BusinessMagazin

Blog

  • Ponta: Bătălia adevărată cu Federaţia Rusă nu va fi cu arme convenţionale, ci cu energie

    ”România investeşte mai mult în cheltuielile de apărare, evident că decizia NATO e binevenită, dar eu cred în continuare că bătălia adevărată cu Federaţia Rusă nu va fi cu arme convenţionale, ci cu energie. Dacă România reuşeşte să-şi asigure independenţa energetică, pentru România şi pentru Republica Moldova cel puţin, atunci toate aceste obiective pe care le stabilim la nivel economic se pot atinge”, a spus Ponta.

    El a arătat că domeniul energiei este unul în care România a făcut paşi foarte mari şi trebuie să facă şi mai mulţi paşi, el subliniind că sprijinul companiilor americane este esenţial în acest domeniu.

    ”Avem creştere în agricultură, în producţia industrială, de exporturi, dar toate depind de securitatea energetică cu atât mai mult cu cât situaţia politică din regiune, legată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, de această situaţie de instabilitate, de încălcare a unei ordini pe care o credeam stabilită, duc la cea mai mare provocare – securitateta energetică”, a spus Ponta.

    El a spus că vrea sprijin şi le mulţumeşte companiilor care au investit în dezvoltarea sectorului energetic din România, fie că acestea sunt americane, europene sau româneşti.

    ”Legislaţia, strategia guvernamentală trebuie să ofere în domeniul energiei, în 4-5 ani, independenţa energetică de care România, Moldova au atât de mare nevoie pentru a rezista provocărilor, şantajului, presiunilor care există şi care vor continua din partea Federaţiei Ruse”, a spus Ponta.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, după summitul NATO din Ţara Galilor, că România trebuie să ajungă la un buget de 2% din PIB pentru Apărare, el exprimându-şi convingerea că se va putea face acest lucru înainte de 2017, având în vedere că „libertatea nu e gratis”.

    „Există şi un lucru care nu o să-i placă domnului prim-ministru: angajamentul aliaţilor de a se ajunge la un buget reprezentând 2% din PIB al fiecărei ţări. Ne place, nu ne place, aşa cum am spus la începutul declaraţiei de presă, libertatea nu este gratis. Trebuie să ajungem la buget de 2% din PIB şi vom răspunde tuturor aşteptărilor care sunt legate de noi”, a spus Băsescu.

    El a arătat că România s-a angajat să ajungă la 2% din PIB pentru Apărare în 2017 şi a subliniat că are convingerea că acest lucru se poate întâmpla mai devreme.

    „Eu sunt convins că putem devansa puţin ca să ne îndeplinim şi noi obligaţile, nu numai să aşteptăm să ne vină aviaţia aliaţilor, să ne vină navele de război ale aliaţilor, să ne vină puşcaşii marini ai aliaţilor”, a spus Băsescu.

    Preşedintele a menţionat că îndeplinirea acestui angajament financiar a fost subliniat foarte puternic în acest summit de marile puteri, el referindu-se la SUA, Franţa, Marea Britanie.

     

  • Van Rompuy: UE este pregătită să revină asupra sancţiunilor impuse Rusiei, dacă armistiţiul este respectat

    “Am remarcat că Rusia consimte doar dificil la negocieri serioase. Armistiţiul este un pas important, dar este doar un pas”, a declarat Herman Van Rompuy pentru postul belgian VRT.

    “Pentru a spori presiunea asupra Rusiei, am adoptat sancţiuni în mai multe faze. La ultimul Consiliu European (pe 30 august), am accelerat, iar acest lucru s-a concretizat săptămâna trecută. Luni, acest lucru va fi aprobat în mod oficial de către şefii de guverne”, a spus el.

    “Suntem pregătiţi, dacă armistiţiul este durabil şi/sau dacă negocierile de pace încep, să revenim asupra acestor sancţiuni”, a adăugat Van Rompuy, pentru postul public flamand.

    Această nouă serie de sancţiuni, finalizată vineri de către ambasadorii UE, include atât măsuri consolidate privind accesul pe pieţe de capitaluri, apărare, bunuri cu dublu uz civil şi militar şi tehnologii sensibile, cât şi o nouă listă cu nume de persoane vizate de o blocare a averii şi interdicţia de a le fi emise vize europene.

    “Cel mai important era să se ajungă la armistiţiu. Au existat câteva incidente. Este necesar să aşteptăm un pic, pentru a vedea dacă aceste incidente vor dura sau dacă sunt excepţionale”, a spus Van Rompuy.

