BusinessMagazin

Blog

  • Parchetul Curţii de Apel Ploieşti precizează că deciziile la Lukoil nu au fost influenţate de Ponta

    Precizarea este făcută după ce premierul Victor Ponta a declarat – în contextul sechestrului impus iniţial la Lukoil şi opririi fabricii – că Guvernul speră într-o soluţie legală care să permită sancţionarea persoanelor vinovate şi recuperarea prejudiciului, dar şi continuarea normală a activităţii şi plata salariilor către angajaţi, apreciind că nimeni nu fugea din ţară cu conductele companiei. Declaraţiile lui Ponta şi decizia ulterioară a procurorilor de ridicare parţială a sechestrului au determinat reacţii politice, dar şi reacţia CSM, care urmează să decidă dacă a fost afectată independenţa procurorului de caz.

    “În contextul creat în ultimele zile în care o parte a presei a lansat afirmaţii ce nu corespund realităţii şi care sunt de natură să arunce în derizoriu munca procurorului şi să afecteze imaginea de ansamblu a activităţii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, ne simţim datori să precizăm următoarele aspecte în legătură cu dosarul nr. 254/P/2014: procurorii nu au ridicat în totalitate măsurile asigurătorii, ci le-au extins asupra altor bunuri, astfel încât să fie garantată în perspectivă acoperirea prejudiciului; ridicarea sechestrului asupra contului a fost parţială şi a avut la bază dorinţa de a nu afecta salariaţii S.C. Petrotel Lukoil SA Ploiesti; pe de altă parte s-a urmărit să se permită continuarea activităţii societăţii astfel încât o parte a profitului obţinut să fie consemnat pentru acoperirea prejudiciului; – aceste demersuri au rezultat ca fiind necesare din discuţiile purtate cu reprezentanţii societăţii cercetate şi nu urmare unor declaraţii cu caracter public făcute de persoane din spaţiul politic; – în cursul acestor discuţii desfăşurate, în limitele şi în condiţiile legii, au fost identificate modalităţi alternative de instituire a măsurilor asiguratorii care să evite consecinţe sociale şi economice nedorite“, se arată în comunicatul Parchetului.

    Instituţia subliniază că integritatea şi probitatea procurorilor, curajul acestora “nu sunt şi nu vor fi afectate în nici un caz de nici un fel de declaraţii venite din zona politicului sau din presă şi rezultă cu prisosinţă din complexitatea cauzelor instrumentate, cel puţin în ultimul an, de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti”.

    De asemenea, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti face apel la presă, solicitându-i să adopte “o atitudine obiectivă şi echidistantă, astfel încât să nu se încerce a se crea impresia că demersurile organelor judiciare sunt susceptibile de a fi influenţate”.

    Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a decis punerea sub sechestru asigurător a produselor rafinăriei Petrotel Lukoil aflate în depozitele şi conductele Oil Terminal, până la concurenţa sumei de 1,039 miliarde lei, după ce procurorii au făcut percheziţii la sediile mai multor companii aparţinând Lukoil, inclusiv la rafinăria din Ploieşti. Prejudiciul estimat este de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

    Marţi dimineaţă, după declaraţiile lui Ponta şi după ce conducerea fabricii şi reprezentanţii angajaţilor i-au scris premierului cerându-i sprijinul, Parchetul a anunţat ridicarea sechestrului asigurator, dar şi faptul că directorul general al SC Petrotel-Lukoil SA Ploieşti, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

     

  • Preşedintele kenyan Uhuru Kenyatta, primul şef de stat care compare în faţa Curţii Penale Internaţionale

    Purtând un costum gri-închis, o cravată albastră şi o cămaşă deschisă la culoare, Kenyatta a asistat la începutul audierii sub privirea a zeci de susţinători, prezenţi în locul rezervat publicului, supraglomerat.

