa internaţională organizată de Aspen Institute la Banca Naţională a României, pe tema finanţării economiilor din zona non-euro.

    El a arătat că vor beneficia de această schemă circa 1.000 de companii pe an, Guvernul având un buget de 500 milioane de lei pentru acest an, nivel care s-ar putea păstra şi anii viitori.

    “Pentru anul curent avem 500 milioane lei în buget. De asemenea, pentru anii următori există mai multe variabile care trebuie avute în vedere, dar oricum nu mai puţin de 500 milioane lei pentru că deja avem angajamente care acum s-au transformat în tot atâtea obligaţii”, a spus Voinea.

    Premierul Victor Ponta a anunţat la începutul lunii februarie că statul va plăti jumătate din valoarea totală a cheltuielilor salariale aferente pentru firmele care creează minimum 20 locuri de muncă.

    “Pentru companiile care creează minim 20 de locuri de muncă, statul va plăti jumătate din valoarea totală a cheltuielii salariale. Deci, nu e vorba de o scădere a impozitului sau a contribuţiilor sociale, e vorba de jumătate din cheltuiala salarială, din tot ce în limbajul comun înseamnă salariul pe care îl plăteşte angajatorul privat”, a spus Ponta.

    Schema de ajutor de stat a fost convenită că Fondul Monetar Internaţional.

    Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a precizat că statul va suporta din costul salarial atât salariul net, cât şi taxele aferente, iar schema de ajutor va fi valabilă timp de şapte ani, cu începere de la 1 iulie 2014.

    Normele de aplicare vor fi prezentate la începutul lunii aprilie, astfel încât să fie posibile preînscrieri până la 1 iulie.

    Conform sistemului pregătit de autorităţi, firmele vor achita întregul cost salarial pentru locurile de muncă nou-create, dar vor deconta trimestrial jumătate din acest cost. Condiţia, atât pentru firmele nou-înfiinţate, cât şi pentru cele aflate deja în funcţiune, este să fie create minimum 20 locuri de muncă. Firmele care creează minimum 20 locuri de muncă într-un an pot apela la această schemă de ajutor şi pe parcursul următorilor ani de aplicare a sistemului, în aceleaşi condiţii.

    O altă intenţie a Guvernului este să garanteze investiţiile firmelor româneşti în Republica Moldova în proporţie de 80%, în limita unui plafon total de un miliard lei pentru acest an, anunţa în februarie premierul Ponta la Chişinău, în timpul unei vizite oficiale în care s-a întâlnit cu preşedintele, cu prim-ministrul şi cu preşedintele Parlamentului moldovean.

    El şi-a exprimat speranţa ca, astfel, să existe mai multe investiţii româneşti în Republica Moldova, care să ajute la dezvoltarea economică a statului vecin.

    Voinea a precizat că statul a acordat anul trecut 23 de ajutoare de stat, dintr-un total de 52 de ajutoare pentru perioada 2007-2013.

    “Acestea s-au referit la investiţii de aproximativ 700 milioane de euro, investiţii private, ca ajutor de stat se va ajunge până la aproximativ încă 200 milioane de euro pentru aceste investiţii private şi se vor crea câteva sute, poate câteva mii de locuri de muncă”, a spus ministrul delegat.

  • CRIMEEA A FOST ALIPITĂ RUSIEI. Putin: Crimeea a fost şi rămâne o parte integrantă a Rusiei. Nu vrem scindarea Ucrainei

    “Republica Crimeea este considerată parte componentă din Federaţia Rusă începând de la semnarea acordului”, afirmă Kremlinul.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat, marţi, cu noii lideri proruşi ai Crimeei aceste acord la Kremlin, în faţa celor două Camere ale Parlamentului, a guvernatorilor şi membrilor Guvernului rus.

    Chiar dacă acest document a intrat în vigoare imediat, parlamentarii ruşi vor trebui să ratifice o lege care să includă în Federaţia Rusă doi noi subiecţi, Crimeea şi oraşul Sevastopol, care se bucură de un statut special. Data acestei ratificări, o simplă formalitate, nu a fost precizată.

    Crimeea a fost şi rămâne în sufletul ruşilor o parte integrantă a Rusiei

    “În sufletul şi conştiinţa acestor oameni, Crimeea a fost şi rămâne o parte integrantă a Rusiei”, a declarat preşedintele rus, la două zile după referendumul organizat în peninsula din sudul Ucrainei, care a votat în favoarea alipirii la Rusia.

    “Această convingere, bazată pe adevăr şi dreptate, s-a transmis din generaţie în generaţie”, a adăugat liderul rus.

    Crimeea a fost cedată în 1954 Ucrainei de liderul sovietic Nikita Hruşciov, o decize, care, potrivit lui Vladimir Putin, a “încălcat normele constituţionale” din acel moment. “Când Crimeea a ajuns dintr-o dată în componenţa altui stat (după dezmembrarea URSS), Rusia a simţit atunci nu doar că a fost furată, ci jefuită”, a mai afirmat liderul rus.

