BusinessMagazin

Blog

  • Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România în scădere în primul semestru din 2014

     În plus, se înregistrează o creştere semnificativă, de 35,9%, a valorii estimate a pieţei de M&A din regiune, faţă de primul semestru din 2013, generată, în primul rând, de o megatranzacţie care a avut loc pe piaţa din Cehia în primul semestru al acestui an, indică EY M&A Barometer România.

    În Europa Centrală şi de Sud-Est, majoritatea companiilor care au făcut obiectul tranzacţiilor au avut cumpărători din aceeaşi regiune geografică –  numărul acestora cumulând 51% din totalul tranzacţiilor. Tranzacţiile au fost încheiate mai ales de investitori strategici, iar cea mai atractivă industrie pentru cumpărători a fost tehnologia informaţiei (IT). În ceea ce priveşte valoarea, cele mai mari tranzacţii au vizat industria chimică.

    În România, majoritatea companiilor româneşti care au făcut obiectul unei tranzacţii au avut cumpărători din România – numărul acestora cumulând 66% din totalul tranzacţiilor. Barometrul evidenţiază faptul că tranzacţiile au fost dominate de investitori strategici, iar industria cea mai atractivă a fost tehnologia informaţiei (IT), în timp ce, în ceea ce priveşte valoarea, cele mai mari tranzacţii au vizat sectorul de energie şi minerit, cel de produse alimentare şi băuturi, şi transporturi.

    Tranzacţiile finalizate de investitorii strategici în primul trimestru din 2014 reprezintă 49% din numărul total, cu 10% mai puţin faţă de anul anterior. Ponderea investitorilor financiari a crescut la 51% din totalul celor prezenţi pe piaţă, faţă de 41% în primul semestru din 2013, subliniind o disponibilitate mai mare a fondurilor private de investiţii de a investi în România.

    În primul semestru din 2014, dintr-un total de 19 tranzacţii efectuate de investitori externi, cele mai multe investiţii au provenit, în mod egal, din Canada, Luxemburg şi Germania – fiecare cu câte 11% – în timp ce în primul trimestru al anului 2013 cei mai activi investitori externi au fost din Polonia (15%). SUA este singurul investitor cu o prezenţă constantă pe piaţa din România în ultimii doi ani, cu un nivel al investiţiilor de 5% din total, în primul trimestru din 2014, faţă de 12% anul trecut.

    Sectorul IT a fost cea mai atractivă industrie (după numărul de tranzacţii), înregistrând 9 tranzacţii în primul semestru al acestui an. Acesta a fost urmat de sectorul de media şi telecomunicaţii (cu 7 tranzacţii) şi servicii (cu 7 tranzacţii).
    În ceea ce priveşte valoarea tranzacţiilor, cele mai mari tranzacţii au vizat sectorul de energie şi minerit, urmat de transporturi şi servicii financiar-bancare.

    Consolidarea sectorului energetic a fost cea mai vizibilă tendinţă din piaţă, în care cea mai atractivă zonă pentru investiţii a fost cea a energiilor regenerabile. Astfel, parcurile de energie fotovoltaică şi microhidrocentralele au atras jumătate din numărul de tranzacţii finalizate în primul semestru din 2014.A doua tendinţă vine dinspre sectorul serviciilor financiar-bancare, marcând o consolidare a sectorului financiar, cu tranzacţii majore în domeniul bancar şi de asigurări, dar şi alte zone, inclusiv cea de leasing.

    “Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii din prima jumătate a anului 2014 a fost dominată de tranzacţii sub pragul de 20 de milioane EUR. Chiar dacă au apărut anumite tranzacţii mari în sectorul serviciilor financiare, energiei şi materialelor de construcţii, acestea urmează să se finalizeze în 2015. Pe de altă parte, piaţa locală a tranzacţiilor de mărime medie a înregistrat semnale pozitive puternice, cu numeroase tranzacţii în sectorul TMT (tehnologie, media şi telecomunicaţii). Alte sectoare în care s-a observat o accelerare a activităţii de fuziuni şi achiziţii au fost: energie, transporturi şi serviciile financiare. În plus, am remarcat un semnal pozitiv şi din partea cumpărătorilor prin creşterea numărului de tranzacţii urmărite de către fondurile de private equity, prin noi investiţii sau achiziţii efectuate de companiile din portofoliu, dar şi o serie de tranzacţii secundare. În ceea ce priveşte vânzătorii, am observat o schimbare în activitatea antreprenorilor români, cărora EY le oferă suport în mod deosebit, aceştia devenind mult mai atenţi la realităţile pieţei.

