BusinessMagazin

Tag: Actualitate

  • Profetii despre zona euro

    Daca va deveni stat al UE in 2007, Bulgaria s-ar putea alatura zonei euro in 2010, a anuntat Bank Austria Creditanstalt (BA-CA), intr-un raport dat publicitatii in august.


    Bulgaria va trebui sa adopte moneda europeana ca moneda nationala cat mai repede posibil dupa momentul aderarii, a spus Marianne Kager, economist-sef in cadrul BA-CA.


    Bulgaria si Romania au facut pasi importanti in vederea adoptarii euro ca moneda nationala, insa mai e loc de imbunatatiri, in special in chestiunea stabilitatii politice si a inflatiei, a mai spus Kager. Previziunile atribuie Bulgariei o rata anuala a inflatiei de 4,8% in 2005 si de 3% in 2006. Banca Nationala a Bulgariei a acceptat ca Bulgaria sa adopte euro in 2009 – 2010.


    Estonia, Lituania si Slovenia vor intra in zona euro in 2007, pentru ca au indeplinit aproape toate criteriile in acest sens. Deficitul lor bugetar este de sub 3%, datoria guvernamentala este mult sub rata maxima de 60% din PIB, iar ratele dobanzii pentru creditele pe termen lung sunt sub 5,2%. Si rata de schimb in cele trei tari mentionate este stabila.


    Potrivit lui Kager, Letonia se va alatura zonei euro la 1 ianuarie 2008, in timp ce Polonia, Republica Ceha si Ungaria vor adopta euro cel mai probabil impreuna cu Bulgaria si Romania, in 2010. In 2005, deficitul bugetar al celor trei tari din centrul Europei a depasit cu mult limita de 3% din PIB. Iar masurile guvernamentale importante au fost si ele amanate din cauza apropierii alegerilor in cele trei tari. Cat priveste Slovacia, aceasta s-ar putea alatura zonei euro, conform previziunilor, in 2009.

  • Profetii despre zona euro

    Daca va deveni stat al UE in 2007, Bulgaria s-ar putea alatura zonei euro in 2010, a anuntat Bank Austria Creditanstalt (BA-CA), intr-un raport dat publicitatii in august.


    Bulgaria va trebui sa adopte moneda europeana ca moneda nationala cat mai repede posibil dupa momentul aderarii, a spus Marianne Kager, economist-sef in cadrul BA-CA.


    Bulgaria si Romania au facut pasi importanti in vederea adoptarii euro ca moneda nationala, insa mai e loc de imbunatatiri, in special in chestiunea stabilitatii politice si a inflatiei, a mai spus Kager. Previziunile atribuie Bulgariei o rata anuala a inflatiei de 4,8% in 2005 si de 3% in 2006. Banca Nationala a Bulgariei a acceptat ca Bulgaria sa adopte euro in 2009 – 2010.


    Estonia, Lituania si Slovenia vor intra in zona euro in 2007, pentru ca au indeplinit aproape toate criteriile in acest sens. Deficitul lor bugetar este de sub 3%, datoria guvernamentala este mult sub rata maxima de 60% din PIB, iar ratele dobanzii pentru creditele pe termen lung sunt sub 5,2%. Si rata de schimb in cele trei tari mentionate este stabila.


    Potrivit lui Kager, Letonia se va alatura zonei euro la 1 ianuarie 2008, in timp ce Polonia, Republica Ceha si Ungaria vor adopta euro cel mai probabil impreuna cu Bulgaria si Romania, in 2010. In 2005, deficitul bugetar al celor trei tari din centrul Europei a depasit cu mult limita de 3% din PIB. Iar masurile guvernamentale importante au fost si ele amanate din cauza apropierii alegerilor in cele trei tari. Cat priveste Slovacia, aceasta s-ar putea alatura zonei euro, conform previziunilor, in 2009.