    O femeie a fost omorâtă în tiruri, la Mariupol, prima victimă de la intrarea în vigoare a armistiţiului, iar zona din jurul aeroportului de la Doneţk era duminică scena unor tiluri de artilerie, provocând temeri cu privire la un eşec al unei ieşiri din criza între Kiev şi rebelii proruşi.

    “În orice caz, există un armistiţiu după ce au fost omorâte aproape 2.000 de persoane, să nu uităm. Între acest lucru şi pace mai este de făcut un pas mare, iar aceste negocieri este necesar să înceapă cât mai repede posibil”, a insistat Van Rompuy, care-i va ceda funcţia actualului premier polonez Donald Tusk, la sfârşitul lui noiembrie.

    Rusia a avertizat sâmbătă că va reacţiona în cazul în care UE îi va impune noi sancţiuni.

    “Economia rusească suferă, ei se află deja în recesiune, mai ales din cauza acestor sancţiuni”, a mai subliniat Herman Van Rompuy.

  • Filmul SF “Gardienii galaxiei” se menţine pe primul loc în box office-ul nord-american. Ce filme se mai află în top – VIDEO

    Lungmetrajul SF, în care abundă efectele speciale şi în care rolurile principale sunt interpretate de Chris Pratt, Zoe Saldana, Benicio Del Toro, Bradley Cooper şi Vin Diesel, prezintă povestea unui aventurier care se aliază cu patru extratereştri pentru a salva galaxia. Filmul “Gardienii galaxiei”, regizat de James Gunn şi distribuit pe plan internaţional de compania Walt Disney Pictures, a obţinut încasări de 10,16 de milioane de dolari de vineri până duminică, în cinematografele nord-americane, menţinându-şi poziţia de lider. Pelicula intrată în cinematografe în urmă cu şase săptămâni are încasări totale de 294,56 milioane de dolari.

    Pe locul al doilea în box office rămâne pelicula “Ţestoasele Ninja/ Teenage Mutant Ninja Turtles”, cu încasări de 6,5 milioane de dolari în weekend. Filmul regizat de Jonathan Liebesman are încasări totale de de 174,64 milioane de dolari, în cele cinci săptămâni de la premieră. Readucându-le la viaţă într-un film live-action pe îndrăgitele ţestoase, personaje extrem de populare în anii ’80, producătorul Michael Bay şi regizorul Jonathan Liebesman au fost desfiinţaţi de criticii de specialitate, însă acest lucru nu a împiedicat lungmetrajul “Teenage Mutant Ninja Turtles” să debuteze pe primul loc în box office-ul nord-american, în urmă cu cinci săptămâni. Reuşita se explică prin faptul că spectatorii au luat cu asalt sălile de cinema pentru a vedea acest film – dovadă a faptului că, în ciuda vârstei sale, conceptul de “ţestoase ninja” a rămas vandabil până în zilele noastre. Produs cu un buget de 125 milioane de dolari, filmul o are în distribuţie pe actriţa Megan Fox şi prezintă felul în care a început povestea extraordinară a celor patru super-eroi cu carapace: Donatello, Rafaelo, Leonardo şi Michelangelo. Graţie acestui succes de box office, producătorii de la Hollywood au anunţat deja că noua peliculă va avea o continuare, ce va fi lansată pe 3 iunie 2016.

    Locul al treilea în clasament este ocupat, ca şi săptămâna trecută, de filmul “If I Stay”, cu încasări, în al treilea weekend de proiecţii, de 5,75 milioane de dolari. Regizat de R.J. Cutler şi avându-i în distribuţie pe Chloë Grace Moretz, Mireille Enos şi Jamie Blackley, filmul prezintă povestea unei tinere care suferă un accident de maşină din cauza căruia intră în comă, timp în care are o experienţă “în afara corpului” şi trebuie să decidă dacă o să revină la viaţa pe care o avea sau o să îşi urmeze visul şi o să schimbe cursul lucrurilor radical. Pelicula are încasări totale, în cinematografele nord-americane, de 39,66 milioane de dolari.

    Pe locul al patrulea a urcat, o poziţie faţă de săptămâna trecută, pelicula “Hai să fim poliţişti!/ Let’s be cops”, de Luke Greenfield. O comedie despre doi prieteni care ajung să fie confundaţi de mafia locală cu doi poliţişti adevăraţi, “Hai să fim poliţişti!” a avut încasări de 5,4 milioane de dolari de vineri până duminică şi un total de 66,59 milioane de dolari, la o lună după lansare.

