Blog

  • Vânzările Adeplast au crescut cu 65%

    “În acest prim trimestru din 2014, per total business, am reuşit o creştere a vânzărilor cu 65 de procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Nu este rău deloc, dar suntem în permanenţă în competiţie cu propriile noastre reuşite, care devin automat pentru noi ţinte ce trebuie depăşite. De aceea suntem acum cu motoarele turate la maximum, în aşteptarea perioadei de vârf a sezonului, pentru ca întreg arsenalul nostru de fabrici de pe cele trei platforme industriale să poată funcţiona din plin”, a declarat proprietarul AdePlast.

    “Pe parcursul anului trecut am dat în folosinţă patru fabrici noi, care nu au avut încă prilejul de a-şi demonstra întreaga forţă. Acum, în 2014, suntem pregătiţi cu toate facilităţile noastre de producţie să livrăm către piaţa românească, dar şi către export. Vizăm în continuare, pe lângă pieţele devenite deja tradiţionale pentru noi, lumea germană a Europei. Vrem ca anul acesta să aducem mai multă valută în România”, a adăugat Bărbuţ.

    AdePlast a început în luna martie producţia şi livrările către piaţa autohtonă şi la export emailuri şi lacuri ecologice pe bază de apă, destinate protecţiei şi decorării suprafeţelor din lemn şi metal. Noua linie de producţie a fost pornită în cadrul fabricii de vopsele şi tencuieli decorative de pe platforma de la Ploieşti, după ce a investit 600.000 euro în modernizarea liniei deja existente.

    Compania deţine nouă fabrici, de mortare uscate, polistiren şi vopsele, situate pe trei platforme industriale, în Oradea, Ploieşti şi Roman.

  • Speculatorii s-au înghesuit să cumpere obligaţiuni greceşti

    Odată cu întoarcerea Greciei pe piaţa de capital, încă un obiectiv din programul cu FMI este bifat, iar economiştii băncilor străine prezic deja noi emisiuni de obligaţiuni elene pentru restul anului, cu valori între 5 şi 8 mld. euro în total.

    Cererea de obligaţiuni greceşti se explică atât prin calculele privind ieşirea ţării din recesiune (producţia industrială a crescut în februarie cu 1,7% faţă de februarie 2013, prima dată când are loc o creştere timp de trei luni consecutiv), cât şi prin optimismul din rândul investitorilor speculativi creat de aşteptarea că BCE va lansa în curând un program de relaxare monetară după modelul Fed, în numele prevenirii unei perioade de deflaţie pentru zona euro.

  • Business Magazin, în 2006: România va ajunge abia peste zece ani la nivelul de trai al ţărilor central şi est-europene

    Romania va ajunge abia peste zece ani la nivelul de trai al tarilor central- si est-europene care au aderat la UE in 2004. Cel putin asa a prezis de curand Anand Seth, directorul Bancii Mondiale pentru Europa Centrala si de Est. Iar aceasta se va intampla numai in regim de inflatie mica si de crestere economica simtitor mai mare decat cea de care e in stare acum Romania. Nu cumva e prea pesimista estimarea? Sau poate prea optimista?

    Dupa decernarea celor mai importante premii ale celei de-a saptea arte, oameni din intreaga lume au dat fuga la cinematograf sa o vada pe blonda de la Drept intr-un rol de Oscar. Numai ca vizionarea capricioasei Reese Witherspoon intr-un rol de sotie mai mult sau mai putin iubitoare i-a costat pe romanii care s-au dus la cinematograf un pic mai mult decat pe vecinii nostri mai de la vest.

    Daca noi am platit la Multiplex pentru avanpremiera „Walk the Line“ 5,5 euro, echivalentul a 19,5 RON (daca am mai avut rabdare cateva saptamani, pretul a coborat la 4,2 euro – 15 RON), vecinii din Budapesta au platit pentru a urmari viata lui Johnny Cash aproximativ 5 euro, cehii intre 4 si 6 euro, letonii 5,7 euro, iar polonezii 5,8 euro.