    Despărţită de sala de audieri printr-un geam izolant fonic, galeria era prea mică pentru ca toţi să poată să se aşeze.

    Unii deputaţi kenyeni, care au efectuat această deplasare, au fost nevoiţi să rămână afară, iar alţii să stea în picioare.

    Kenyatta este urmărit penal pentru presupusul rol pe care l-a jucat în violenţele care au devastat în Kenya în perioada 2007-2008, soldate cu peste 1.000 de morţi şi peste 600.000 de persoane strămutate.

    “Acest caz a ajuns într-un stadiu crucial. De aceea am considerat judicios să fiţi prezent personal”, a declarat procurorul, gambiana Fatou Bensouda, la începutul audierii.

    Procesul preşedintelui kenyan era programat iniţial să înceapă în septembrie 2013, dar a fost amânat în numeroase rânduri, pe fondul unor acuzaţii de intimidare a unor martori.

    Probabilitatea ca acest proces să se deschidă la un moment dat s-a redus, în timp, mai ales după ce acuzaţia a solicitat o amânare sine die, din cauză că nu are probe suficiente.

    Procurorul acuză Nairobi că nu cooperează cu CPI, refuzând să-i transmită date bancare sau telefonice. Acestea ar putea dovedi, potrivit procurorului, că Kenyatta a orchestrat o parte a violenţelor din 2007-2008.

  • Duşa: Bugetul Apărării pentru 2015 va creşte cu 0,3% din PIB

    “Pregătim în acest moment bugetul pentru anul 2015. Am avut în vedere o prevedere de creştere anuală cu 0,3% din PIB, astfel încât să ajungem la 2% în anul 2016-2017 şi credem că Parlamentul va aproba acest buget pe 2015 aşa cum l-am propus pentru a continua programele de înzestrare şi modernizare a armatei”, a spus ministrul.

    El a menţionat că au fost asigurate fondurile necesare pentru organizarea tuturor exerciţiilor desfăşurate împreună cu aliaţii.

    “Şi la Cincu au participat militari din SUA. În exerciţiul pe care îl organizăm în momentul de faţă la Smârdan participă militari din forţele aliate, din Anglia şi SUA. În vară au participat militari români cu efective destul de mari la exerciţiul din Germania. Bugetul, aşa cum este aprobat în momentul de faţă, ne permite să asigurăm finanţarea tuturor cheltuielilor”, a subliniat Mircea Duşa.

    Ministrul a mai spus ca în ultimii doi ani Apărarea a beneficiat de un buget mai mare, care a permis continuarea programelor de modernizare şi înzestrare a armatei, programe complexe, referitoare la aviaţia de vânătoare şi la avioanele de transport.

    “În ultimii doi ani am beneficiat de un buget mai mare care ne-a permis să continuăm programul de modernizare şi înzestrare a armatei, programe complexe care sunt foarte importante şi necesare. Aceste programe se referă la aviaţia de vânătoare, un program foarte complex, şi programul pentru avioane de transport mediu – avioanele Spartan. Vom aduce şi avionul 7 (n.r – Spartan). Tot datorită faptului că am beneficiat de un buget mai mare în acest an şi de rectificări pozitive şi în vară şi acum ne-a permis organizarea de exerciţii de instruire la nivelul armatei cu toate categoriile de forţe – terestre, aeriene, navale”, a arătat Duşa.

    El a adăugat că noutatea este că în acest an s-au făcut exerciţii cu muniţie reală, ceea ce nu se mai întâmplase de patru ani, în Poligonul de la Cincu şi Capul Midia.

  • Căncescu: Din funcţia de preşedinte de Consiliu Judeţean nu m-am îmbogăţit cu niciun leu

    Aristotel Căncescu a afirmat, într-o conferinţă de presă, că firmele Gotic SA şi Ramb Sistem, care ar fi fost favorizate la licitaţii de către şeful Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, nu au mai încheiat contracte cu instituţia pe care o conduce de patru ani.