    Locul al cincilea a revenit filmului “The November Man”, cu 4,2 milioane de dolari încasări de vineri până duminică. Cu Will Patton, Pierce Brosnan, Olga Kurylenko şi Eliza Taylor, pelicula regizată de Roger Donaldson spune povestea unui agent secret al CIA, retras din activitate, care este rechemat în activitate pentru a asigura protecţia unui personaj important, doar pentru a afla că el este de fapt ţinta foştilor săi colegi. “The November Man” a obţinut încasări totale, în cele două săptămâni de la premieră, de 17,87 milioane de dolari.

    Pe locul al şaselea a coborât, două poziţii, producţia “Precum în iad, aşa şi pe pământ/ As Above, So Below”, cu încasări în weekend de 3,72 milioane de dolari. Thrillerul, regizat de John Erick Dowdle, prezintă o echipă de exploratori care vizitează catacombele folosite drept cimitir de sub străzile Parisului şi descoperă lumea secretă a morţilor. Filmul propune o călătorie plină de teroare, nebunie, printr-o lume care este diferită pentru fiecare dintre cei care intră în ea. Producţia îi are în distribuţie pe Ben Feldman, Edwin Hodge şi Perdita Weeks şi va avea premiera în România pe 12 septembrie. Filmul are încasări de 15,57 milioane de dolari în cinematografele nord-americane.

    Pe locul al şaptelea se menţine filmul “When the Game Stands Tall”, în regia lui Thomas Carter, cu Jim Caviezel, Alexander Ludwig şi Laura Dern. Filmul spune povestea legendarului antrenor de fotbal american Bob Ladouceur, care a preluat o echipă relativ necunoscută şi a reuşit un parcurs de 151 de meciuri fără nicio înfrângere, un record neatins în niciun alt sport în Statele Unite. Pelicula a obţinut încasări de 3,7 milioane de dolari în al treilea weekend de la lansare şi un total de 23,49 milioane de dolari.

    Filmul “Darul lui Jonas/ The Giver” ocupă poziţia a opta, cu încasări de 3,59 milioane de dolari. Regizat de Philip Noyce, cu Meryl Streep şi Jeff Bridges în distribuţie, filmul prezintă o societate distopică, în care oamenii trăiesc ca nişte roboţi pentru că nu mai au nici amintiri, nici emoţii, cu excepţia unui tânăr, care ar putea să schimbe totul în viaţa lor.

    “Război în bucătărie/ The Hundred-Foot Journey”, de Lasse Hallström, s-a clasat pe poziţia a noua, ca şi săptămâna trecută, cu încasări în weekend de 3,2 milioane de dolari. Pelicula spune povestea întâlnirii într-un sat din sudul Franţei între proprietara unui restaurant celebru, interpretată de Helen Mirren, şi o familie indiană, care deschide un stabiliment concurent.

    Poziţia a zecea este ocupată de thrillerul SF “Lucy”, regizat de Luc Besson, cu încasări de 1,95 milioane de dolari de vineri până duminică. Scarlett Johansson este Lucy, o tânără care trăieşte în Taipei şi este obligată de mafia locală să transporte droguri în propriul corp. Un eveniment neprevăzut face ca drogul să se răspândească în corpul lui Lucy, dar, în loc să moară din cauza supradozei, tânăra capătă puteri colosale, fiind în stare să absoarbă cunoştinţe instantaneu şi să mişte lucruri cu forţa minţii. Odată cu dobândirea noilor superputeri, Lucy pune la cale răzbunarea. Filmul a obţinut încasări totale în cinematografele nord-americane de 121,2 milioane de dolari, în cele şapte săptămâni de la premieră.

  • PERCHEZIŢII la mai multe firme, printre care şi SIVECO, într-un caz de evaziune fiscală

    – ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE –

  • Edward Snowden nu va fi extrădat din Elveţia în SUA în anumite condiţii – raport

    Condiţiile în care nu va fi extrădat acest informatician care a dezvăluit lumii întregi vastul program de spionaj al Statelor Unite sunt prezentate în mod detaliat într-un raport întocmit de către Ministerul Public al Confederaţiei helvetice (MPC), pe care agenţia de presă ATS a putut să-l procure.

    Snowden este inculpat în Statele Unite pentru spionaj şi furt de documente care aparţin statului, infracţiuni pasibile de o pedeapsă de 30 de ani de închisoare.

    Informaticianul, un avertizor de integritate, a obţinut la sfârşittul lui august un permis de rezidenţă pentru o perioadă de trei ani în Rusia, după ce a beneficiat de azil politic timp de un an. Acest statut îi permite să muncească în Rusia şi să se deplaseze liber în străinătate. El nu mai deţine un paşaport american, care i-a fost retras de către autorităţile americane.

    Potrivit raportului MPC, Elveţia nu-l va preda pe cetăţeanul american în cazul în care cererea de extrădare “îmbracă un caracter politic potrivit concepţiei elveţiene”.

    O extrădare va fi respinsă “dacă acţiunile pentru care este solicitată reprezintă un delict politic sau dacă cererea pare motivată politic”. Acuzaţii de trădare sau de trădare de stat vor fi considerate ca delicte politice de către Elveţia. În plus, orice extrădare va fi respinsă în cazul în care Edward Snowden riscă pedeapsa cu moartea în Statele Unite.

    De asemenea, Snowden poate obţine de la Ministerul Public, în cadrul unei proceduri penale, un permis de liberă trecere. În acest caz, Biroul federal al Justiţiei nu-l va putea aresta în vederea extrădării.

    Numai “obligaţii de stat superioare”, ca acorduri între state care prevăd alte dispoziţii, ar putea să modifice această poziţie, relevă Parchetul.

    Acesta din urmă efectuează în prezent “diverse verificări” cu privire la “diverse activităţi desfăşurate de către state străine în Elveţia”, a declarat Francesco Maltauro, coordonatorul afacerilor procurorului general al MPC, contactat în legătură cu informaţii publicate de “SonntagsZeitung” şi “Le Matin Dimanche”.

    Elveţia creează, în prezent, o comisie de experţi, în urma unei moţiuni depuse de către un ales socialist, adoptată de către Parlament şi transmisă în iunie Guvernului. Ea va rămâne în funcţiune până la redactarea unui raport de către experţi, timp de maximum trei ani de zile.

    Potrivit Parlamentului, în faţa amplorii supravegherii cetăţenilor, Elveţia are nevoie de o comisie interdisciplinară de experţi.

    Snowden a transmis presei zeci de mii de elemente care dovedesc amploarea activităţilor NSA, dezvăluiri catalogate drept “acte de trădare” de către preşedintele Comisiei pentru informaţii secrete din cadrul Camerei Reprezentanţilor.

  • Compania Halliburton vrea să participe la dezvoltarea proiectelor de mare adâncime în Marea Neagră

    Potrivit unui comunicat al Executivului remis duminică MEDIAFAX, prim-ministrul Victor Ponta s-a întâlnit, joi, la Palatul Victoria, cu preşedintele pentru Emisfera Estică al companiei Halliburton, Joe Rainey.

    Preşedintele Rainey şi-a exprimat cu acest prilej interesul pentru cunoaşterea evoluţiilor din sectorul energetic din România şi a prezentat noile investiţii ale Halliburton în România.

    “Halliburton se focalizează pe două domenii cu un mare potenţial de creştere în România, sporirea producţiei din câmpurile petroliere mature şi dezvoltarea de proiecte de mare adâncime în Marea Neagră”, se arată în comunicatul Guvernului.

    Reprezentanţii Halliburton s-au interesat totodată despre perspectivele diverselor ramuri ale industriei de petrol şi gaze, în timp ce premierul Ponta a solicitat implicarea expertizei locale din România în viitoarele operaţiuni ce vor fi dezvoltate de companie.

    Premierul a încurajat conducerea companiei, cu sediul atât în Statele Unite ale Americii, cât şi în Emiratele Arabe Unite, să dezvolte investiţii în România, luând în considerare posibilele oportunităţi în producţia de petrol din câmpurile mature şi în operaţiunile din zona românească a Mării Negre.

    “Ne dorim ca România să devină pentru companiile americane din industria petrolului un punct de operaţiuni regional pentru Europa de Sud Est şi vecinătatea Estică. Compania Halliburton este binevenită în România şi am aprecia ca aceasta să îşi diversifice activităţile aici, în industria petrolului şi a gazelor”, a spus Ponta în cadrul întâlnirii.

    Halliburton Energy Services Romania SRL a furnizat deja servicii şi echipamente, în schimbul a 9,76 milioane dolari (fără TVA), pentru un program de forare în Marea Neagră derulat de ExxonMobil Exploration and Production, subsidiară a ExxonMobil, şi OMV Petrom. Acestea din urmă vor investi, timp de patru ani, circa 68 milioane de dolari (fără TVA) pentru forări în Marea Neagră.

    Halliburton este unul din cei mai mari furnizori globali de produse şi servicii din industria de petrol şi gaze, având peste 80.000 de angajaţi în circa 80 de ţări.

  • Băsescu: Vor fi costuri şi pentru România în planul de acţiune NATO. Avem capacităţi de depozitare

    Întrebat cât de pregătită este România pentru a răspunde deciziilor de la Summitul NATO, preşedintele Traian Băsescu a declarat că acestea sunt decizii politice şi ele trebuie puse în aplicare “de toate instituţiile, în principal militari, fie că vorbim de comandamente, fie că vorbim de spaţii de depozitare a tehnicii de luptă şi a muniţiei, fie că vorbim de amenajarea unor infrastructuri care ar fi, eventual, necesare pentru a se putea desfăşura forţele care la nevoie vin imediat să ajute România”.

    Şeful statului a explicat că au fost modernizate aeroporturile de la Kogălniceanu şi Turda şi va fi terminat şi cel de la Feteşti, dar s-ar putea să mai fie nevoie de un aeroport.

    Totodată, Băsescu a spus că România are “capacităţi de depozitare mari”. “Aduceţi-vă aminte că România a avut o armată de 300.000 de oameni şi acum avem armată de 80.000 de oameni. Dar capacităţile ne-au rămas”, a punctat şeful statului.

    În ceea ce priveşte costurile operaţiunilor, Traian Băsescu a avertizat că acestea nu vor fi suportate doar de ţările care vor disloca mijloace şi militari. “Trebuie să asigurăm şi noi spaţiu de cazare, trebuie să ne revitalizăm câteva cazarme care au fost abandonate probabil, trebuie să ne revitalizăm depozitele de muniţie, de armanent, pe care probabil că armata nu le-a mai întreţinut. Vor fi costuri şi din partea noastră, dar nu le vom plăti hrana, le vom plăti muniţia, nu le vom plăti combustibilul”, a spus Băsescu.

    El a dat ca exemplu faptul că România va cheltui 140 de milioane de lei anual, dacă va accepta să asigure paza şi securitatea Aeroportului din Kabul, sumă necesară timp de trei zile pentru “marşul” unei fregate americane din flota de la Mediterană către Marea Neagră.

    De asemenea, Băsescu a precizat că rmata română este pregătită să primească echipamente noi, dar “problema este dacă bugetul este pregătit să-i pună la dispoziţie resurse”. “Avem o industrie de apărare care încă poate să construiască maşini blindate, tancuri moderne echipate cu ultimele tehnologii. Deci, la Mizil oricând am putea să plasăm o comandă pentru transportoare blindate la standard NATO, cu condiţia ca armata să primească bani din bugetul de stat pentru asta”, a explicat Băsescu.

  • Tăriceanu: Luni încep să strâng semnături pentru suspendarea lui Băsescu

    El a menţionat, la Antena 3, că este nevoie de o treime din semnăturile tuturor parlamentarilor pentru iniţierea suspendării, care este un demers al Parlamentului.

    Tăriceanu a spus că preşedintele a încălcat Constituţia când s-a întâlnit cu Elena Udrea şi cu lideri ai PMP la Cotroceni pentru susţinerea în campania electorală. De asemenea, potrivit lui Tăriceanu, Băsescu a încălcat Constituţia atunci când a intervenit în procesul de negociere legat de postul de comisar european care va aparţine României.

    Întrebat dacă are semnale potrivit cărora există voinţă politică pentru suspendarea şefului statului, Tăriceanu a spus: “Nu am feed-back”.

    El a mai spus că argumentele împotriva suspendării legate de faptul că Traian Băsescu se află la final de mandat nu stau în picioare, pentru că şeful statului trebuie să respecte Constituţia până în ultima zi în care deîine funcţia.

    Premierul Victor Ponta a declarat, duminică, la Antena 3, că iniţiativa lui Călin Popescu Tăriceanu privind suspendarea şefului statului va fi discutată în PSD, menţionând că este vorba despre un demers serios şi precizând că orice zi fără Traian Băsescu reprezintă un rău mai puţin pentru ţară.

    El a spus, într-o intervenţie telefonică, răspunzând unei întrebări, că iniţiativa lui Tăriceanu este legată de un lucru foarte serios.