    Drept urmare, am văzut o descreştere a aşteptărilor acestora privind evaluarea companiilor, o tendinţă în măsură să susţină în continuare activitatea de M&A în perioada următoare,” spune Florin Vasilică, partener şi lider al departamentului Servicii de asistenţă în tranzacţii, EY România.

  • TOPUL celor mai dinamice companii din IT&C. România, pe locul al treilea în clasament

    Patru dintre companiile prezente în clasament sunt nou-intrate, iar creşterea medie înregistrată de firmele româneşti din top este de 589%. Cinci companii sunt dezvoltatori de software, iar una este o firmă de internet. Două dintre ele au sediul în Bucureşti, două în Cluj-Napoca, una în Baia Mare şi una în Sibiu.

    Aceste companii “sunt dovada faptului că inovaţia şi talentul pot face diferenţa chiar şi pe o piaţă foarte dificilă, precum cea a ultimilor ani”, a afirmat, într-o conferinţă, managerul local al proiectului Fast 50 şi partener Deloitte România, Alina Mirea.

    Cu un avans al veniturilor de 1.433%, compania ITNT din Sibiu ocupă locul patru în clasamentul regional, cea mai bună poziţie ocupată de o entitate românească prezentă în top.

    Aflată pentru al şaptelea an consecutiv în clasament, Teamnet International Bucureşti este prezentă în două categorii: locul trei la categoria Big 5, care include companiile dinamice, prea mari ca venituri, pentru a concura, pe picior de egalitate, cu firmele mai mici din categoria Fast 50, şi poziţia 34 la categoria Fast 50, cu o creştere de 424%.

    Softelligence Bucureşti s-a plasat pe locul 27 (cu o rată de creştere de 459%), urmată de Life is Hard SRL CLuj-Napoca (453%, locul 28). Fortech Cluj-Napoca (403%, locul 37) şi Trencadis Baia Mare (362%, poziţia 42).

    Creşterea medie în rândul companiilor prezente în clasamentul Fast 50 a urcat la 698% de la 671%, în 2013, dar cu mult sub media de 1.026% înregistrată în 2012.

    Zece ţări au contribuit la clasamentul Fast 50 din acest an, respectiv Polonia (17), Ungaria (10, România (6), Croaţia (4), Cehia, Lituania şi Slovacia (câte 3 fiecare), Serbia (2), Bulgaria şi Estonia (câte una fiecare).

    Dintre cele 50 de companii, 26 sunt prezente pentru prima oară, zece au urcat în clasament, iar 14 au coborât.

    Şi în acest an topul este dominat de firmele de software (26), urmate de companiile de internet (12) şi cele de telecomunicaţii/networking (6).

    Raportul include totodată un sondaj efectuat în rândul directorilor generali ai companiilor care şi-au depus candidatura pentru un loc în clasamentul Deloitte, care arată că inovaţia (20%) este cea mai mare provocare de management cu care aceştia se confruntă.

    Accesul la mâna de lucru specializată (28%) şi climatul economic general (20,6%) sunt cele mai mari ameninţări pe care directorii acestor companii le identifică.

    Mai mult de jumătate din directori (54,7%) anticipează o dezvoltare organică, iar 39,1% se aşteaptă la extindere internaţională.

    În ce priveşte veniturile companiilor, 33,8% din respondenţi estimează o creştere care variază între 26 şi 50%, în 2014, iar 52,3% au în plan creşterea cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea în următorii doi ani.

    Pentru a fi eligibile pentru clasamentul Fast 50, companiile trebuie să aibă venituri anuale de cel puţin 50.000 euro în fiecare an, între 2009 şi 2013, minim cinci ani de activitate, sediul într-o ţară din Europa Centrală, să dezvolte sau să producă tehnologii patentate sau să facă investiţii substanţiale în cercetare şi dezvoltare şi să aibă o structură de acţionariat care exclude subsidiare deţinute majoritar de entităţi strategice.

  • Ponta: Demisia lui Hrebenciuc din Parlament scoate justiţia din campania electorală

    “Este decizia domniei sale şi este o decizie prin care scoate justiţia din campania electorală, aşa cum era folosită începând de ieri”, a spus Ponta, precizând că nu a discutat cu Hrebenciuc în prealabil.

    Întrebat dacă se aşteaptă la un astfel de gest de onoare şi din partea lui Dan Şova, pentru faptul că acesta este implicat într-un dosar de trafic de influenţă cu Hrebenciuc, Ponta a reluat afirmaţia de luni seara, respectiv că nu este ilegal să doreşti să fii preşedinte de partid.