    La prima vedere, un bilet la film in Romania pare relativ ieftin. La o privire mai atenta, vedem insa ca banii dati la casa de bilete reprezinta un efort financiar mult mai mare in valoare absoluta, raportat adica la puterea de cumparare a cinefililor din tarile central-europene, atata vreme cat statisticile arata diferente semnificative de nivel de trai intre noi si ei.

     

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din martie 2006.

  • PROGNOZA METEO. Cum va fi vremea în toată ţara până la Paşti

    BANAT
    După temperaturi diurne iniţiale de 19-20 de grade şi nocturne de 7-8 grade, valorile termice se vor apropia treptat de normalul perioadei, înregistrându-se, în medie, temperaturi maxime de 15-17 grade şi minime de 3-6 grade. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi redusă până la 13 aprilie, dar în rest vor fi ploi, inclusiv averse, care pot fi izolat mai însemnate cantitativ.

    CRIŞANA
    Valorile termice diurne vor oscila relativ puţin, încadrându-se, în medie, în ecartul 13-17 grade. O evoluţie asemănătoare se preconizează şi pentru media minimelor termice nocturne, care, pe fondul unor variaţii mai mici de la o noapte la alta, va fi de 2-5 grade. În intervalul 13-16 aprilie se vor semnala ploi, inclusiv averse, care pot fi izolat mai însemnate cantitativ. În celelalte zile, probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi mai redusă.

    TRANSILVANIA
    Vor alterna intervalele cu încălzire şi răcire a vremii, astfel că ziua cea mai răcoroasă va fi cea de 15 aprilie, când media temperaturilor maxime nu va depăşi 11 grade, în schimb pe 13 aprilie în regiune va fi cald pentru această perioadă, cu maxime termice diurne medii de 17-18 grade. Media minimelor termice nocturne se va menţine uşor pozitivă, până la 4 grade, oscilaţiile de la o noapte la alta fiind de mai mică amplitudine în comparaţie cu regimul termic al zilelor. Ploile vor avea o probabilitate ridicată de apariţie în intervalul 14-16 aprilie.

    MARAMUREŞ
    De la valori termice diurne de 17 grade în jurul datei de 13 aprilie, respectiv nocturne de 6 grade, vremea se va apropia ulterior de normalul termic al perioadei, cu maxime termice cuprinse, în medie, între 12 şi 16 grade şi minime nocturne a căror medie va fi pozitivă, fără a depăşi 4 grade. În intervalul 13-16 aprilie se vor semnala ploi, inclusiv averse, care pot fi izolat mai însemnate cantitativ în intervale scurte de timp. În celelalte zile, fie nu va ploua, fie pe arii restrânse vor fi ploi slabe.

    MOLDOVA
    Până la 14 aprilie, maximele termice vor atinge medii de 18-19 grade, iar minimele termice vor fi în jurul a 7 grade. În contrast, în zilele reci, care se estimează a fi în intervalul 15-17 aprilie, mediile maximelor diurne nu vor depăşi 12 grade, iar minimele nopţilor vor fi în jurul a 3 grade. Între 17 şi 21 aprilie, vremea se va încălzi treptat, astfel încât media temperaturilor maxime va urca de la 14 la 17 grade, iar media minimelor termice nocturne se va situa între 3 şi 5 grade. Ploile vor fi în general slabe şi vor avea o probabilitate mai ridicată de apariţie în intervalul 14-16 aprilie, când pot fi şi sub formă de aversă.

    DOBROGEA
    Până la 14 aprilie se va produce o încălzire, maximele urcând spre 17 grade, iar minimele nocturne încadrându-se între 5 şi 9 grade. Intervalul 15-21 aprilie se estimează a fi normal din punct de vedere termic, cu medii diurne între 14 şi 16 grade şi minime nocturne în jurul a 7-8 grade. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi redusă până la 14 aprilie şi în intervalul 19-20 aprilie. În celelalte zile vor fi ploi în general slabe.