    “Mi se pare un lucru extrem de serios şi important. Evident că îl vom discuta în cadrul grupurilor parlamentare şi la PSD. Dar ca să ne stabilim poziţia tactică, pentru că strategic vreau să vă spun un lucru foarte clar: evident că şi eu şi cred că şi cei mai mulţi nu doar din cei din PSD, cei mai mulţi din cei 7,4 milioane de români consideră că orice zi mai puţin în care Traian Băsescu rămâne preşedinte înseamnă un rău mai puţin pentru România şi înseamnă mai multă dreptate”, a precizat Ponta.

    Tăriceanu a propus, vineri, iniţierea procedurii de suspendare şi demitere a preşedintelui Băsescu, el avansând şi un calendar, vizând suspendare în preajma datei de 23 septembrie şi referendum de demitere în 2 noiembrie, ziua primului tur al prezidenţialelor.

    Preşedintele Traian Băsescu declara, vineri, răspunzând unei întrebări legate de un eventual demers pentru o nouă suspendare a sa din funcţie, că intră în campanie “şi nu o să le fie bine”, el adăugând că în campanie are “capacitate uriaşă de revitalizare”.

    Traian Băsescu a fost întrebat, în conferinţa de presă susţinută la Newport, după summit-ul NATO, dacă îi este teamă de o nouă suspendare din funcţie. “Intru în campanie şi nu o să le fie bine, să ştiţi că în campanie am capacitate uriaşă de revitalizare”, spunea şeful statului.

  • Cea mai puternică femeie din România vorbeşte în premieră despre ziua pe care nu o va uita niciodată

    Mariana Gheorghe este din 2006 CEO al OMV Petrom, companie energetică listată blue chip. Anterior preluării conducerii Petrom, a fost timp de 14 ani bancher internaţional la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, la Londra, unde a condus, iniţiat, structurat, negociat şi implementat numeroase tranzacţii financiare mai mari de 1,5 miliarde euro. Înainte de a pleca la Londra, a fost director general adjunct pentru finanţe Internaţionale la Ministerul de Finanţe al României, unde a gestionat relaţiile financiare internaţionale ale României după revoluţia din decembrie 1989 – cu Uniunea Europeană, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Investiţii (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), G24, Naţiunile Unite -, dar şi relaţiile bilaterale guvernamentale.

    Iată discursul Marianei Gheorghe de la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    “Mă bucur mult că sunt parte din ediţia 2009 a BM Storytellers, deoarece 2009 a fost anul cel mai important pentru noi. A fost o placă turnantă, un an care dacă s-ar fi terminat altfel ne-ar fi schimbat cursul şi evoluţia ulterioară. A fost cel mai important an din istoria Petrom.

    După 2004, datorită privatizării, Petrom a avut acces la cash şi a început să crească. Îmi aduc aminte că în anii premergători lui 2009 începusem o perioadă de reorganizare, de eficientizare, de creştere; făceam şi restructurări şi mereu ne întrebau jurnaliştii de ce facem restructurări când piaţa mergea foarte bine, când noi investeam şi creşteam de la o zi la alta. Atunci spuneam că nu trebuie să faci restructurări atunci când apar problemele, ci trebuie să te pregăteşti pentru competitivitate şi performanţă atunci când lucrurile merg bine, deoarece, atunci când debutează criza, capacitatea de răspuns este limitată. Pentru a face restructurare, nu trebuie să ai probleme şi trebuie să ai cash, să ai clienţi, furnizori, trebuie să faci restructurarea pe o piaţă activă ca să nu pierzi. Când a venit criza, modificările şi restructurarea făcute anterior ne-au ajutat să ne ajustăm mult mai bine. 

    Două lucruri au fost şocante pentru mine în 2008 şi în 2009. În primul rând, că a fi mare nu este o garanţie. Ba mai mult, să fii mare devenea o slăbiciune. În al doilea rând, nu am crezut niciodată că preţul ţiţeiului poate să colapseze astfel. Am avut în luna iulie 2008 un preţ de 147 de dolari şi am ajuns la 35 de dolari în decembrie.