  • Automobile la comun

    Conceptul de masina folosita in comun are tot mai multi adepti in Europa. In Germania, aceasta practica este des intalnita. In special datorita sistemului de transport in comun foarte bine pus la punct, care iti ofera posibilitatea de a te deplasa in orice punct intr-un timp scurt, nu mai e nevoie sa-ti cumperi masina personala si scapi de costurile mari cu intretinerea, scrie Deutsche Welle.


    Helen Groumas, in varsta de 36 de ani, locuieste in Cologne, dar lucreaza in Bonn. Nu are masina, pentru ca transportul in comun ii permite sa ajunga repede la locul de munca. Cu toate acestea, sunt momente in care i-ar prinde bine un automobil. Atunci, suna la compania la care este abonata si al carei sediu se afla la cateva minute de locuinta ei. „Spun ca vreau o masina intr-o jumatate de ora, de la 11.30 la 13.30.


    Ei verifica daca au una disponibila – de obicei au – cobor si o iau“, spune Groumas. Conceptul de masina folosita in comun a avut succes inca de la mijlocul anilor ‘80, la inceput in randul ecologistilor. Insa o data cu cresterea pretului benzinei si a aglomerarii oraselor, folosirea masinii in comun a devenit pentru multi o alternativa avantajoasa la detinerea unui automobil.


    BCS – un grup federal care reuneste companiile din domeniu – anunta de zece ani incoace o rata de crestere anuala de aproape 10%. In prezent, in jur de 80.000 de persoane din peste 250 de orase germane opteaza pentru masina in comun. Doar in Elvetia, unde conceptul de-abia a inceput sa prinda viata, se inregistreaza o rata de folosire mai mare ca in Germania.


    In Berlin, un membru al GreenWheels – cea mai veche companie de acest fel – plateste trei euro pe ora pentru o masina si zece centi pe kilometru. Daca masina este folosita trei ore si parcurge 40 de kilometri, costul total al facturii va fi de 13 euro.


    „Folosirea masinii in comun a fost o idee alternativa si a fost promovata ca atare“, spune Birger Holm, director al GreenWheels din Berlin. „Acum, insa, ne concentram pe reducerea costurilor si nu doar pe protejarea mediului, din moment ce majoritatea clientilor vor sa economiseasca bani.“


    Aparatorii acestui concept accentueaza faptul ca astfel se decongestioneaza traficul si se reduce poluarea din orase, desi nu exista statistici disponibile in acest sens. Studiile intreprinse sugereaza faptul ca o masina folosita in comun inlocuieste intre patru si zece masini particulare. La randul sau, intr-un raport intocmit in ianuarie, UE estimeaza ca 500.000 de masini particulare ar putea fi inlocuite de masinile folosite in comun.

  • Automobile la comun

    Conceptul de masina folosita in comun are tot mai multi adepti in Europa. In Germania, aceasta practica este des intalnita. In special datorita sistemului de transport in comun foarte bine pus la punct, care iti ofera posibilitatea de a te deplasa in orice punct intr-un timp scurt, nu mai e nevoie sa-ti cumperi masina personala si scapi de costurile mari cu intretinerea, scrie Deutsche Welle.


    Helen Groumas, in varsta de 36 de ani, locuieste in Cologne, dar lucreaza in Bonn. Nu are masina, pentru ca transportul in comun ii permite sa ajunga repede la locul de munca. Cu toate acestea, sunt momente in care i-ar prinde bine un automobil. Atunci, suna la compania la care este abonata si al carei sediu se afla la cateva minute de locuinta ei. „Spun ca vreau o masina intr-o jumatate de ora, de la 11.30 la 13.30.


    Ei verifica daca au una disponibila – de obicei au – cobor si o iau“, spune Groumas. Conceptul de masina folosita in comun a avut succes inca de la mijlocul anilor ‘80, la inceput in randul ecologistilor. Insa o data cu cresterea pretului benzinei si a aglomerarii oraselor, folosirea masinii in comun a devenit pentru multi o alternativa avantajoasa la detinerea unui automobil.