    MUNTENIA
    Media temperaturilor maxime va ajunge spre 20 de grade în jurul datei de 13 aprilie, iar media minimelor termice nocturne va creşte până la 7-8 grade pe 14 aprilie. Ulterior, pe fondul unor oscilaţii de amplitudiune mai redusă, valorile termice vor fi apropiate de normalul perioadei, înregistrându-se, în medie, temperaturi maxime de 16-18 grade şi minime de 4-6 grade. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi redusă până la 13 aprilie şi în intervalul 17-21 aprilie. În celelalte zile vor fi ploi, inclusiv cu caracter de aversă.

    OLTENIA
    Vremea va fi apropiată de normalul termic al perioadei, fiind caracterizată de încălziri şi răciri succesive. În cele mai răcoroase zile, cele de 15 şi 16 aprilie, media temperaturilor maxime va fi de 14-15 grade, iar a celor nocturne de 3-4 grade. În schimb, pe 13 şi 14 aprilie, în regiune va fi cald pentru această perioadă, cu maxime termice diurne, în medie, de 19-20 de grade şi medii termice nocturne în jurul a 7 grade. Între 15 şi 21 aprilie se vor înregistra, în medie, temperaturi maxime de 15-17 grade şi minime de 4-6 grade. Ploile vor fi posibile zilnic, iar în intervalul 13-17 aprilie pot fi pe arii mai extinse, precum şi moderate din punct de vedere cantitativ.

    LA MUNTE
    Media maximelor termice diurne va fi cuprinsă între 5 şi 9 grade, cu vârfuri de până la 11 grade în 13 aprilie. Nopţile vor fi mai reci decât normalul perioadei, mediile temperaturilor minime fiind, în general, negative. Precipitaţiile vor fi în general slabe şi posibile aproape zilnic, cu menţiunea că la altitudini mari se mai pot semnala lapoviţe şi ninsori. Se estimează că în intervalul 14-17 aprilie, izolat, precipitaţiile vor putea fi mai însemnate cantitativ.
     

  • Internetul mobil a ajuns la 13,6 mil. utilizatori şi aşteaptă aplicaţiile de business

    “Anul trecut a crescut gradul de utilizare a serviciilor de internet mobil (traficul mediu lunar), atât prin intermediul telefoanelor mobile, cât şi prin intermediul modemurilor şi cardurilor USB”, spune Eduard Lovin, directorul executiv al ANCOM.

    În ceea ce priveşte accesul la internet de mare viteză, în România erau anul trecut 9,6 milioane conexiuni active la internet mobil în bandă largă, un avans de 35% faţă de 2012, şi 11,1 milioane terminale/cartele SIM care permit accesul la internet mobil prin intermediul tehnologiilor 3G/3GĂ 4G – creştere anuală de 27%.

    Numărul de smartphone-uri compatibile cu tehnologiile de internet de mare viteză a crescut în portofoliul operatorilor telecom, în condiţiile în care aproximativ 75% dintre conexiunile de acces la internet la puncte mobile de mare viteză se realizează cu plata unui abonament şi extraopţiuni dedicate pentru acces la internet. Victor Voicu, de la Romtelecom şi Cosmote, a estimat că ponderea smartphone-urilor în totalul vânzărilor de dispozitive mobile ale companiei va ajunge anul acesta la circa 80%.

    “Smartphone-urile sunt deja majoritare pentru noi. De câteva luni bune vindem mai multe smartphone-uri decât telefoane simple”, a precizat Valentin Ştefan, director la Vodafone. Astfel, ţinând cont de infrastructura dezvoltată, pe plan local există tot mai mult potenţial de creştere a business-urilor din zona aplicaţiilor mobile.

    “Oamenii sunt dispuşi să plătească pentru conţinut, cel puţin pentru muzică. În ultimele şase luni numărul de plătitori a crescut de trei ori”, a spus Sergiu Biriş, CEO al Trilulilu Music.