    “Locuitorii din Crimeea şi Sevastopol s-au adresat Rusiei şi au cerut să le garanteze drepturile şi libertăţile, să nu accepte ceea ce s-a întâmplat şi se întâmplă acum la Kiev, Doneţk, Harkov”, a adăugat Putin.

    “Nu puteam abandona Crimeea şi locuitorii săi, acesta ar fi însemnat pur şi simplu o trădare”, a subliniat liderul de la Kremlin.

    Putin: Nu vrem scindarea Ucrainei

    “Să nu îi credeţi pe cei care vă sperie pe tema Rusiei, care vă spun că după Crimeea, vor urma alte regiuni”, a declarat Putin, adresându-se ucrainenilor. “Noi nu vrem scindarea Ucrainei, nu avem nevoie de acest lucru”, a adăugat el.

    Vladimir Putin invocă precedentul Kosovo în cazul Crimeei

    Putin a respins criticile privind referendumul din Crimeea, citând declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo, ca exemplu de autodeterminare lăudat de Occident.

    Votul a fost considerat legitim din punctul de vedere al dreptului internaţional, de către Curtea Internaţională de Justiţie şi aceleaşi reguli se aplică în Crimeea, a declarat el.

    Putin a respins afirmaţia potrivit căreia Kosovo a fost un caz unic din cauza vărsării de sânge şi a conflictelor etnice din Iugoslavia, poziţie susţinută de Washington. CIJ nu spune nimic despre numărul victimelor în justificarea separării Kosovo de Serbia, a declarat Putin.

    Referendumul din Crimeea a fost deplin democratic şi în conformitate cu dreptul internaţional

    Referendumul din Crimeea a fost organizat în conformitate deplină cu procedurile democratice şi dreptul internaţional, a declara Vladimir Putin, într-un discurs susţinut în Parlament, unde a fost primit cu aplauze prelungite.

    Vladimir Putin a insistat că rezultatele referendumului de duminică, unde locuitorii din Crimeea s-au pronunţat masiv în favoarea alipirii peninsulei la Rusia, nu pot fi contestate.

    Liderul rus a mai afirmat că pensinsula Crimeea are legături istorice, culturale, religioase şi spirituale cu locuitorii din Rusia, Ucraina şi Belarus, ceea ce explică poziţia Moscovei faţă de regiune.

    Preşedintele rus a făcut referire şi la persecutarea etnicilor tătari din Crimeea şi a altor minorităţi din spaţiul sovietic şi a asigurat că noile autorităţi de la Simferopol doresc să repare aceste lucruri. Astfel, una dintre măsuri vizează ca tătara să devină limbă oficială în Crimeea, alături de rusă şi ucraineană.

    Vladimir Putin l-a criticat, de asemenea, pe liderul sovietic Nikita Hruşciov, afirmând că acesta a cedat Crimeea Ucrainei fără să ţină seama de dorinţa locuitorilor din regiune.

     

  • Ucraina cere comunităţii internaţionale să nu recunoască “Republica Crimeea”

     Autorităţile separatiste din peninsula ucraineană au cerut alipirea la Rusia, care urmează să fie prevăzută de un acord încheiat între Moscova şi “statul” lor.

    “Având în vedere faptul că independenţa Crimeei a fost proclamată de un organism nelegitim la încheierea unui referendum anticonstituţional, organizat prin încălcarea grosolană a normelor europene (…) Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei adresează tututor membrilor comunităţii internaţionale o cerere presantă de a se abţine de la a recunoaşte pe plan internaţional «Republica Crimeea»”, se arată într-un comunicat postat pe site-ul diplomaţiei de la Kiev.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dedeman vrea să deschidă minim patru magazine noi în 2014. Primul va fi inaugurat vineri, la Sibiu

     Magazinul din Sibiu are o suprafaţă de 13.700 mp şi dispune de o parcare proprie cu 380 de locuri.

    “Obiectivul nostru este ca în acest an să atingem sau chiar să depăşim 40 de magazine”, a declarat, într-un comunicat, preşedintele companiei, Dragoş Pavăl.

    Retailerul are un portofoliu de peste 45.000 de produse, care acoperă 11 domenii, şi deţine o suprafaţă de vânzare de circa 380.000 metri pătraţi.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Metrorex a retras cardurile comune cu RATB, din cauza datoriilor regiei de aproximativ 15 milioane de lei

     Metrorex nu mai acceptă, din 14 martie, la plata călătoriei cu metroul cardurile Activ emise şi reîncarcate de RATB şi nici biletele unice RATB – Metrorex. Decizia a fost anunţată în urma încetării contractului încheiat între Regia Autonomă de Transport Bucureşti şi SC Metrorex SA.

    Reprezentanţii RATB au precizat, marţi, că Metrorex a renunţat la cardurile Activ din cauza datoriilor regiei către compania de transport. Potrivit acestora, la sfârşitul anului trecut, debitul către Metrorex era de 17,3 milioane de lei, din care s-au achitat, de la începutul anului, 2.123.193 de lei, iar marţi urmează să fie plătită suma de 1.993.523 de lei.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro