BusinessMagazin

Blog

  • TOPUL celor mai bogaţi artişti britanici tineri

    Grupul One Direction – alcătuit din Louis Tomlinson, în vârstă de 23 de ani, Niall Horan, în vârstă de 21 de ani, Zayn Malik, în vârstă de 21 de ani, Harry Styles, în vârstă de 20 de ani, şi Liam Payne, în vârstă de 21 de ani – a reuşit să îşi păstreze poziţia de lider pe care a ocupat-o şi în 2013. În acest an, cântăreţii britanici au făcut reclamă pentru magazinele din reţeaua de supermarketuri Coles din Australia, au lansat două parfumuri, au susţinut un al doilea turneu mondial, iar cel mai recent album al lor, “Midnight Memories”, s-a vândut în 4 milioane de copii, informează contactmusic.com.

    Locul al doilea este ocupat de Daniel Radcliffe, în vârstă de 25 de ani, protagonistul francizei cinematografice “Harry Potter”, cu o avere de 63,5 milioane de lire sterline (80,4 milioane euro), iar locul al treilea a revenit actorului Robert Pattinson, în vârstă de 28 de ani, starul francizei “Amurg”, cu o avere de 51,4 milioane de lire sterline (64,8 milioane euro).

    Topul 10 al celor mai bogaţi artişti britanici în vârstă de până la 30 de ani este completat, în ordine, de actriţa Keira Knightley (39,9 milioane lire sterline), cântăreaţa Adele (36,2 milioane lire sterline), actriţa Emma Watson (31 milioane lire sterline), DJ-ul, cântăreţul şi producătorul muzical Calvin Harris (28,9 milioane lire sterline), actorul Rupert Grint (27,3 milioane lire sterline), cântăreaţa Leona Lewis (15,5 milioane lire sterline) şi rockerul Alex Turner, liderul trupei Arctic Monkeys (13,5 milioane lire sterline).

    Aceeaşi publicaţie a întocmit un top 5 şi pe plan internaţional, cu artişti din afara Marii Britanii, în care primul loc este ocupat de gemenele în vârstă de 28 de ani Mary-Kate şi Ashley Olsen, cu o avere de 182 de milioane lire sterline.

    Lady Gaga se află pe poziţia a doua, cu 132 demilioane lire sterline, iar locul al treilea a revenit cântăreţului Justin Bieber, cu 105 milioane lire sterline. Topul 5 al celor mai bogaţi artişti din lume este completat de cântăreţele Taylor Swift (86 milioane lire sterline) şi Miley Cyrus (78 milioane lire sterline).

  • Primarii primesc din Fondul de rezervă al Guvernului 152 milioane lei pentru datorii şi încălzire

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Executivului, Corneliu Calotă, fondurile vor fi direcţionate către cheltuielile şi arieratele spitalelor din teritoriu, precum şi pentru plata arieratelor care au blocat activităţile primăriilor.

    “Sunt arierate care vin din mandatele anterioare şi care nu au fost reglementate până acum în mandatele actualilor primari”, a explicat Calotă.

    Banii vor fi alocaţi, totodată, pentru cheltuieli cu asigurarea agentului termic pentru populaţie pe perioada lunilor de iarnă şi pentru solicitările rezultate din hotărârile judecătoreşti prin care au fost blocate conturile primăriilor.

    Săptămâna trecută, bugetul Administraţiei Publice a fost de asemenea suplimentat de Guvern, tot din Fondul de rezervă bugetară, cu 85 milioane lei, bani repartizaţi autorităţilor locale prin ordin al ministrului de resort, Liviu Dragnea, pentru “asigurarea activităţilor pentru sezonul rece”.

  • Şedinţă BPN al PSD, după demisia lui Hrebenciuc din Parlament. Ce prevede Statutul partidului

    Totodată, social-democraţii au fost convocaţi în condiţiile în care discuţiile dintre Hrebenciuc şi purtătorul de cuvânt al PSD, Dan Şova, privind succesiunea la şefia PSD, redate în dosarul DNA, au devenit publice.

    CExN al PSD, convocat în urmă cu câteva luni, la Orăştie, a decis ca membrii partidului care discută despre sucesiunea la conducerea formaţiunii înainte de încheierea campaniei electorale pentru prezidenţiale să fie excluşi din partid

    Deputatul PSD Sebastian Ghiţă a solicitat ca Hrebenciuc şi Şova să se autosuspende din partid.

    Calitatea de membru PSD se pierde prin excludere sau demisie şi încetează prin autosuspendare, care e o decizie personală, în timp ce suspendarea, care e una dintre sancţiuni, este luată pe timp limitat şi vizează funcţia într-un organ de conducere a partidului, dar şi calitatea de membru.

    Astfel, potrivit art. 27, alineatul (1) din Statutul PSD, calitatea de membru al PSD se pierde prin demisie, radiere, excludere sau înscriere în alt partid.

    Mai mult, potrivit articolului. 28, alineatul (1), calitatea de membru al PSD încetează prin autosuspendare, decizie personală luată în situaţia în care calitatea de membru de partid a acestuia devine incompatibilă cu o funcţie sau cu o demnitate publică pe care urmează să o ocupe.

    Articolul 31 este cel care vorbeşte despre sancţiunile care li se aplică membrilor PSD care au săvârşit abateri de la prevederile Statutului ori care prin activitatea sau comportamentul lor aduc prejudicii partidului li se aplică, în funcţie de gravitatea acestora.

    Prima sancţiune este avertisment – care este o sancţiune pentru membrul de partid adoptată de către Biroul organizaţiei locale din care face parte sau sancţiune pentru membrul de partid care ocupă o funcţie în cadrul organelor de conducere ale partidului de la toate nivelurile, adoptată de organul de conducere respectiv.

    Suspendarea pe timp limitat din funcţia pe care o deţine în cadrul unui organ de conducere a partidului este o altă sancţiune, care e propusă de organul de conducere din care face parte şi aprobată prin hotărâre a conducerii ierarhic superioară.

    A treia sancţiune este retragerea sprijinului politic, permanent sau temporar, pentru funcţiile de parlamentar, europarlamentar, preşedinte al Consiliului Judeţean, primar, viceprimar, precum şi pentru funcţiile numite în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, pentru care membrul respectiv a beneficiat de susţinerea politică a partidului.

    A patra sancţiune este excluderea, aceasta fiind aplicată prin hotărâre a Biroului organizaţiei locale din care face parte membrul de partid care deţine o funcţie în cadrul organelor de conducere ale partidului de la nivelul organizaţiei PSD. Acesta poate fi exclus, la propunerea organului de conducere din care face parte, de către organul de conducere ierarhic superior.

    Există prevăzută, de asemenea, în statut şi sancţiunea de suspendare pe o perioadă de 6-12 luni din calitatea de membru al partidului.

     

  • DOSARUL Microsoft: Fostul ministru Daniel Funeriu, audiat la DNA

    – ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE –

     

  • România va semna cu Bulgaria un memorandum pentru construcţia a două noi poduri peste Dunăre

    Aprobarea a fost emisă în şedinţa de marţi a Guvernului român, prin memorandum.

    Construcţia celui de-al treilea pod peste Dunăre va costa 200-270 de milioane de euro, potrivit studiilor de fezabilitate efectuate, iar amplasarea acestuia urmează să fie stabilită în următoarele două luni, fiind analizate patru variante, relata, în vara acestui an, presa bulgară.

    Cele patru variante de amplasare a podului sunt Oriahovo-Bechet, Silistra-Călăraşi, Ruse-Giurgiu şi Nikopol-Turnu Măgurele, declara atunci Elean Gagov, expert în Ministerul Dezvoltării Regionale din Bulgaria.

    În a doua fază a studiilor de fezabilitate urmează să fie discutate posibilitatea construcţiei unei linii de cale ferată, precum şi preţul ţintă al proiectului de construcţie a podului, a arătat Gagov.

    Bulgaria şi România şi-au exprimat disponibilitatea de a construi cât mai multe poduri pentru a lega regiunile sărace de pe cele două maluri ale Dunării, pentru atragerea investiţiilor, creşterea traficului şi susţinerea afacerilor locale, potrivit oficialului bulgar.

    El a spus că Transproiect 2001, compania românească angajată să realizeze studiile de fezabilitate pentru viitorul pod, a redactat câte trei opţiuni de poduri pentru fiecare pereche de oraşe, cu excepţia Silistra-Călăraşi, pentru care sunt două opţiuni.

    Consultantul a mai sugerat două opţiuni pentru construcţia unui tunel pe sub Dunăre, la Nikopol-Turnu Măgurele şi Oriahovo-Bechet. Totuşi, construcţia unui tunel este considerată prea costisitoare, întrucât ar mări preţul ţintă al proiectului cu 70 de milioane de euro.

    Gagov a notat că pentru construcţia celui de-al treilea pod peste Dunăre se va solicita co-finanţare din partea Uniunii Europene, după stabilirea amplasamentului.

    Potrivit unor informaţii neoficiale, podul Ruse-Giurgiu este traversat zilnic de 1.000 de TIR-uri, iar podul Vidin-Calafat de circa 500 de TIR-uri.

  • 100.000 de români care muncesc în străinătate riscă să-şi piardă serviciul. ANAF a dispus blocarea conturilor companiilor respective

    Asociaţia Naţională a Întreprinderilor de Muncă Temporară (ANIMT) solicită autorităţilor demararea de urgenţă a dialogului pentru evitarea dispariţiei a 300 de firme. Totodată, ANIMT îşi exprimă speranţa că autorităţile vor analiza cu responsabilitate implicaţiile măsurilor recente de sancţionare a companiilor care activează în domeniul plasării angajaţilor în regim de muncă temporară, măsuri care afectează sute de mii de muncitori şi familiile acestora. Asociaţia solicită autorităţilor, de asemenea, demararea urgentă a consultărilor, în vederea deblocării activităţii întreprinderilor afectate.

    “Aceste măsuri ne omoară activitatea şi creează, în acelaşi timp, o gravă problemă socială, întrucât companiile noastre sunt cele care asigură întreţinerea muncitorilor în ţările în care sunt detaşaţi, în situaţia de faţă nemaiputându-le asigura nici măcar întoarcerea în ţară. Gândiţi-vă câte familii depind de aceşti 100.000 de muncitori, practic sunt afectaţi circa 400.000 de oameni. Pentru noi, timpul este vital. Dacă până la sfârşitul lunii conturile noastre vor continua să fie blocate, toţi aceşti oameni vor rămâne pe drumuri. În tot acest timp, noi ne pierdem definitiv clienţii, circa 300 de firme vor dispărea, iar economia ţării va pierde anual, numai din contribuţii la salarii, peste 265 de milioane de euro”, a spus, marţi, într-o conferinţă de presă, Stephane Tison, directorul general al companiei Power Interim şi fondatorul ANIMT.

    Potrivit ANIMT, agenţiile de muncă temporară au fost, recent, subiectul unor controale din partea Direcţiei Antifraudă din cadrul ANAF, în urma cărora, susţine asociaţia, în baza unei interpretări subiective a legislaţiei muncii, s-a dispus blocarea conturilor companiilor în cauză, precum şi recuperarea, retroactiv, a unor prejudicii estimate. Raţionamentul ANAF, precizează reprezentanţii ANIMT, a fost că muncitorii care lucrează, temporar, în străinătate, nu pot fi consideraţi detaşaţi, prin urmare nu au dreptul să primească diurnă, în condiţiile în care până la acest moment, atât ANAF, cât şi Ministerul Muncii considerau drept legale practicile prin care muncitorii erau remuneraţi atât cu un salariu de bază, cât şi cu diurnă.

    “Din 2007 până în prezent, companiile au fost controlate de nenumărate ori de către instituţiile responabile şi niciodată nu a fost ridicată această problemă. În cazul în care instituţiile statului român vor să opereze o schimbare în statutul acestor muncitori, suntem dispuşi să respectăm orice regulă nou instituită, cu condiţia ca aceasta să nu aibă efecte retroactive. Este împotriva principiilor statului de drept să aplici regula retroactivităţii în cazul activităţii unor companii”, a spus, la rândul său, Alexandru Marin, avocatul asociaţiei.

    ANIMT atrage atenţia că astfel s-a creat un precedent periculos, această situaţie ameninţând să aibă efect de domino asupra altor industrii, în special transporturile, unde şoferii – o categorie vastă de angajaţi – sunt remuneraţi şi pe bază de diurnă.

    “Până la urmă, numărul celor afectaţi poate ajunge la 900.000 de salariaţi. Nu ştim ce urmăresc cu adevărat instituţiile responsabile, însă efectul va fi acela că, pe de-o parte, va creşte numărul de şomeri iar pe de altă parte va creşte numărul românilor care vor pleca definitiv din ţară. Să nu mai vorbim de mesajul negativ perceput de investitorii străini şi români, care în mod evident nu pot opera într-un cadru legislativ atât de arbitrar”, a mai spus Stephane Tison.