    “Dezvoltatorii români sunt importanţi, ei dezvoltă foarte mult pentru afară. Sunt foarte multe companii care au sediul în alte ţări, dar dezvoltă în România”, a menţionat Elena Iordache de la Brainient, o companie fondată în România cu sediul central la Londra, care a dezvoltat o platformă de publicitate interactivă.
     

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1.629 lei
    salariul mediu nominal net în februarie, în creştere cu 1 leu faţă de luna ianuarie

    8,74 mld. kWh
    consumul final de electricitate în primele două luni ale anului, în scădere cu 0,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2013

    105 mil.
    numărul de minute de apeluri în roaming în UE efectuate în 2013 de utilizatorii români de telefonie mobilă, în timp ce numărul de apeluri primite s-a ridicat la 318 mil. minute

    46 mil.
    numărul de şomeri din cele 34 de ţări OECD în luna februarie, ceea ce înseamnă o rată a şomajului de 7,6%

    3,6%
    creşterea economică globală anticipată de FMI pentru 2014, în timp ce pentru 2015 prognoza de creştere este de 3,9%

    0,5%
    creşterea în februarie a volumului comerţului din UE faţă de luna ianuarie, după o creştere în ianuarie de 0,6%

    1,04%
    inflaţia anuală în luna martie, un nou minim istoric, după ce preţurile de consum au stagnat, cu un plus de numai 0,03% faţă de februarie

  • Feriţi-vă de hoţi şi aveţi grijă cum conduceţi! Anunţ de la Poliţie pentru ziua de Florii

    Astfel, 6.466 de poliţişti de la ordine publică, 1.498 de la structurile de poliţie rutieră, 497 de la transporturi, 691 de investigaţii criminale, 88 de la arme, dar şi 710 poliţişti de la alte structuri şi rezerve de intervenţie, se vor afla în stradă, în dispozitive mixte de ordine şi siguranţă publică, precum şi în proximitatea lăcaşurilor de cult sau de desfăşurare a manifestărilor publice circumscrise acestei sărbători.

    4.235 de patrule de siguranţă publică, dintre care 1.058 pedestre şi 3.177 auto, vor acţiona pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale. Activităţile vor fi desfăşurate în sistem integrat, împreună cu celelalte instituţii cu atribuţii în asigurarea ordinii şi liniştii publice.

    Pe drumurile publice, pe principalele artere din zonele turistice, pe traseele de acces către aceste zone, precum şi în zona bisericilor, poliţiştii de la rutieră vor acţiona pentru menţinerea fluenţei şi prevenirea producerii unor evenimente grave, în general a celor generate de excesul de viteză, fiind amplasate, în acest sens, în trafic, aparate radar.

    Poliţiştii de la transporturi vor asigura patrularea în 284 de trenuri de călători precum şi în 289 staţii şi triaje de cale ferată. Totodată, 33 de trenuri de marfă vor fi însoţite, pe durata deplasării, de către poliţişti.

    De asemenea, în această perioadă, poliţiştii de la transporturi vor patrula în 14 aerogări (internaţionale şi naţionale), precum şi în 20 de porturi la Marea Neagră sau pe Dunăre.

    În caz de nevoie, apelaţi cu încredere 112 – Apelul Unic de Urgenţă.

    Pentru a avea sărbători liniştite, poliţiştii vă recomandă:

    Adoptaţi un comportament preventiv, pentru a nu deveni ţinta hoţilor de buzunare!

    În zonele aglomerate din pieţe, bazare, gări, autogări, magazine, lăcaşe de cult, manifestaţi atenţie sporită asupra banilor sau altor obiecte personale!

    Nu purtaţi portmoneul în buzunarele exterioare ale vestimentaţiei, în sacoşă sau la vedere, ci în poşete, borsete sau în buzunarele interioare ale vestimentaţiei!