    “Să vrei să fii preşedinte al unui partid nu e ceva ilegal. Nu înţeleg de ce trebuie să arestăm pe cineva că vrea să aibă o funcţie. Şi eu am vrut să fiu preşedinte al PSD şi nu m-a arestat nimeni în 2010, din fericire. Deci, arestăm oamenii care vor să fie preşedinţi de partid ? Cred că ne întoarcem în vremea lui Ceauşescu sau a lui Stalin şi nu vreau acest lucru”, a spus Ponta.

    Întrebat cu cine a negociat el pentru a ajunge preşedintele PSD, Ponta a răspuns: “Cu toată lumea”.

    Deputatul PSD Viorel Hrebenciuc, pentru care DNA a cerut încuviinţarea arestării preventive în două dosare, a demisionat din Parlament.

    Anunţul a fost făcut marţi de către preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Valeriu Zgonea, care a spus că Viorel Hrebenciuc a luat această decizie pentru a se pune la dispoziţia justiţiei.

    El a precizat însă că, până la o decizie definitivă a instanţei, Hrebenciuc rămâne membru PSD.

    Viorel Hrebenciuc era deputat din anul 1996, fiind la a cincea legislatură consecutivă. La alegerile parlamentare din 2012, Hrebenciuc a fost ales deputat în circumscripţia electorală nr.4 Bacău, colegiul uninominal nr.9.

    Hrebenciuc era vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

    Deputatul PSD Viorel Hrebenciuc a fost anunţat, luni, de procurorii DNA că este urmărit penal într-un nou dosar, în care este acuzat de instigare la infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, trafic de influenţă, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi cumpărare de influenţă.

    Potrivit DNA, Hrebenciuc ar fi aflat informaţii din interiorul DNA cu ajutorul fostului şef al Serviciului Protecţie şi Pază (SPP) Dumitru Iliescu, acesta cerând şi obţinând de la un angajat al Direcţiei informaţii despre interceptarea deputatului.

    În acelaşi dosar, Dan Şova este urmărit penal pentru trafic de influenţă.

    Potrivit procurorilor, în 17 octombrie, Viorel Hrebenciuc, lider al grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor, membru al Comitetului Executiv Naţional al partidului şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, i-ar fi cerut senatorului Dan Şova să iniţieze o propunere legislativă privind amnistia şi graţierea unor pedepse.

    Viorel Hrebenciuc i-ar fi promis lui Şova, în schimbul intervenţiilor sale, că îl va sprijini să obţină funcţia de preşedinte al partidului din care cei doi fac parte, în dauna altor doi posibili contracandidaţi.

    Cei doi au mai discutat ca, în acelaşi context, colegul lui Hrebenciuc să îl determine pe ministrul Justiţiei să iniţieze un proiect de lege având ca obiect abrogarea articolului 13 din Legea 78/2000, respectiv “fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”.

    DNA a precizat că propunerea a fost formulată pentru a evita ca o eventuală condamnare a lui Viorel Hrebenciuc să fie pusă în executare, dar şi pentru “a evita executarea unei eventuale pedepse aplicate unui membru reprezentativ al partidului, care fusese condamnat nedefinitiv în primă instanţă pentru luare de mită, la pedeapsa închisorii”.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că membrul PSD condamnat, pe care Hrebenciuc voia să îl sprijinire prin adoptarea unei legi de amnistiere şi graţiere a pedepsei, este Miron Mitrea. Instanţa supremă l-a condamnat, în 15 octombrie, pe deputatul PSD Miron Mitrea la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul de corupţie privind lucrările de construcţie făcute la locuinţa mamei sale, decizia nefiind definitivă.

    DNA a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea preventivă a lui Viorel Hrebenciuc, atât în noul dosar, cât şi în cel în care este cercetat alături de deputatul PSD Ioan Adam, pentru retrocedări ilegale de păduri.

    În dosarul retrocedărilor ilegale, Hrebenciuc este urmărit penal pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

  • Sebastian Ghiţă cere ca Dan Şova şi Viorel Hrebenciuc să fie suspendaţi din PSD

    “Conform deciziei de la Orăştie enunţată de preşedintele Ponta, cer suspendarea domnilor Şova şi Hrebenciuc din PSD. Victor Ponta vrea sa apere legea şi corectitudinea. Aceşti oameni au greşit în partid. Nu ştiu dacă au greşit şi în faţa legii. Domnul Ponta a spus că cine va face jocuri în PSD va fi exclus. Justiţia trebuie să arate adevărul despre retrocedari. Şi despre Macovei. Şi despre regimul Basescu”, arată Sebastian Ghiţă într-o declaraţie de presă.