    “Vreau să clarific nişte lucruri. A apărut foarte mult în presă «firmele de casă ale lui Căncescu» – cele două firme, Gotic şi Ramb Sistem, de patru ani nu au mai câştigat niciun contract cu Consiliul Judeţean. Şi pe chestiunea asta nu mai am altceva de comentat”, a spus Căncescu, susţinând că în presă au apărut “nişte comentarii, unele chiar groteşti” la adresa sa.

    Aristotel Căncescu a precizat că nu s-a îmbogăţit “cu niciun leu din funcţia de preşedinte de CJ”.

    “Au fost foarte multe comentarii vizavi de averea mea. Vreau să vă spun că din funcţia de preşedinte de CJ nu m-am îmbogăţit cu niciun leu. Banii pe care îi am în conturi sunt banii pe care îi găsiţi şi în declaraţia mea de avere. Banii cu toţii provin din vânzarea unor frecvenţe, cu toţii ştiţi că am avut reţeaua Mix, reţeaua naţională, mi-am vândut-o în anul 2007, am aici contractul şi anume 33 de licenţe audiovizuale vândute cu suma de 5 milioane de euro. În acelaşi timp am virat la stat suma de 3,2 milioane de lei, reprezentând aproape 900.000 de euro, impozit pe această sumă care a intrat, 16 la sută. Nu numai că nu am luat, am virat bani la stat şi o sumă considerabilă. Nici din media nu m-am îmbogăţit, iar patronii dumneavoastră sigur ştiu prin ce trece presa românească şi cât de greu se supravieţuieşte. Deci, de acolo nu cred că se aşteaptă cineva să te îmbogăţeşti”, a mai spus preşedintele CJ Braşov.

    La finalul conferinţei de presă, Aristotel Căncescu i-a invitat pe jurnalişti, “într-o joi sau vineri”, la proprietatea sa din Râşnov, pentru a le arăta că nu are “decât două case de lemn, una de bârne şi una de scândură, două grajduri şi multe păsări”.

    “Şi ultima chestiune vizavi de conacurile pe care le am eu la Râşnov. O să vă invit la mine la Râşnov, într-o joi sau vineri, ca să vedeţi că nu am decât două case de lemn, una de bârne şi una de scândură, două grajduri, multe păsări. Acolo este o fermă de găini, curci, fazani, lebede… Am şi nişte cărprioare. Tot ce am acolo deţin legal”, a spus Căncescu.

    Acesta a refuzat să răspundă la întrebările jurnaliştilor, precizând că are o singură resticţie impusă de instanţă, “cea legată de a părăsi ţara”.

    Şeful CJ Braşov, Aristotel Căncescu (PNL), este cercetat în libertate, sub control judiciar, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie privind atribuirea preferenţială de contracte pe bani publici, a decis, marţi seară, instanţa supremă.

    Aceeaşi măsură preventivă a fost dispusă şi în cazul lui Gabriel Bîgiu, administrator al SC Ramb Sistem SRL Braşov.

    Aristotel Căncescu este acuzat de luare de mită, trafic de influenţă, abuz în serviciu (cinci fapte) şi instigare la tentativă la abuz în serviciu.

    Potrivit anchetatorilor, interesul direct al lui Căncescu în această activitate infracţională rezultă din faptul că, acordând celor două firme de casă contracte supraevaluate, plătite abuziv din banii publici ai Consiliului Judeţean Braşov, parte din bani s-au întors sub formă de mită la el.

    Potrivit anchetatorilor, firmele care ar fi fost favorizate la atribuirea unor contracte de către CJ Braşov sunt SC Ramb Sistem, deţinută de Gabriel Bîgiu, şi SC Gotic SA a lui Ion Diniţă, deputat PC, cei doi fiind, de asemenea, cercetaţi în acest dosar.