    Potrivit ANIMT, venituri nete pe an ale salariaţilor temporari se ridică la 1.260.000.000 de euro, iar 260.000.000 de euro reprezintă contribuţii sociale pe an plătite de agenţiile de muncă temporară, fără să fie luate în calcul celelalte impozite plătite de societăţi. În ţări precum Franţa, Italia, Spania, Belgia şi Irak lucrează 100.000 de români, cu statut de salariaţi temporari, care, fiind detaşaţi, câştigă în medie 1.500 de euro pe lună şi de veniturile cărora depind 400.000 de familii.

    Asociaţia atrage atenţia că, potrivit Codului Fiscal, sunt scutite de impozit pe venit indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură primite de salariaţi pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate. Totodată, conform prevederilor în vigoare, aceste indemnizaţii nu sunt luate în calculul contribuţiilor sociale.

    În acest context, ANIMT a trimis un memoriu către premierul Victor Ponta, ministrul Muncii, Rovana Plumb, şeful Inspecţiei Muncii , Dantes Nicolae Bratu, ministrul pentru Dialog social, Aurelia Cristea, ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, şi ministrul delegat al românilor de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, prin care semnalează pericolul la care sunt expuşi cei o sută de mii de români care muncesc în străinătate temporar.

    “Facem apel la dumneavostră să interveniţi şi să soluţionăm situaţia cu care ne confruntăm actualmente şi care va conduce inevitabil la un dezastru economic, social şi de imagine. În plus, salariaţii temporari detaşaţi în alte stat de către agenţii de muncă temporară sunt remuneraţi la nivelul salariilor aplicabile în statul unde îşi desfăşoară activitatea, veniturile acestora fiind compuse din salariul de bază, la care se adaugă indemnizaţia de deplasare/detaşare. Confrom art 296 din Codul Fiscal, ‘nu se cuprind în baza lunară a contribuţiilor obligatorii indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite de salariaţi, pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituţiile publice, precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuililor de trasport şi cazare. În mod eronat, atuorităţile de control (Direcţia Antifraudă a ANAF, consideră ca salariaţilor temporari nu li se cuvin drepturi de delegare sau detaşare, statutul lor nefiind acela de angajaţi delegaţi sau detaşaţi”, se arată în memoriul ANIMT.

    ANIMT susţine şi că ANAF nu a coroborat legislaţia naţională cu cea comunitară şi nu a luat în considerare că munca temporară reprezintă, la nivelul UE, o formă de detaşare. “Autorităţile române se regăsesc, astfel, într-o situaţie de totală contradicţie cu prevederile Directivei 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, precum şi ale Regulamentului 987/2009”, consideră reprezentanţii asociaţiei.

    Totodată ANIMT atrage atenţia că, în măsura în care salariaţii trimişi în străinătate nu mai sunt consideraţi detaşaţi, acest lucru însemnă că ei îşi desfăşoară efectiv activitatea ca salariaţi ai unui aşezământ stabil în străinătate şi, în consecinţă, nu vor mai plăti deloc impozite şi taxe în România, ci exclusiv în străinătate.

    “Având în vedere caracterul profund îngrijorător şi revoltător al problemelor cu care se confruntă societăţile noastre, perspectiva a mii de şomeri, închiderea a sute de agenţi economici şi declanşarea unei acute crize sociale, vă solicităm o întâlnire de urgenţă cu reprezentanţii tuturor minsiterelor responsabile, găsirea pârghiilor legale de anulare a măsurilor deja luate împortiva agenţilor de muncă autorizaţi şi armonizarea Codului muncii cu legislaţia europeană”, se arată în finalul memoriului trimis autorităţilor de ANIMT.

  • ANIMT: „Măsurile luate de stat ne omoară activitatea şi creează, în acelaşi timp, o gravă problemă socială. Numărul celor afectaţi poate ajunge la 900.000 de salariaţi”

    Asociaţia Naţională a Întreprinderilor de Muncă Temporară (ANIMT), în curs de constituire, îşi exprimă speranţa că autorităţile vor analiza cu responsabilitate implicaţiile măsurilor recente de sancţionare a companiilor care activează în domeniul plasării angajaţilor în regim de muncă temporară, măsuri care afectează sute de mii de muncitori şi familiile acestora. Asociaţia solicită, de asemenea, autorităţilor, demararea urgentă a consultărilor în vederea  deblocării activităţii întreprinderilor afectate.

    „Aceste măsuri ne omoară activitatea şi creează, în acelaşi timp, o gravă problemă socială întrucât companiile noastre sunt cele care asigură întreţinerea muncitorilor în ţările în care sunt detaşaţi, în situaţia de faţă nemaiputându-le asigura nici măcar întoarcerea în ţară. Gândiţi-vă câte familii depind de aceşti 100.000 de muncitori, practic sunt afectaţi circa 400.000 de oameni. Pentru noi timpul este vital. Dacă până la sfârşitul lunii conturile noastre vor continua să fie blocate, toţi aceşti oameni vor rămâne pe drumuri. În tot acest timp, noi ne pierdem definitiv clienţii, circa 300 de firme vor dispărea iar economia ţării va pierde anual, numai din contribuţii la salarii, peste 265 de milioane de euro”, a spus Stephane Tison, directorul general al companiei Power Interim şi fondatorul ANIMT.

    Agenţiile de muncă temporară au făcut recent subiectul unor controale din partea Direcţiei Antifraudă din cadrul ANAF, care în baza unei interpretări subiective a legislaţiei muncii, au dispus blocarea conturilor companiilor în cauză, precum şi recuperarea, retroactiv, a unor prejudicii estimate. Raţionamentul  ANAF a fost că muncitorii care lucrează, temporar, în străinătate, nu pot fi consideraţi detaşaţi, prin urmare nu au dreptul să primească diurnă, în condiţiile în care până la acest moment, atât ANAF cât şi Ministerul Muncii considerau drept legale practicile prin care muncitorii erau remuneraţi atât cu un salariu de bază, cât şi cu diurnă.

    „Din 2007 până în prezent, companiile au fost controlate de nenumărate ori de către instituţiile responabile şi niciodată nu a fost ridicată această problemă. În cazul în care instituţiile statului român vor să opereze o schimbare în statutul acestor muncitori, suntem dispuşi să respectăm orice regulă nou instituită, cu condiţia ca aceasta să nu aibă efecte retroactive. Este împotriva principiilor statului de drept să aplici regula retroactivităţii în cazul activităţii unor companii”, a spus Alexandru Marin, avocatul asociaţiei.

    ANIMT atrage atenţia că s-a creat un precedent periculos, această situaţie ameninţând să aibă efect de domino asupra altor industrii, în special transporturi, unde şoferii – o categorie vastă de angajaţi – sunt remuneraţi şi pe bază de diurnă.

    „Până la urmă, numărul celor afectaţi poate ajunge la 900.000 de salariaţi. Nu ştim ce urmăresc cu adevărat instituţiile responsabile, însă efectul va fi acela că, pe de-o parte, va creşte numărul de şomeri iar pe de altă parte va creşte numărul românilor care vor pleca definitiv din ţară. Să nu mai

    vorbim de mesajul negativ perceput de  investitorii străini şi români, care în mod evident nu pot opera într-un cadru legislativ atât de arbitrar”, a mai spus Stephane Tison.

  • China a executat 2.400 de condamnaţi în 2013

    Acest număr de 2.400 de execuţii reprezintă o scădere de 20 la sută în raport cu anul 2012 şi o reducere considerabilă faţă de cele 12.000 de execuţii înregistrate în 2002, precizează într-un comunicat Fundaţia Dui Hua (Dialog), cu sediul în Statele Unite.

    Acest bilanţ era deja, la vremea respectivă, mult mai mic decât recordul de 24.000 de condamnări la moarte anunţate în 1983, primul an al unei campanii promovate de liderul comunist de atunci, Deng Xiaoping.

    Numărul persoanelor executate în China, un secret de stat, nu este niciodată divulgat de autorităţi. Dar, potrivit unor organizaţii de apărare a drepturilor omului, China execută singură mai mulţi condamnaţi decât toate celelalte ţări la un loc.

    Potrivit Amnesty International, un total de 778 de persoane au fost executate în 2013 în afara Chinei. Organizaţia nu oferă estimări pentru China.

    Dui Hua afirmă că a obţinut aceste cifre de la un “oficial judiciar care are acces la numărul execuţiilor practicate în fiecare an” în China.

    Tendinţa în scădere a numărului de execuţii din China riscă totuşi, potrivit ONG-ului, să fie pusă sub semnul întrebării de campania extrem de represivă a autorităţilor chineze din regiunea musulmană Xinjiang, afectată de tensiuni sporite şi de revolta unei părţi a populaţiei care respinge tutela Beijingului.

    Anul acesta, sute de persoane au fost condamnate în Xinjiang pentru “terorism”, iar alte câteva sute au fost ucise în atentate urmate de operaţiuni armate violente ale forţelor de securitate.