    Deputatul PSD mai spune că nimeni nu este mai presus de lege şi că Viorel Hrebenciuc ”i-a atras şi pe alţi senatori într-o situatie rea şi gravă, riscând să compromită poziţia PSD”.

    “Nu vreau răul nimănui. Dar sunt sigur ca Victor Ponta, Liviu Dragnea, Gabi Oprea şi Daniel Constantin pot sa arate românilor că sunt drepţi şi corecţi. Nimeni nu este mai presus de lege. Hrebenciuc i-a atras şi pe alţi senatori într-o situatie rea şi gravă, riscând să compromită poziţia PSD. Procurorii sunt întrebaţi de ce apar astfel de anchete în campanie. Politicienii trebuie să se întrebe de ce fac astfel de lucruri in campanie! Hrebenciuc şi Şova trebuie să se pună la dispoziţia justiţiei”, adaugă Sebastian Ghiţă.

    Deputatul PSD Viorel Hrebenciuc a fost anunţat, luni, de procurorii DNA că este urmărit penal într-un nou dosar, în care este acuzat de instigare la infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, trafic de influenţă, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi cumpărare de influenţă.

    Potrivit DNA, Hrebenciuc ar fi aflat informaţii din interiorul DNA cu ajutorul fostului şef al Serviciului Protecţie şi Pază (SPP) Dumitru Iliescu, acesta cerând şi obţinând de la un angajat al Direcţiei informaţii despre interceptarea deputatului.

    În acelaşi dosar, Dan Şova este urmărit penal pentru trafic de influenţă.

    Potrivit procurorilor, în 17 octombrie, Viorel Hrebenciuc, lider al grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor, membru al Comitetului Executiv Naţional al partidului şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, i-ar fi cerut senatorului Dan Şova să iniţieze o propunere legislativă privind amnistia şi graţierea unor pedepse.

    Viorel Hrebenciuc i-ar fi promis lui Şova, în schimbul intervenţiilor sale, că îl va sprijini să obţină funcţia de preşedinte al partidului din care cei doi fac parte, în dauna altor doi posibili contracandidaţi.

    Cei doi au mai discutat ca, în acelaşi context, colegul lui Hrebenciuc să îl determine pe ministrul Justiţiei să iniţieze un proiect de lege având ca obiect abrogarea articolului 13 din Legea 78/2000, respectiv “fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”.

    DNA a precizat că propunerea a fost formulată pentru a evita ca o eventuală condamnare a lui Viorel Hrebenciuc să fie pusă în executare, dar şi pentru “a evita executarea unei eventuale pedepse aplicate unui membru reprezentativ al partidului, care fusese condamnat nedefinitiv în primă instanţă pentru luare de mită, la pedeapsa închisorii”.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că membrul PSD condamnat, pe care Hrebenciuc voia să îl sprijinire prin adoptarea unei legi de amnistiere şi graţiere a pedepsei, este Miron Mitrea. Instanţa supremă l-a condamnat, în 15 octombrie, pe deputatul PSD Miron Mitrea la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul de corupţie privind lucrările de construcţie făcute la locuinţa mamei sale, decizia nefiind definitivă.

    DNA a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea preventivă a lui Viorel Hrebenciuc, atât în noul dosar, cât şi în cel în care este cercetat alături de deputatul PSD Ioan Adam, pentru retrocedări ilegale de păduri.

    În dosarul retrocedărilor ilegale, Hrebenciuc este urmărit penal pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Liderul PSD, premierul Victor Ponta, a declarat, luni seară, că o persoană nu era arestată nici în perioada comunismului de către procurori dacă dorea să fie şef la partid, iar sancţiuni trebuie aplicate acelora care încalcă legea, dar că, altfel, nu spune DNA cine să fie ales preşedinte al unui partid.

    Întrebat de presă dacă va avea o discuţie în interiorul partidului în legătură cu viitorul preşedinte PSD în condiţiile în care, din stenograme cel puţin, reiese că există discuţii legate de funcţia de preşedinte, Ponta a răspuns: “Vreau să vă spun un lucru: eu cred că nici pe vremea comuniştilor nu te arestau procurorii dacă vroiai să fii şef la partid. Deci, ce se întâmplă într-un partid, într-o democraţie, este de a se alege de către acei membri. Să-ţi facă cineva dosar penal..? Păi ce? O să numească DNA şef la partide? Asta este culmea! Evident că, dacă cineva încalcă legea, răspunde, dacă nu, însă, trăim în Europa, trăim într-o ţară liberă şi nu ne spune DNA pe cine să alegem şef la vreun partid, nici la PSD, nici la PNL, nici la PC /…/ aşa încât cred că trebuie să rămânem în limitele Constituţiei şi ale democraţiei”.