    BCS – un grup federal care reuneste companiile din domeniu – anunta de zece ani incoace o rata de crestere anuala de aproape 10%. In prezent, in jur de 80.000 de persoane din peste 250 de orase germane opteaza pentru masina in comun. Doar in Elvetia, unde conceptul de-abia a inceput sa prinda viata, se inregistreaza o rata de folosire mai mare ca in Germania.


    In Berlin, un membru al GreenWheels – cea mai veche companie de acest fel – plateste trei euro pe ora pentru o masina si zece centi pe kilometru. Daca masina este folosita trei ore si parcurge 40 de kilometri, costul total al facturii va fi de 13 euro.


    „Folosirea masinii in comun a fost o idee alternativa si a fost promovata ca atare“, spune Birger Holm, director al GreenWheels din Berlin. „Acum, insa, ne concentram pe reducerea costurilor si nu doar pe protejarea mediului, din moment ce majoritatea clientilor vor sa economiseasca bani.“


    Aparatorii acestui concept accentueaza faptul ca astfel se decongestioneaza traficul si se reduce poluarea din orase, desi nu exista statistici disponibile in acest sens. Studiile intreprinse sugereaza faptul ca o masina folosita in comun inlocuieste intre patru si zece masini particulare. La randul sau, intr-un raport intocmit in ianuarie, UE estimeaza ca 500.000 de masini particulare ar putea fi inlocuite de masinile folosite in comun.

  • Outsourcing in largul marii

    SeaCode, un proiect conceput in San Diego, va revolutiona ideea de outsourcing, se arata in ultimul numar al revistei Fortune. Compania vrea sa adune 600 dintre cei mai buni ingineri IT si programatori din toata lumea pe o nava de croaziera, in largul marii.


    Fondatorii David Cook – un fost capitan de petrolier si Roger Green, cu o experienta de 25 de ani in IT, vor sa achizitioneze o nava de croaziera la mana a doua si spera ca pana in 2006 sa o faca functionala. Cei doi au petrecut ultimele luni strangand fonduri de la investitori privati. Aproape toti cei care au dat bani sunt rezidenti ai San Diego, „putred de bogati“ – dupa cum ii catalogheaza Cook.


    Ineditul situatiei este ca, mutand activitatea companiei in largul oceanului, SeaCode nu va fi supusa reglementarilor de pe piata muncii din SUA, ci  legilor steagului sub care va calatori, intocmai ca vasele de croaziera. Antreprenorii se gandesc la Bahamas sau Vanuatu. In plus, clientii nu va mai trebui sa parcurga jumatate de glob pentru a verifica proiectele. Pana acum, n-a fost semnat nici un contract, insa Cook spune ca a contactat primele 100 de firme din topul Fortune si sustine ca multe dintre ele si-au exprimat interesul in a-si muta proiectele de peste ocean mai aproape de casa. 

    „Echipajul“ va lucra zece ore pe zi, sase zile pe saptamana si fiecare „membru“ va castiga intre 1.500 si 1.800 de dolari pe luna – mai putin decat pe teritoriul SUA, insa mai mult decat in multe alte tari. In plus, va avea doua luni libere la fiecare jumatate de an. Green spune ca a fost asaltat de mii de absolventi de facultate din toata lumea, care au aflat despre SeaCode din presa sau de la cunostinte.

  • Outsourcing in largul marii

    SeaCode, un proiect conceput in San Diego, va revolutiona ideea de outsourcing, se arata in ultimul numar al revistei Fortune. Compania vrea sa adune 600 dintre cei mai buni ingineri IT si programatori din toata lumea pe o nava de croaziera, in largul marii.


    Fondatorii David Cook – un fost capitan de petrolier si Roger Green, cu o experienta de 25 de ani in IT, vor sa achizitioneze o nava de croaziera la mana a doua si spera ca pana in 2006 sa o faca functionala. Cei doi au petrecut ultimele luni strangand fonduri de la investitori privati. Aproape toti cei care au dat bani sunt rezidenti ai San Diego, „putred de bogati“ – dupa cum ii catalogheaza Cook.


    Ineditul situatiei este ca, mutand activitatea companiei in largul oceanului, SeaCode nu va fi supusa reglementarilor de pe piata muncii din SUA, ci  legilor steagului sub care va calatori, intocmai ca vasele de croaziera. Antreprenorii se gandesc la Bahamas sau Vanuatu. In plus, clientii nu va mai trebui sa parcurga jumatate de glob pentru a verifica proiectele. Pana acum, n-a fost semnat nici un contract, insa Cook spune ca a contactat primele 100 de firme din topul Fortune si sustine ca multe dintre ele si-au exprimat interesul in a-si muta proiectele de peste ocean mai aproape de casa. 

    „Echipajul“ va lucra zece ore pe zi, sase zile pe saptamana si fiecare „membru“ va castiga intre 1.500 si 1.800 de dolari pe luna – mai putin decat pe teritoriul SUA, insa mai mult decat in multe alte tari. In plus, va avea doua luni libere la fiecare jumatate de an. Green spune ca a fost asaltat de mii de absolventi de facultate din toata lumea, care au aflat despre SeaCode din presa sau de la cunostinte.

  • Profetii despre zona euro

    Daca va deveni stat al UE in 2007, Bulgaria s-ar putea alatura zonei euro in 2010, a anuntat Bank Austria Creditanstalt (BA-CA), intr-un raport dat publicitatii in august.


    Bulgaria va trebui sa adopte moneda europeana ca moneda nationala cat mai repede posibil dupa momentul aderarii, a spus Marianne Kager, economist-sef in cadrul BA-CA.


    Bulgaria si Romania au facut pasi importanti in vederea adoptarii euro ca moneda nationala, insa mai e loc de imbunatatiri, in special in chestiunea stabilitatii politice si a inflatiei, a mai spus Kager. Previziunile atribuie Bulgariei o rata anuala a inflatiei de 4,8% in 2005 si de 3% in 2006. Banca Nationala a Bulgariei a acceptat ca Bulgaria sa adopte euro in 2009 – 2010.


    Estonia, Lituania si Slovenia vor intra in zona euro in 2007, pentru ca au indeplinit aproape toate criteriile in acest sens. Deficitul lor bugetar este de sub 3%, datoria guvernamentala este mult sub rata maxima de 60% din PIB, iar ratele dobanzii pentru creditele pe termen lung sunt sub 5,2%. Si rata de schimb in cele trei tari mentionate este stabila.


    Potrivit lui Kager, Letonia se va alatura zonei euro la 1 ianuarie 2008, in timp ce Polonia, Republica Ceha si Ungaria vor adopta euro cel mai probabil impreuna cu Bulgaria si Romania, in 2010. In 2005, deficitul bugetar al celor trei tari din centrul Europei a depasit cu mult limita de 3% din PIB. Iar masurile guvernamentale importante au fost si ele amanate din cauza apropierii alegerilor in cele trei tari. Cat priveste Slovacia, aceasta s-ar putea alatura zonei euro, conform previziunilor, in 2009.

  • Profetii despre zona euro

    Daca va deveni stat al UE in 2007, Bulgaria s-ar putea alatura zonei euro in 2010, a anuntat Bank Austria Creditanstalt (BA-CA), intr-un raport dat publicitatii in august.


    Bulgaria va trebui sa adopte moneda europeana ca moneda nationala cat mai repede posibil dupa momentul aderarii, a spus Marianne Kager, economist-sef in cadrul BA-CA.


    Bulgaria si Romania au facut pasi importanti in vederea adoptarii euro ca moneda nationala, insa mai e loc de imbunatatiri, in special in chestiunea stabilitatii politice si a inflatiei, a mai spus Kager. Previziunile atribuie Bulgariei o rata anuala a inflatiei de 4,8% in 2005 si de 3% in 2006. Banca Nationala a Bulgariei a acceptat ca Bulgaria sa adopte euro in 2009 – 2010.


    Estonia, Lituania si Slovenia vor intra in zona euro in 2007, pentru ca au indeplinit aproape toate criteriile in acest sens. Deficitul lor bugetar este de sub 3%, datoria guvernamentala este mult sub rata maxima de 60% din PIB, iar ratele dobanzii pentru creditele pe termen lung sunt sub 5,2%. Si rata de schimb in cele trei tari mentionate este stabila.


    Potrivit lui Kager, Letonia se va alatura zonei euro la 1 ianuarie 2008, in timp ce Polonia, Republica Ceha si Ungaria vor adopta euro cel mai probabil impreuna cu Bulgaria si Romania, in 2010. In 2005, deficitul bugetar al celor trei tari din centrul Europei a depasit cu mult limita de 3% din PIB. Iar masurile guvernamentale importante au fost si ele amanate din cauza apropierii alegerilor in cele trei tari. Cat priveste Slovacia, aceasta s-ar putea alatura zonei euro, conform previziunilor, in 2009.

  • Flori de mancat si plante pentru combustibil

    Daca pana acum hrana sanatoasa era foarte cautata in Occident, de curand si Europa de Est a inceput sa-i prinda gustul.


    Józef Pillár este un inginer horticultor din Ungaria, a carui principala ocupatie este cresterea plantelor-specialitati si a florilor comestibile. Compania pe care o conduce – Specialis Növények Teamje – si-a inceput activitatea de cercetare si crestere a plantelor fara ajutorul chimicalelor in urma cu 15 ani, imediat dupa sfarsitul perioadei comuniste.

     Daca in primii zece ani veniturile companiei au crescut in mod constant, in ultimii ani au stagnat, ca urmare a competitiei crescande. Insa Pillár a gasit o modalitate de a-si mentine compania pe linia de plutire. Pe langa vanzarea florilor comestibile pe pietele externe si distribuirea unor specialitati de verdeturi – folosite in anumite tratamente medicale – catre lanturile de hipermarketuri, Pillár a inceput sa creasca asa-numitele „plante producatoare de energie“.


    Aceste plante pot fi folosite in producerea combustibililor pe baza de ulei si a lubrifiantilor, precum si a combustibililor solizi, spune Pillár. Plantele pot servi si ca materie prima pentru producerea plasticului. Avand in vedere cresterea continua a pretului titeiului, inovatiile precum aceasta capata o importanta tot mai mare. Cultivarea acestor plante isi are originea in Statele Unite, in anii ‘60.

  • Flori de mancat si plante pentru combustibil

    Daca pana acum hrana sanatoasa era foarte cautata in Occident, de curand si Europa de Est a inceput sa-i prinda gustul.


    Józef Pillár este un inginer horticultor din Ungaria, a carui principala ocupatie este cresterea plantelor-specialitati si a florilor comestibile. Compania pe care o conduce – Specialis Növények Teamje – si-a inceput activitatea de cercetare si crestere a plantelor fara ajutorul chimicalelor in urma cu 15 ani, imediat dupa sfarsitul perioadei comuniste.

     Daca in primii zece ani veniturile companiei au crescut in mod constant, in ultimii ani au stagnat, ca urmare a competitiei crescande. Insa Pillár a gasit o modalitate de a-si mentine compania pe linia de plutire. Pe langa vanzarea florilor comestibile pe pietele externe si distribuirea unor specialitati de verdeturi – folosite in anumite tratamente medicale – catre lanturile de hipermarketuri, Pillár a inceput sa creasca asa-numitele „plante producatoare de energie“.


    Aceste plante pot fi folosite in producerea combustibililor pe baza de ulei si a lubrifiantilor, precum si a combustibililor solizi, spune Pillár. Plantele pot servi si ca materie prima pentru producerea plasticului. Avand in vedere cresterea continua a pretului titeiului, inovatiile precum aceasta capata o importanta tot mai mare. Cultivarea acestor plante isi are originea in Statele Unite, in anii ‘60.