    Nu păstraţi în acelaşi loc banii, actele personale şi cheile apartamentului!

    În aglomeraţie, dacă vă simţiţi bruscaţi cu intenţie, controlaţi-vă geanta sau portmoneul chiar în acel moment şi priviţi cu atenţie persoanele din jurul dumneavoastră!

    Când vă deplasaţi după lăsarea întunericului, evitaţi pe cât posibil locurile izolate sau neiluminate şi purtarea bijuteriilor la vedere!

    Dacă sunteţi victima unei infracţiuni, dacă aţi asistat sau aveţi cunoştinţă despre săvârşirea unei fapte antisociale adresaţi-vă celei mai apropiate unităţi de poliţie.

    Recomandări pentru circulaţia cu autoturismul pe drumurile publice:

    Dacă vă deplasaţi cu autoturismul în alte localităţi decât cea de domiciliu, pentru a petrece Sărbătoarea Floriilor, Poliţia Română recomandă conducătorilor auto să adopte o manieră prudentă de conducere, fără bruscarea comenzilor vehiculelor, să efectueze fiecare manevră doar după o temeinică asigurare şi să evite efectuarea depăşirilor care, în condiţii de vizibilitate redusă şi carosabil umed, se dovedesc extrem de periculoase.

    Poliţiştii rutieri atrag atenţia asupra necesităţii respectării regimului legal de viteză, întrucât viteza excesivă şi cea neadaptată la condiţiile meteo, de drum sau trafic, reprezintă principalul factor generator al accidentelor rutiere în România.

    Circulaţi cu viteză redusă, adaptată permanent condiţiilor concrete din trafic, în special când se circulă în coloană. De asemenea, pentru un plus de siguranţă, se impune şi mărirea distanţei în mers între vehicule.

    Conducătorii auto începători trebuie să evite, pe cât posibil, conducerea autovehiculului pe timp de noapte sau pe distanţe mari, dată fiind experienţa redusă şi riscul implicării în evenimente rutiere.

    Şi pietonilor li se recomandă să-şi sporească atenţia, să evite pe cât posibil folosirea părţii carosabile, mai ales după lăsarea întunericului şi în condiţii de vizibilitate redusă, să se asigure temeinic înaintea traversării drumurilor şi să procedeze la efectuarea acesteia numai după ce sunt siguri că o pot face în condiţii de siguranţă.
     

  • Cum să supravieţuieşti concurenţei: te aliezi cu ea

    Mai dispuse colaborării sunt în general instituţiile de dimensiuni mai mici, care se aliază cu altele pentru a reuşi să reziste pe piaţă şi pentru a obţine finanţare mai uşor atunci când au nevoie. Un astfel de exemplu îl reprezintă Triangle Network, înfiinţată în anii optzeci la Londra pentru a organiza ateliere la care să participe artişti şi care de atunci s-a extins, devenind o reţea de peste treizeci de asociaţii din diverse ţări pe mai multe continente. Triangle organizează expoziţii, ateliere sau programe de tip “artistul casei” unde artişti sunt invitaţi de anumite instituţii să petreacă o perioadă sub aripa lor şi să creeze opere de artă pentru ele.

    Tot la Londra, câteva galerii de dimensiuni mai reduse au format Common Practice, o alianţă menită să evidenţieze rolul micilor galerii în domeniul artei. Alianţa a avut succes, ajungând să înfiinţeze o filială la New York şi să aibă în plan deschiderea uneia similare la Los Angeles. Ultimul proiect al Common Practice este chiar axat pe ideea colaborării în domeniul artistic, fiind intitulat “How To Work Together” (“Cum să colaborăm”). Nouă artişti sunt invitaţi de trei dintre instituţiile membre să creeze lucrări care răspund întrebării din titlul proiectului.

  • Care e interesul UE şi care e interesul Rusiei

    După ce Gazprom a scumpit gazul livrat Ucrainei la 485 dolari/mc (în loc de 268 dolari/mc, cât convenise fostul preşedinte Ianukovici în decembrie trecut), iar Ucraina a replicat, pentru urechile europenilor, că nu poate plăti un asemenea preţ fiindcă îi periclitează capacitatea de a asigura tranzitul normal al gazului spre Europa, Kievul a marcat şi ratarea de către Naftogaz a scadenţei de plată a datoriei de 2,2 mld. dolari către Gazprom, la 7 aprilie.

    Vladimir Putin a trimis o scrisoare liderilor din 18 ţări UE care cumpără gaz rusesc, în frunte cu Germania şi Italia, avertizându-i că s-a ajuns la un stadiu “critic” al impasului datoriei ucrainene, cu posibile consecinţe asupra tranzitului de gaze spre Europa. Putin declarase, anterior, că Rusia nu poate continua la infinit să subvenţioneze economia în faliment a Ucrainei şi că această răspundere ar trebui să o preia acum SUA şi UE, care au recunoscut noile autorităţi de la Kiev, “dar n-au dat până acum niciun dolar ca să susţină economia ţării”, pe când Rusia nu recunoaşte noile autorităţi, dar în schimb susţine economia vecină cu “sute de milioane şi miliarde”.

    În decembrie, Rusia a oferit Ucrainei 3 mld. dolari din împrumutul preconizat de 15 mld. dolari, precum şi un discount de 33% la preţul gazelor, deşi Ucraina nu mai reuşise de la începutul lui 2013 să achite gazul primit. Datoria totală a Ucrainei către Rusia, inclusiv factura la gaze, se ridică la 16,6 mld. dolari, conform premierului rus Dmitri Medvedev.

    Scrisoarea lui Putin către cumpărătorii europeni de gaz rusesc a venit ca o confirmare ironică a zicerii, îndelung criticate în presa est-europeană, a lui Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, care s-a opus instituirii de noi sancţiuni economice contra Rusiei, amintind cu sinceritate dezarmantă de existenţa intereselor comune între UE şi Rusia: “Care este interesul Rusiei? Să exporte energie. Care este interesul UE? Să cumpere energie la preţuri rezonabile”.

  • Trădătorii se împuşcă, dar nu poţi să-i împuşti pe toţi. Perlele politice ale săptămânii

    “Ştiţi cum e, când eşti în stare de război, trădătorii se împuşcă” – Ludovic Orban, fruntaş PNL, despre excluderea din partid a lui Radu Stroe pe motiv că acţionează ca “avocat al PSD”

    “Probabil e ultimul bilanţ la care particip la Ministerul Afacerilor Interne. Premierul se roagă pentru asta! Nu se ştie, întortocheate sunt căile Domnului, vă treziţi cu mine la anul pe aici” – preşedintele Traian Băsescu

    “S-au adresat şi preşedintelui României pentru soluţii de sprijin, iar şeful statului i-a îndrumat către tinerii noştri” – Elena Udrea (PMP) despre decizia partidului ei de a-i sponsoriza pe tinerii care vor participa în SUA la Conferinţa Internaţională pentru Dezvoltare Aerospaţială

    “Dacă va fi ales un alt preşedinte decât domnul Ponta sau o marionetă a PSD, să zicem eu, se poate face şi un guvern PNL-PSD cu Iohannis premier” – Crin Antonescu, liderul PNL

    “Eu cred că e monstrul din Loch Ness al politicii româneşti, care ajunge la suprafaţă din când în când” – Guy Verhofstadt, liderul ALDE, despre zvonul unor negocieri de afiliere a PNL la PPE

    “Este în stare, dacă ajunge preşedinte, să îl numească chiar şi pe Traian Băsescu în funcţia de prim-ministru” – Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei, despre Crin Antonescu

    “Poate se gândeşte să se retragă la Cotroceni” – vicepremierul Liviu Dragnea despre postarea lui Victor Ponta pe Facebook referitoare la o retragere după alegerile din toamnă