    Ponta a mai spus că nu cunoaşte amănunte despre dosarul în care sunt implicaţi Viorel Hrebenciuc şi Dan Şova, el arătând că, dacă trebuia să fie arestaţi toţi cei care vorbesc despre şefia PSD, atunci şi el ar fi trebuit arestat în 2010, când a fost ales în fruntea partidului.

    El a mai spus că nu cunoaşte nimic despre promisiuni privind funcţii contra legii: ”Nu cunosc aceste lucruri, nu comentez nimic care ţine de dosare penale”.

  • Percheziţii la firme care au vândut alcool contrafăcut. Suspecţii scoteau alcoolul din soluţii pentru parbrize

    Potrivit unui comunicat al DIICOT, 110 percheziţii au loc în Capitală şi în judeţele Brăila, Constanţa, Tulcea, Bacău, Harghita, Covasna, Braşov, Mureş şi Maramureş, la locuinţele unor persoane şi la sediile unor societăţi comerciale, pentru destructurarea unor grupuri infracţionale organizate specializate în evaziune fiscală, producere şi deţinere de bunuri accizabile în afara unor antrepozite fiscale şi spălare de bani.

    Conform procurorilor DIICOT, prin activitatea ilegală grupările infracţionale vizate au pus în pericol sănătatea populaţiei.

    Anchetatorii au stabilit că mai multe persoane din Brăila au constituit un grup infracţional organizat ”în vederea determinării şi înlesnirii comiterii de către alte nuclee organizate a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de deţinere şi producere, în afara unor antrepozite fiscale, a unor bunuri supuse accizării”.

    ”Astfel, aceştia au înlesnit comiterea unor activităţi economice evazioniste de mare amploare în domeniul comercializării nefiscalizate a alcoolului etilic şi a produselor derivate, începând cu denaturarea ilicită (parţială cu încălcarea normelor legale în materie) a alcoolului etilic, urmată de livrarea disimulată a acestuia sub apartenenţa unor diverse produse (alcool sanitar, loţiuni cosmetice, soluţie spălare parbriz) prin intermediul unor lanţuri de magazine de tip hipermarket către diverşi producători de băuturi contrafăcute, în baza unor înţelegeri prealabile cu aceştia”, arată procurorii DIICOT.

    După achiziţionarea en-gross, aceste produse au fost filtrate şi comercializate clandestin ca alcool etilic, sub formă de băuturi alcoolice, bugetul de stat fiind prejudiciat în urma sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale cu titlul de accize.

    În urma cercetărilor au fost identificate nucleele infracţionale aflate în diverse zone ale ţării care s-au aprovizionat de la grupul de firme utilizat de membrii grupului infracţional din municipiul Brăila, cu importante cantităţi de alcool medicinal, pe care ulterior l-au supus procedeelor de ”renaturare”.

    Procurorii DIICOT Galaţi au identificat astfel de nuclee infracţionale în Tulcea şi Constanţa, Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş.

    De asemenea, membrii grupului infracţional din municipiul Brăila au interacţionat, pe linie infracţională, cu o altă grupare constituită în judeţul Maramureş. ”Această colaborare cu ramura infracţională din judeţul Maramureş a început în momentul în care Direcţia Generală a Vămilor a retras autorizaţia de producţie a alcoolului etilic emisă pentru societatea producătoare de alcool din municipiul Brăila”, mai spun procurorii DIICOT.

    Astfel, alcoolul sanitar produs de SC Marex SA Brăila a fost livrat, prin intermediul SC Stejar Prodimpex SRL Bucureşti, SC Larlexmar SRL Brăila şi Vidiavi Company SA Brăila, către nucleele infracţionale, fie în mod direct, fie prin intermediul unor societăţi comerciale ”fantomă” . De asemenea, alcoolul sanitar în cantităţi mari a fost livrat prin intermediul unor retaileri, iar apoi a fost filtrat de membrii grupurilor infracţionale beneficiare, fiind obţinut astfel alcool etilic, care a fost valorificat către diferite persoane.

    Cumpărătorii alcoolului etilic obţinut prin filtrarea alcoolului sanitar produs de SC Marex SA Brăila şi valorificat prin intermediul societăţilor intermediar a fost utilizat prin înglobarea în diferite băuturi alcoolice care au fost puse în vânzare către populaţie, mai notează anchetatorii.