    Anchetatorii precizează că, din cercetările făcute până la acest moment rezultă că preşedintele CJ Braşov a oferit firmei lui Diniţă, cu sprijinul şi prin complicitatea vicepreşedintelui instituţiei şi a funcţionarilor cu funcţii de conducere din CJ Braşov, două contracte. Primul, încheiat în 2006, a vizat lucrări de reabilitarea DJ131C km 17+000 – 29+050 Racoş- Rupea, iar al doilea, din 2007, reabilitarea sectorului de drum Augustin-Racoş-Şercaia.

    În urma plăţilor nelegale făcute de CJ Braşov către SC Gotic SA, instituţia publică a fost prejudiciată cu peste 7,6 milioane de euro.

    Anchetatorii mai spun că, în urma abuzului în serviciu exercitat de Aristotel Căncescu în favoarea firmei SC Ramb Sistem – reprezentată de Gabriel Bîgiu -, acesteia i-au fost acordate preferenţial două contracte, în 2007 şi 2008. Potrivit documentelor din dosar, în schimbul decontării abuzive a unor sumelor în cuantum de 664.180,54 lei către SC Ramb Sistem, firma i-a construit lui Căncescu un teren de tenis la reşedinţa din Râşnov.

    În acest dosar sunt vizaţi şi vicepreşedintele CJ Braşov Mihai Pascu, precum şi alţi subordonaţi ai lui Căncescu.

    Căncescu este preşedintele CJ Braşov din anul 2000, fiind la al patrulea mandat. El este liderul filialei judeţene Braşov a PNL, iar în legislaturile 1992-1996 şi 1996-2000 a fost senator.

  • Gala Din Inimă pentru Viitor, evenimentul care le-ar putea da şansa la tratament românilor cu venituri mici

    Banii strânşi în cadrul Galei, care se desfăşoară pe 11 octombrie, la Cercul Militar Naţional, Sala de Marmură, vor fi direcţionaţi către construirea în Bucureşti a unei noi policlinici sociale de care să beneficieze românii cu venituri mici, care nu au şansa de a fi asiguraţi medical şi care nu îşi permit să acceseze servicii medicale integrate.

    Va fi un proiect mult mai amplu, care să ofere servicii unui număr ridicat de beneficiari având în vedere experienţa primei policlinici sociale din Bucureşti, cea din zona Baba Novac, creată în 2011, spun organizatorii.

    De la deschiderea acesteia, peste 1500 de pacienţi au beneficiat de 15.000 de servicii medicale gratuite şi integrate, respectiv consultaţii, tratamente, medicamente, proteze dentare şi ochelari, oferite de 27 de cadre medicale voluntare şi de peste 100 de voluntari.

    A doua ediţie a Galei Fundaţiei Regina Maria aduce împreună, în premieră pentru susţinerea unei cauze sociale, Fundaţia Vodafone România şi Telekom România, “pentru a oferi prin Policlinicile Sociale servicii medicale cu suflet celor aflaţi în nevoie”.

    “Această deschidere de a fi împreună în sprijinul unei cauze sociale va contribui cu siguranţă la clădirea unei lumi mai bune. Suntem onoraţi să avem alături parteneri de încredere mici şi mari şi invităm pe oricine să ni se alăture pentru a dărui resurse şi timp. Astfel îi ajutăm pe cei aflaţi în mare nevoie, dintr-un motiv sau altul, independent sau dependent de voinţa lor, în afara sistemului public de asistenţă”, afirmă dr.Wargha Enayati, Preşedintele Fundaţiei Regina Maria.

    Gazdele evenimentului, ce va avea loc pe 11 octombrie, la Cercul Militar Naţional, Sala de Marmură, sunt dr. Wargha Enayati şi Melania Medeleanu. Alături de aceştia se vor afla E.S. Adam Sambrook, Vice-ambasador Regatului Unit al Marii Britanii, E.S. Werner Hans Lauk, Ambasadorul Republicii Federale Germania în Bucureşti, Prinţesa Marina Sturdza. Potrivit organizatorilor, Fundaţia Regina Maria, oricine poate fi parte a acestui proiect – policlinicile sociale, fie printr-o donaţie (http://united.fundatiareginamaria.ro/), fie prin implicarea în programele de voluntariat dezvoltate de fundaţie.