    Îmi aduc aminte că, deşi la nivel internaţional criza fusese acceptată, România nu a acceptat că este în criză în 2009. Răspunsul la criză nu a venit însă în 2009 – deşi au fost luate câteva măsuri, precum creşterea CAS la angajator sau tăieri bugetare. Au fost luate măsuri mici, deoarece toată lumea credea că sursa crizei este financiară, iar sistemul financiar românesc era solid, susţinut de măsurile BNR, aşadar nu va avea de suferit. Credeam aşadar că nu vom resimţi impactul crizei. Dar noi aveam 60% dintre exporturi care mergeau în pieţele europene.

    Personal, în 2009 mi-a plăcut că am reluat relaţiile cu organizaţiile financiare internaţionale. Eu veneam de la BERD, iar în anii de creştere economică organizaţiile financiare internaţionale au lipsit din peisajul financiar românesc, deşi ele pot să aibă un rol constructiv într-un dialog cu o ţară gazdă. Pachetul de finanţare pe care România l-a accesat în 2009 a avut un rol important în poziţionarea politicului şi a ţării în general. În plus, mediul de afaceri a privit acest parteneriat cu organizaţiile internaţionale ca pe o plasă de siguranţă. Chiar dacă sistemul bancar nu avea probleme, a oprit creditarea şi aşa a apărut problema sistării investiţiilor, nu numai a celor private, dar şi a celor publice.

    2009 a fost un an de testare a calităţii managementului oricărei instituţii sau companii. A fost important să poţi să accepţi că ai probleme şi apoi să începi să găseşti instrumentele cu care să lupţi. Răspunsul trebuia să vină din interior. În industria noastră, am avut un semnal mai devreme decât alţii, scăderea brutală a preţului petrolului ne-a spus că se întâmplă ceva grav la nivel mondial sau european. Semnele despre colaps au venit de la mijlocul anului 2008, aşa că noi am fost nevoiţi să începem să ne pregătim.

    Am început din 2008 să atragem resurse financiare. Mai aveam bani de la privatizare, am generat un cash flow bun datorită creşterii, dar am generat şi un portofoliu de investiţii, iar în 2008 am realizat că nu vom avea suficienţi bani pentru investiţii, vedeam că lucrurile se precipită şi trebuia să reuşim cumva să finanţăm proiectele fără de care nu mai aveam producţie, deci nu mai aveam viitor. Aşa că am intrat pe piaţa financiară. Ceea ce a fost foarte interesant şi ce mi-a rămas întipărit în minte din  acea perioadă este povestea accesului Petrom pe piaţa financiar-bancară.

    Eram în data de 15 octombrie 2008, dată pe care nu o voi uita niciodată, când a avut loc finalizarea unui club deal, o tranzacţie bancară sindicalizată. Pentru noi a fost extraordinar de important să primim în acel moment acei 3-400 milioane de dolari, ca să trecem prin perioada grea care urma şi pe care o aşteptam. Este un lucru pe care l-am spus tuturor băncilor care ne-au ajutat atunci: că nu o să uităm niciodată votul de încredere pe care ni l-au acordat. În ciuda crizei care se instalase în septembrie şi în ciuda faptului că noi nu aveam un istoric de creditare (avusesem bani din privatizare şi cash flow), au avut încredere să ne dea 400 milioane de dolari.

    Votul de încredere decisiv a fost în 2009, când băncile au îngheţat creditarea. Băncile mari au apelat la ajutoare de la stat, iar mari companii din lume şi manageri cu ani de experienţă şi cu istoric de creditare mult mai mare decât al nostru au avut probleme în a accesa finanţare. Pe baza istoricului de creştere, nu neapărat de creditare, pentru că nu fusese cazul, am accesat 1,5 miliarde de euro.

  • Dan Şucu, despre lecţiile crizei: “Dacă mă uit la prostiile pe care le-am făcut în 2009, cred că ajung la spitalul 9”

    În 1993, Dan Şucu, fost ghid turistic la ONT, a deschis primul spaţiu cu vânzare de mobile de import în locul cu cel mai bun vad din Capitală – magazinul Unirea. Vânzările peste aşteptări l-au încurajat să intre în producţie în 1994. Grupul Mobexpert operează o reţea de 32 de magazine şi hipermagazine, cu o suprafaţă de expunere de peste 110.000 mp, dar şi şase fabrici de mobilier.

    Iată discursul lui Dan Şucu de la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    “Primul semnal pe care l-am primit eu a fost la o discuţie cu una dintre băncile cu care noi lucram de mulţi ani. Un economist din centrala lor vorbea despre o schimbare absolut halucinantă de politică. De la politica de a câştiga cotă de piaţă cu orice preţ schimbau politica la 180 de grade şi decideau să funcţioneze doar pe baza resurselor locale şi să încurajeze economisirea, nu creditarea. O astfel de atitudine în sistemul bancar este echivalentă cu un şofer care trage brusc stânga când de fapt vira spre dreapta şi are mari şanse să răstoarne camionul.