    Totodată, a fost identificat şi un mecanism de spălare a banilor care constă în preluarea şi transferul activelor societăţilor comerciale implicate în activităţile de evaziune fiscală de către un grup infracţional organizat.

    Prejudiciul calculat până în prezent este de peste 5.000.000 de euro.

    La percheziţiile pentru destructurarea acestor grupări infracţionale participă lucrători ai Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, precum şi lucrători din structurile teritoriale de combatere a criminalităţii organizate, respectiv B.C.C.O. Constanţa, B.C.C.O. Bacău, B.C.C.O. Braşov, B.C.C.O. Mureş şi B.C.C.O. Cluj, sprijiniţi de poliţişti şi jandarmi.

    În urma percheziţiilor, peste 150 de persoane ar urma să fie duse la audieri la sediul DIICOT Galaţi.

  • Un antreprenor din Bucovina face 150.000 de euro cazând turişti în cinci hosteluri

    Hostelurile, forma de cazare economică pentru care optează în special tinerii ce îşi organizează singuri călătoriile şi pe care nu îi deranjează să împartă camera cu alte persoane, aduc proprietarilor ce au pariat pe această nişă de piaţă marje de profit de 20%-30%. Cei care au dezvoltat afaceri cu hosteluri sunt tineri, pasionaţi de călătorii şi mai ales au experimentat această formă de cazare în timpul deplasărilor în alte destinaţii.

    „Prima aventură în turism a început în 2006, când am fondat hostelul Dor de Bucovina din Câmpulung Moldovenesc, într-o zonă istorică de turism cultural-religios. Am transformat în hostel casa părinţilor mei“, a spus Tudor Maxim, 32 de ani, absolvent al Facultăţii de Drept, proprietarul lanţului de hosteluri Pura Vida. Particularitatea hostelurilor este aceea că au dormitoare cu mai multe paturi etajate, bucătărie şi baie la comun.

    Înainte de a demara afacerea cu hosteluri, tânărul antreprenor experimentase cazarea în peste 100 de hosteluri de pe toate continentele, având în vedere pasiunea sa pentru călătorii. Patru luni pe an, antreprenorul călătoreşte prin lume alături de soţia lui.

    „Călătoresc foarte mult şi am stat de multe ori în hosteluri, încă din 2002. Mi-a plăcut foarte mult spiritul tânăr şi dinamic al hostelurilor, facilităţile sale (spaţiile comune, bucătăria unde poţi găti) şi călătorii din toate colţurile lumii cu care te poţi împrieteni. De aici a pornit şi motivaţia de-a deschide hosteluri, am vrut să avem experienţele din străinătate şi în ţară“, povesteşte Tudor Maxim.

    În prezent reţeaua pe care o deţine şi o conduce, Pura Vida, include cinci hosteluri. Două sunt în Bucureşti, respectiv Little Bucharest Old Town Hostel şi Peaches Hostel, alte două sunt amplasate la mare, în Vama Veche (Pura Vida Beach Hostel şi Pura Vida Breeze Hostel), iar unul în Câmpulung Moldovenesc, Dor de Bucovina. Din lanţ mai făcea parte un hostel din zona Floreasca, pe care antreprenorul l-a închis însă în februarie. Tariful pentru un loc într-o cameră cu şase paturi este de 52 de lei pe noapte, în timp ce pentru un pat într-o cameră cu 12 paturi este de 37 de lei pe noapte, potrivit preţurilor afişate pe site-ul booking.com pentru hostelul Little Bucharest Old Town Hostel.

    Lanţul Pura Vida are o capacitate totală de 250 de paturi în acest moment. În ultimii doi ani antreprenorul a început o dezvoltare mai accelerată, în momentul în care s-a retras din managementul Elevate, agenţia de publicitate pe care a fondat-o în 2005. „Investiţia în cele patru hosteluri ce funcţionează în clădiri închiriate s-a ridicat la 100.000 de euro. Banii au provenit dintr-un credit de nevoi personale şi apoi dintr-o linie de finanţare. Eu mă ocup de strategie, marketing, dezvoltare, iar soţia mea (de profesie arhitect) de amenajare şi finanţe“, a spus el. În prezent, Tudor Maxim negociază închirierea unei alte clădiri pentru transformarea în hostel.

    „Cel mai mare cost pe care îl avem, de aproape 50% din cheltuielile totale, este cel cu chiria. În funcţie de zonă şi de numărul de camere, chiria variază între 1.000 şi 5.000 de euro pe lună. Noi închiriem pe cinci ani sau mai mult o clădire. Le explicăm proprietarilor ce vrem să facem cu respectiva clădire. Hostelul este încă un concept necunoscut pe piaţă, de aceea este greu să îi convingem pe proprietari să ne închirieze“, a spus el.

    Cel mai important canal în care sunt promovate hostelurile este cel online. Sistemele de rezervări sunt cele de pe care vin cei mai mulţi clienţi. „Deşi există sute de site-uri de rezervări, totul se rezumă la un singur site: booking.com, de pe care vin 60% din clienţii noştri, exclusiv străini. Vin americani, englezi, italieni şi am avut chiar şi turişti din Coreea de Sud, Japonia sau Malaezia. Sunt călători independenţi. Este important să ai recomandări bune pentru că cei care se cazează în hosteluri nu îşi iau informaţiile din media, ci din recomandările altora“, a spus el. Bucureştiul a atras anul trecut 730.000 de turişti străini care au înnoptat măcar o noapte în capitală, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Dintre aceştia, 2.800 s-au cazat în hosteluri.

    Clienţii hostelurilor sunt de cele mai multe ori călători tineri independenţi ce explorează lumea cu un buget redus pentru cazare. Clienţii aleg un hostel pentru zonă, atmosferă, curăţenie şi echipă. „Cu cât performezi mai bine şi cu cât ai review-uri mai bune, te vei bucura de mai mulţi oaspeţi.“ Tânărul antreprenor menţionează că este foarte important ca cel care vrea să dezvolte un business în acest domeniu să fi avut experienţa cazărilor în hostel: „Consider în primul rând că proprietarul de hostel trebuie să fie călător şi să îi placă să stea într-un hostel.

  • Petrescu: Economia României poate creşte pe termen mediu cu 5%-6% dacă se menţine disciplina fiscală

    “Ţinta noastră este să avem o creştere economică pe termen mediu de 5%-6% în fiecare an. Avem nevoie de această creştere pentru a prinde din urmă restul Europei şi cred că, dacă continuăm cu acest tip de măsuri care încurajează mediul de afaceri, vom obţine acest obiectiv, prin menţinerea disciplinei fiscale”, a afirmat Petrescu la “The EU-SouthEast Europe Summit”.

    Ea a arătat că România a realizat o consolidare fiscală a doua ca mărime după Grecia, începând din 2009, când deficitul structural era de peste 9% din PIB, iar în prezent a ajuns la 1,7%, rezultate obţinute prin menţinerea disciplinei fiscale.

    Ministrul a reamintit măsurile recente ale Guvernului, respectiv reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator, neimpozitarea profitului reinvestit, dar şi decizia de a scădea taxa pe construcţii speciale de la 1,5% la 1% şi exceptarea de la taxare pentru construcţiile din Marea Neagră.

    Ea a menţionat că, prin schemele de ajutor de stat, au fost create 13.000 de locuri de muncă.

    Petrescu s-a referit şi la măsurile de reducere a evaziunii fiscale, prin promovarea plăţii cu cardul şi reducerea plăţilor cu numerar, dar şi prin crearea Diviziei Antifraudă în cadrul ANAF.

    “Prin toate măsurile pe care le luăm trebuie să menţinem disciplina fiscală”, a mai spus ministrul de resort.

    Guvernul anticipează un avans economic de 2,5% în acest an, după o creştere de 3,5% în 2013. Fondul Monetar Internaţional estimează un PIB mai mare cu 2,4% în acest an şi cu 2,5% anul viiitor.

  • Fostul internaţional cehoslovac Vladimir Hrivinak a decedat la vârsta de 69 de ani

    Hrivinak a câştigat Cupa Cupelor în 1969, atunci când Slovan Bratislava a învins, cu scorul de 3-2, pe FC Barcelona. El a câştigat şi titlul de campion al Cehoslovaciei în sezonul 1969-1970.

    Fostul fundaş a jucat 13 meciuri în naţionala Cehoslovaciei şi a participat la turneul final al Cupei Mondiale din 1970.

    Vladimir Hrivinak s-a retras din activitate în 1976 şi a antrenat formaţiile DAC Dunajska Streda, Inter Bratislava şi Matador Puchov.

  • UE impune noi sancţiuni regimului lui Bashar al-Assad

    Miniştrii europeni reuniţi la Luxemburg au decis, de asemenea, să interzică exportul către Siria de carburanţi de avion şi a oricărui produs care intră în compoziţia acestora, “deoarece sunt utilizaţi în atacuri aeriene fără discernământ asupra unor civili”, se arată într-un comunicat. Acest embargo urmează să fie adoptat oficial.