    Biletele la eveniment pot fi achiziţionate prin email la andreea.tudose@fundatiareginamaria.ro sau sorina.ciotirca@fundatiareginamaria.ro.

  • Dragoş Nedelcu, fost membru în CA al Realitatea Media, reţinut pentru evaziune şi spălare de bani

    Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) l-au reţinut, în aceeaşi cauză, şi pe Bogdan Viorel Mitu.

    Dragoş Nedelcu şi Bogdan Mitu vor fi duşi miercuri în faţa instanţei supreme, cu propunere de arestare preventivă.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că procurorii DIICOT au făcut percheziţii la locuinţele celor doi şi i-au dus la audieri, fiind suspectaţi de fapte de evaziune fiscală şi spălare de bani prin firme de tip “fantomă”.

    Potrivit surselor citate, în acelaşi dosar ar fi în atenţia anchetatorilor şi un demnitar, acesta fiind motivul pentru care Nedelcu şi Mitu vor fi duşi la instanţa supremă petnru judecarea cererii de arestare preventivă.

    Dragoş Nedelcu a fost membru în Consiliul de Administraţie al Realitatea Media şi administrator al televiziunii The Money Channel, parte a grupului Realitatea. În 2011, Dragoş Nedelcu s-a retras atât de la postul Realitatea TV, cât şi din CA al Realitatea Media, după cum declara atunci, pentru MEDIAFAX, Elan Schwartzenberg, fost proprietar al trustului.

  • Ce pagube ar provoca României inundaţii similare celor din Bosnia şi Serbia

    “Astfel de evenimente au loc o dată la 120 de ani. În Bosnia, inundaţiile catastrofale din luna mai a acestui an au provocat pierderi economice de 1,3 miliarde de euro, respectiv 9,1% din PIB ţării. În Serbia, inundaţiile au adus pierderi economice de două miliarde de euro, respectiv 5,72% din PIB ţării. În România, potrivit calculelor Willis Re, producerea unor inundaţii similare celor din Bosnia şi Serbia ar genera pierderi economice de 6,13 miliarde de euro, adică 4% din PIB”, a afirmat Radu-Neacşu.

    Potrivit datelor prezentate de reprezentantul PAID România, inundaţiile din Bosnia au afectat sau distrus peste 100.000 de clădiri rezidenţiale. În Serbia au fost afectate 4.000 de drumuri şi mai mult de 2.500 de locuinţe.

    “Guvernele Bosniei şi Serbiei trebuie să acopere aceste pierderi, care erau neasigurate, pentru că gradul de penetrarea al poliţelor care acoperă astfel de evenimente se situa la 1,5%. În acest context, redresarea economică a celor două state, aflate încă în recesiune, este încetinită”, a spus directorul general al PAID România.

    În cazul unui cutremur major, dauna maximă posibilă aferentă portofoliului PAID România pe care ar trebui s-o plătească asigurătorul s-ar ridica la 442,69 milioane de euro, iar pentru inundaţii la 92,2 milioane de euro.

    “Aceste cifre au fost calculate de societate pentru finele lunii august, conform Ordinului CSA 12/2012. Reasigurarea PAID România acoperă dauna maximă posibilă”, a mai spus Radu-Neacşu.

    PAID a fost înfiinţată în septembrie 2009. Cei mai mari acţionari ai asigurătorului sunt Astra, Groupama şi Gothaer România, fiecare cu 15%. Generali România are o participaţie de 11%, iar ABC Asigurări, Carpatica Asig, Certasig, City Insurance, Credit Europe Asigurări, Euroins, Grawe România şi UNIQA România deţin câte 5,5% din acţiuni.