    Era în noiembrie 2008. Eu am crezut că nu am înţeles bine şi am plecat de acolo, alături de ceilalţi clienţi ai băncii care fuseseră invitaţi la această discuţie, gândindu-mă că sunt protejat prin modul cum au fost făcute contractele mele cu banca respectivă. Am făcut iarăşi confuzia dintre situaţia mea şi cea a clientului, ştiam că nu se poate interveni abuziv asupra mea, dar nu ştiam foarte clar ce contract aveau băncile cu clientul final, ceea ce era un lucru determinant, pentru că dacă clientul era înghesuit de bancă şi nu îi mai rămâneau bani liberi să cumpere nimic piaţa era în derivă.

    Am plecat de la premisa că sunt atâtea de făcut în ţara asta încât efectul crizei asupra României ar trebui doar să reducă rata de creştere de la 7-8% la 2-3%. Din 2009 am început să vedem cu toţii că lucrurile nu sunt deloc aşa. Primul pas este să încerci să ajustezi cheltuielile la nivelul veniturilor. Dar cum faci când ţie venitul îţi scade în următoarele trei luni cu o treime sau chiar şi mai mult? Este o scădere dramatică pentru orice întreprindere. E normal să îţi ajustezi cheltuielile. E normal să te întrebi de unde ţi se trag problemele. Nouă ni s-au tras problemele cele mai mari de la faptul că toţi monopoliştii din România au decis să transfere problemele lor către altcineva.

    Monopolul bancar a decis să încurajeze economisirea de unde până atunci încurajase cota de piaţă. A forţat pe cel care avea deja credite să plătească mai mult. Au schimbat politica pe cheltuiala altora. Este un mod foarte simplu de a rezolva problemele. Monopolul energetic a crescut preţurile. Monopolul de stat a mărit taxele.

    Am reluat absolut toate procesele interne, am câştigat 0,50% într-un loc, 0,25% în alt loc, am reevaluat, ne-am uitat la costurile de fabricaţie, la transport, la retail, am reuşit să micşorăm preţul cu aproximativ 5%. Totul s-a întâmplat economisind, dând oameni afară, redimensionând tot businessul aşa cum fusese el ani la rând. Câteva luni mai târziu, totul s-a dat peste cap şi a venit creşterea TVA de 5 puncte procentuale. Monopolistul stat a decis că nu vrea să se adapteze la noua realitate, dar are nevoie de mai mulţi bani la buget, aşa că i-a luat de la noi.

    Efectul deciziilor luate de principalii monopolişti a fost că au scos din piaţă nişte bani care altfel erau liberi. Schimbarea de atitudine a clientului ne-a schimbat şi nouă atitutdinea şi am încercat să gândim ca el; dacă nu are bani să schimbe dormitorul cu totul, ceva tot trebuie să schimbe: cuvertura, draperia, salteaua (am avut creşteri de 100% la vânzările de saltele), textilele (creşteri de 200%), corpuri de iluminat (în ultimii cinci ani cu câte 20% pe an). Aceste creşteri au acoperit pierderile din afacerea de bază, care sunt legate de lipsa de tranzacţii şi de lipsa de construcţii. Adaptările acestea le-am făcut pentru că am învăţat din mers că trebuie să privim tot ce se întâmplă ca pe o oportunitate. Am avut noroc deoarece compania avea o situaţie solidă (2007 şi 2008 au fost ani foarte buni), contractele cu băncile erau foarte bune, am avut resursele să schimbăm şi cred că prezenţa noastră actuală în piaţă este rezultatul acestor schimbări făcute atunci.

    Prima oară în viaţa mea de om de afaceri când am văzut o lună a unui an mai slabă decât aceeaşi lună a anului anterior a fost decembrie 2008. Scăderea a fost relativ mică, dar problema era că nu aveam creştere. A fost însă doar începutul. În aprilie, lucrurile erau deja foarte clare. Din martie am început adaptările. Dacă trag linie cu mintea de acum şi mă uit la toate prostiile pe care le-am făcut atunci, în 2009, cred că ajung la spitalul 9. Erau mii de lucruri pe care le puteam face mai bine, dar eram cumva sigur că lucrurile or să se aşeze.