    Noile sancţiuni vizează noul Guvern sirian instalat de către preşedintele Bashar al-Assad pe 31 august, a precizat o sursă europeană. Din acesta fac parte 11 miniştri noi.

    Ele constau în principal în blocarea averilor sau o interdicţie de a pătrunde pe teritoriul european şi vor fi aplicate unui număr de 16 persoane şi două entităţi, pentru participarea acestora la reprimare sau susţinerea practică a regimului.

    Potrivit ONU, peste 191.000 de persoane au fost ucise în Siria de la începutul conflictului, în martie 2011, care a provocat totodată peste nouă milioane de refugiaţi.

    Bashar al-Assad a numit noul Cabinet după ce a fost reales, în iunie, printr-un scrutin catalogat drept o “farsă” de către majoritatea membrilor comunităţii internaţionale. Doar persoanele care trăiesc în zonele aflate sub controlul regimului au fost chemate la urne.

    Europenii au impus în iunie 2013 sancţiuni dure Siriei, de la un embargo asupra livrărilor de armament şi petrol şi până la blocarea activelor Băncii centrale siriene în Europa ori interdicţia de a exporta produse de lux către această ţară. Între timp, ele au fost consolidate cu regularitate.

    Sancţiunile consolidate în legătură cu conflictul sirian, decise “având în vedere gravitatea situaţiei de pe teren”, vizează în prezent 211 persoane şi 63 de entităţi, se arată în comunicat.

  • Viorel Hrebenciuc A DEMISIONAT din Parlament

    El a precizat însă că, până la o decizie definitivă a instanţei, Hrebenciuc rămâne membru PSD.

    Viorel Hrebenciuc era deputat din anul 1996, fiind la a cincea legislatură consecutivă. La alegerile parlamentare din 2012, Hrebenciuc a fost ales deputat în circumscripţia electorală nr.4 Bacău, colegiul uninominal nr.9.

    Hrebenciuc era vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

    Deputatul PSD Viorel Hrebenciuc a fost anunţat, luni, de procurorii DNA că este urmărit penal într-un nou dosar, în care este acuzat de instigare la infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, trafic de influenţă, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi cumpărare de influenţă.

    Potrivit DNA, Hrebenciuc ar fi aflat informaţii din interiorul DNA cu ajutorul fostului şef al Serviciului Protecţie şi Pază (SPP) Dumitru Iliescu, acesta cerând şi obţinând de la un angajat al Direcţiei informaţii despre interceptarea deputatului.

    În acelaşi dosar, Dan Şova este urmărit penal pentru trafic de influenţă.

    Potrivit procurorilor, în 17 octombrie, Viorel Hrebenciuc, lider al grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor, membru al Comitetului Executiv Naţional al partidului şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, i-ar fi cerut senatorului Dan Şova să iniţieze o propunere legislativă privind amnistia şi graţierea unor pedepse.

    Viorel Hrebenciuc i-ar fi promis lui Şova, în schimbul intervenţiilor sale, că îl va sprijini să obţină funcţia de preşedinte al partidului din care cei doi fac parte, în dauna altor doi posibili contracandidaţi.

    Cei doi au mai discutat ca, în acelaşi context, colegul lui Hrebenciuc să îl determine pe ministrul Justiţiei să iniţieze un proiect de lege având ca obiect abrogarea articolului 13 din Legea 78/2000, respectiv “fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”.

    DNA a precizat că propunerea a fost formulată pentru a evita ca o eventuală condamnare a lui Viorel Hrebenciuc să fie pusă în executare, dar şi pentru “a evita executarea unei eventuale pedepse aplicate unui membru reprezentativ al partidului, care fusese condamnat nedefinitiv în primă instanţă pentru luare de mită, la pedeapsa închisorii”.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că membrul PSD condamnat, pe care Hrebenciuc voia să îl sprijinire prin adoptarea unei legi de amnistiere şi graţiere a pedepsei, este Miron Mitrea. Instanţa supremă l-a condamnat, în 15 octombrie, pe deputatul PSD Miron Mitrea la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul de corupţie privind lucrările de construcţie făcute la locuinţa mamei sale, decizia nefiind definitivă.

    DNA a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea preventivă a lui Viorel Hrebenciuc, atât în noul dosar, cât şi în cel în care este cercetat alături de deputatul PSD Ioan Adam, pentru retrocedări ilegale de păduri.

    În dosarul retrocedărilor ilegale, Hrebenciuc este urmărit penal pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.