    În 2007, China a redus numărul crimelor pasibile de pedeapsa cu moartea pe teritoriul său. Dar sistemul său penal, controlat direct de Partidul Comunist, rămâne o maşinărie de condamnat. În cazuri penale, în mod deosebit, achitările sunt foarte rare.

  • Arad: 23 de migranţi din Siria, Irak şi Iran, prinşi într-un microbuz lângă frontiera cu Ungaria

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de Poliţia de Frontieră Arad, un microbuz cu numere de Polonia a fost oprit în oraşul Nădlac, aproape de frontiera cu Ungaria, iar în timpul verificărilor au fost găsiţi ascunşi 23 de migranţi.

    Şapte dintre străini provin din Siria, unsprezece din Irak, iar cinci sunt din Iran. Ei au vârste cuprinse între 23 şi 45 de ani şi stăteau înghesuiţi pe podeaua vehiculului de transport mărfuri, sperând că vor putea trece ilegal frontiera.

    Şoferul polonez, în vârstă de 23 de ani, era însoţit de un conaţional şi un turc, care sunt cercetaţi acum pentru trafic de migranţi.

    Migranţii, care intenţionau să ajungă în Spaţiul Schengen, vor fi cercetaţi penal pentru tentativă de trecere ilegală a frontierei.

  • Isãrescu: Creşterea economică ar fi îngreunată de un proces necontrolat de retragere a capitalurilor

    “Dacă peste ajustarea fiscală se suprapune un proces necontrolat de deleveraging, de retragere a capitalului străin, creşterea economică ar fi mult mai greu de realizat. De la începutul crizei au avut loc retrageri de 9 miliarde euro în cinci ani, iar circa o treime a avut loc într-un singur an, în 2013. De ce a încetinit creşterea economică trebuie să aibă în vedere şi această caracteristică, s-a suprapus şi pe un proces de ajustare fiscală destul de ambiţios”, a declarat Isărescu la “The EU-SouthEast Europe Summit”.

    El a arătat că, în privinţa finanţării s-a ajuns la “un capăt al drumului”, subsidiarele locale finanţându-se în special de pe piaţa internă, fiind încurajate de autorităţile de reglementare în acest sens, care presupune mai departe o orientare către creditarea în moneda locală.

    “Autorităţile de supraveghere din ţările de origine par în mod special interesate de o asemenea evoluţie. Reorientarea spre piaţa internă la nivelul surselor de finanţare este însoţită în mod firesc de creşterea importanţei relative a creditării în moneda naţională. Nu spun adio, credit în valută!, dar oricum cred că suntem la capătul unui drum în care creditul în valută era dominant. Spun adio unei debalansări, unui dezechilibru masiv între creditarea în moneda locală şi cea în valută”, a precizat Isărescu.

    Guvernatorul a punctat că, în România, creditul în valută a scăzut sub 60%, preconizând că va ajunge chiar la sub 50%.

    “Tranziţia de la creditul în valută dominant spre un echilibru între creditul în valută şi cel în monedă locală sperăm să se realizeze într-o manieră ordonată, fără forţarea unei reduceri agresive a raportului credite-depozite, care ar genera o constrângere excesivă la nivelul ofertei de credite şi, pe cale de consecinţă, la adresa creşterii economice a României”, a spus şeful băncii centrale.

    Totodată, el apreciază că este puţin probabilă o revenire “spectaculoasă” a creditării pe termen scurt, atât din perspectiva cererii, cât şi a ofertei. El mai spune că este mai importantă calitatea decât cantitatea creditării, iar băncile ar trebui să se îndrepte în special către creditarea investiţiilor productive.

    “Eu sunt de părere – şi am şi colegi care sunt de aceeaşi părere – că, mai ales într-o perioadă de ajustare a bilanţului, calitatea alocării de resurse bancare este mai importantă decât cantitatea. Obişnuim să ne uităm la cantitate, cu cât creşte creditul, dar mult mai importantă este calitatea acestui credit. Pentru a putea împinge economia pe o traiectorie de creştere economică autosusţinută este necesar ca băncile să direcţioneze resursele disponibile pentru creditare către investiţii productive, evitând împovărarea debitorilor de calitate cu costuri generate de alocările eronate din trecut”, afirmă guvernatorul.

    Isărescu spune că o astfel de abordare generează acele câştiguri de productivitate care sunt esenţiale pentru ca productivitatea, investiţiile şi creditul să se alimenteze reciproc şi să se înscrie “de manieră sustenabilă pe o spirală ascendentă” în care toată lumea ar avea de câştigat.