    Primele poliţe emise de PAID, cunoscute şi sub denumirea PAD, au fost emise în iulie 2010.

    La finele lunii august a acestui an, PAID avea 1,57 milioane de poliţe în portofoliu, reprezentând 18,7% din fondul locativ naţional, care numără aproximativ 8,4 milioane de locuinţe.

    În 2013, primele subscrise pentru asigurările obligatorii de locuinţe au crescut cu 149%, la 60,25 milioane de lei, de la 24,2 milioane de lei, conform datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    Societatea a plătit despăgubiri de 473.400 de lei în 2013, cea mai mare daună achitată fiind de peste 60.000 de lei (circa 14.000 euro), pentru o locuinţă avariată din judeţul Prahova, ca urmare a alunecărilor de teren.

    Potrivit legii, toţi proprietarii de locuinţe au obligaţia de a încheia PAD, care oferă acoperire împotriva riscurilor catastrofice (cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor) în limita sumei asigurate de 20.000 sau 10.000 euro, în funcţie de structura constructivă a locuinţei asigurate.

    Valoarea primei este de 10, respectiv 20 de euro, în funcţie de suma asigurată.

    Proprietarii care nu îşi asigură locuinţele riscă o amendă de până la 500 de lei din partea autorităţilor locale. De asemenea, proprietarii neasiguraţi şi afectaţi de unul din cele trei riscuri (cutremur, inundaţie, alunecare de teren) nu vor mai primi ajutoare de la autorităţi pentru refacerea gospodăriilor afectate.

  • Firmele vor putea plasa reclame pe Facebook. Cum va funcţiona serviciul “local awareness ads”

    Anunţul a fost făcut pe blogul companiei americane.

    Astfel, acest nou serviciu al Facebook permite unei firme să identifice persoanele care s-au aflat în apropierea sediului său, la o distanţă, de pildă, de 1 milă (1,6 km), pentru a le trimite anunţuri publicitare.

    De asemenea, oamenii din publicitate pot alege ca Facebook să limiteze căutarea potenţialilor clienţi pe baza unor criterii ca vârsta sau sexul. În aceste condiţii, serviciul va permite companiilor să ştie exact câţi utilizatori vor primi o anumită reclamă.

    Inclusiv utilizatorii care nu îşi fac publice locurile vizitate vor fi luaţi în calcul de către acest serviciu, în cazul în care au menţionat pe pagina personală localitatea unde s-au născut sau unde locuiesc.

    Facebook a ţinut, de asemenea, să precizeze că noua opţiune nu va afecta confidenţialitatea datelor utilizatorilor săi.

    “Cei care folosesc serviciul selectează locuri, nu persoane. Facebook nu spune oamenilor din publicitate care utilizatori se încadrează într-o anumită audienţă”, se arată în anunţul publicat de companie.

    Serviciul “de reclame de conştientizare la nivel local” (“local awareness ads”), aşa cum a fost denumită această nouă opţiune de către Facebook, reprezintă o soluţie ieftină pentru răspândirea unei reclame de către companii, prin comparaţie cu alte mijloace, precum ziarele. De asemenea, acest mod de publicitate oferă posibilitatea de a atinge o audienţă mai mare şi utilizatori mai apropiaţi de profilul consumatorului căutat de o anumită companie.

    Serviciul va fi disponibil pentru cumpărătorii de publicitate din SUA în cîteva săptămâni. La nivel global, serviciul va putea fi accesat peste câteva luni, compania neprecizând, însă, o dată fixă.

    În ultima perioadă, Facebook a încercat să se impună pe piaţa publicităţii online, al cărei lider este Google. De exemplu, în septembrie, compania a lansat o nouă platformă de publicitate, Atlas, menită să îi ajute pe oamenii din domeniul publicităţii să identifice mai uşor comportamentul consumatorilor la interacţiunea cu reclamele din mediul online.

    Google a raportat un venit de 14,36 de miliarde de dolari din publicitate în al doilea trimestru din acest an, în comparaţie cu Facebook, care a obţinut 2,68 de miliarde de dolari în aceeaşi perioadă.

  • Greva piloţilor Air France ar putea avea un impact de 500 de milioane de euro

    Conflictul, lansat de piloţii care s-au opus proiectului Air France de a se extinde în sectorul low cost, prin filiala Transavia, a provocat în luna septembrie o scădere cu 15,9% a traficului de pasageri şi cu 17,7% a traficului de mărfuri.

    Impactul grevei asupra rezultatelor financiare pentru cel de-al treilea trimestru este evaluat de conducerea grupului franco-olandez între 320 şi 350 de milioane de euro, dar suma riscă să crească, iar grupul se teme că până la sfârşitul anului se va confrunta cu o scădere a numărului de clienţi.

    De altfel, grupul Air France-KLM a observat în perioada cuprinsă între începutul şi sfârşitul grevei (din 15 până în 18 septembrie) o rată a rezervărilor pentru lunile următoare mai redusă decât de obicei.

    În consecinţă, impactul grevei asupra încasărilor ar putea fi de “ordinul a 500 de milioane de euro”, potrivit grupului franco-olandez, care se aşteapta anterior la profit cuprins între 2,2 şi 2,3 miliarde de euro, estimare redusă între timp la o sumă cuprinsă între 1,7 şi 1,8 miliarde.

    Statul francez este acţionar în proporţie de aproximativ 16 la sută al grupului Air France-KLM, numărul doi european în transportul aerian după Lufthansa.

  • Alba-neagra cu sechestrul Lukoil: cum intervenţia premierului Ponta a modificat abordarea Parchetului într-un dosar de evaziune de 230 mil. €

    Care a fost filmul evenimentelor în dosarul evaziunii fiscale de 230 mil. euro în care este implicată rafinăria Lukoil? Totul a început când în dimineaţa zilei de joi, 2 octombrie, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a anunţat că au loc 23 de percheziţii la sediile societăţilor Petrotel-Lukoil, Lukoil Energy & Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România, TP LOG Services, într-un dosar în care ruşii sunt învinuiţi de un prejudiciu de evaziune fiscală şi spă­lare de bani de 230 de milioane de euro. Aceste firme aveau anul trecut circa 1.200 de oameni şi cumulau pierderi de de aproape 250 mil. euro, 210 mil. euro fiind generate numai de rafi­nă­ria Petrotel-Lukoil care are 468 de salariaţi. Firmele percheziţionate repre­zintă activitatea Lukoil în România, mai puţin partea de benzinării care este ad­mi­nistrată prin intermediul Petrotel-Lukoil.

    Vineri, 3 octombrie, Lukoil anunţă că începe procedurile de oprire a rafi­nă­riei. Potrivit celui mai recent comunicat al Lukoil, chiar de joi, 2 octombrie, Parchetul a pus sub sechestru conturile bancare ale Petrotel-Lukoil şi stocurile comerciale ale companiei, o măsură dură prin care operaţional rafinăria a fost oprită.

    Petrotel-Lukoil este a treia cea mai mare rafinărie din România, cu o capacitate de 2,4 milioane de tone.

    „În procesul penal, ca şi în procesul civil, rolul sechestrului asigurător este să asigure existenţa bunurilor necesare pentru executarea unei eventuale hotărâri potrivnice părţii împotriva căreia s-a dispus măsura. Premisa esenţială a instituirii sechestrului este existenţa unui pericol ca partea să îşi ascundă bunurile, să le distrugă, să le înstrăineze ori să le sustragă în alt mod de la urmărire“, spun reprezentanţii casei de avocatură PeliFilip.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro