BusinessMagazin

Blog

  • Ce pagube ar provoca României inundaţii similare celor din Bosnia şi Serbia

    “Astfel de evenimente au loc o dată la 120 de ani. În Bosnia, inundaţiile catastrofale din luna mai a acestui an au provocat pierderi economice de 1,3 miliarde de euro, respectiv 9,1% din PIB ţării. În Serbia, inundaţiile au adus pierderi economice de două miliarde de euro, respectiv 5,72% din PIB ţării. În România, potrivit calculelor Willis Re, producerea unor inundaţii similare celor din Bosnia şi Serbia ar genera pierderi economice de 6,13 miliarde de euro, adică 4% din PIB”, a afirmat Radu-Neacşu.

    Potrivit datelor prezentate de reprezentantul PAID România, inundaţiile din Bosnia au afectat sau distrus peste 100.000 de clădiri rezidenţiale. În Serbia au fost afectate 4.000 de drumuri şi mai mult de 2.500 de locuinţe.

    “Guvernele Bosniei şi Serbiei trebuie să acopere aceste pierderi, care erau neasigurate, pentru că gradul de penetrarea al poliţelor care acoperă astfel de evenimente se situa la 1,5%. În acest context, redresarea economică a celor două state, aflate încă în recesiune, este încetinită”, a spus directorul general al PAID România.

    În cazul unui cutremur major, dauna maximă posibilă aferentă portofoliului PAID România pe care ar trebui s-o plătească asigurătorul s-ar ridica la 442,69 milioane de euro, iar pentru inundaţii la 92,2 milioane de euro.

    “Aceste cifre au fost calculate de societate pentru finele lunii august, conform Ordinului CSA 12/2012. Reasigurarea PAID România acoperă dauna maximă posibilă”, a mai spus Radu-Neacşu.

    PAID a fost înfiinţată în septembrie 2009. Cei mai mari acţionari ai asigurătorului sunt Astra, Groupama şi Gothaer România, fiecare cu 15%. Generali România are o participaţie de 11%, iar ABC Asigurări, Carpatica Asig, Certasig, City Insurance, Credit Europe Asigurări, Euroins, Grawe România şi UNIQA România deţin câte 5,5% din acţiuni.

    Primele poliţe emise de PAID, cunoscute şi sub denumirea PAD, au fost emise în iulie 2010.

    La finele lunii august a acestui an, PAID avea 1,57 milioane de poliţe în portofoliu, reprezentând 18,7% din fondul locativ naţional, care numără aproximativ 8,4 milioane de locuinţe.

    În 2013, primele subscrise pentru asigurările obligatorii de locuinţe au crescut cu 149%, la 60,25 milioane de lei, de la 24,2 milioane de lei, conform datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    Societatea a plătit despăgubiri de 473.400 de lei în 2013, cea mai mare daună achitată fiind de peste 60.000 de lei (circa 14.000 euro), pentru o locuinţă avariată din judeţul Prahova, ca urmare a alunecărilor de teren.

    Potrivit legii, toţi proprietarii de locuinţe au obligaţia de a încheia PAD, care oferă acoperire împotriva riscurilor catastrofice (cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor) în limita sumei asigurate de 20.000 sau 10.000 euro, în funcţie de structura constructivă a locuinţei asigurate.

    Valoarea primei este de 10, respectiv 20 de euro, în funcţie de suma asigurată.

    Proprietarii care nu îşi asigură locuinţele riscă o amendă de până la 500 de lei din partea autorităţilor locale. De asemenea, proprietarii neasiguraţi şi afectaţi de unul din cele trei riscuri (cutremur, inundaţie, alunecare de teren) nu vor mai primi ajutoare de la autorităţi pentru refacerea gospodăriilor afectate.

  • Firmele vor putea plasa reclame pe Facebook. Cum va funcţiona serviciul “local awareness ads”

    Anunţul a fost făcut pe blogul companiei americane.

    Astfel, acest nou serviciu al Facebook permite unei firme să identifice persoanele care s-au aflat în apropierea sediului său, la o distanţă, de pildă, de 1 milă (1,6 km), pentru a le trimite anunţuri publicitare.

    De asemenea, oamenii din publicitate pot alege ca Facebook să limiteze căutarea potenţialilor clienţi pe baza unor criterii ca vârsta sau sexul. În aceste condiţii, serviciul va permite companiilor să ştie exact câţi utilizatori vor primi o anumită reclamă.

    Inclusiv utilizatorii care nu îşi fac publice locurile vizitate vor fi luaţi în calcul de către acest serviciu, în cazul în care au menţionat pe pagina personală localitatea unde s-au născut sau unde locuiesc.

    Facebook a ţinut, de asemenea, să precizeze că noua opţiune nu va afecta confidenţialitatea datelor utilizatorilor săi.

    “Cei care folosesc serviciul selectează locuri, nu persoane. Facebook nu spune oamenilor din publicitate care utilizatori se încadrează într-o anumită audienţă”, se arată în anunţul publicat de companie.

    Serviciul “de reclame de conştientizare la nivel local” (“local awareness ads”), aşa cum a fost denumită această nouă opţiune de către Facebook, reprezintă o soluţie ieftină pentru răspândirea unei reclame de către companii, prin comparaţie cu alte mijloace, precum ziarele. De asemenea, acest mod de publicitate oferă posibilitatea de a atinge o audienţă mai mare şi utilizatori mai apropiaţi de profilul consumatorului căutat de o anumită companie.

    Serviciul va fi disponibil pentru cumpărătorii de publicitate din SUA în cîteva săptămâni. La nivel global, serviciul va putea fi accesat peste câteva luni, compania neprecizând, însă, o dată fixă.

    În ultima perioadă, Facebook a încercat să se impună pe piaţa publicităţii online, al cărei lider este Google. De exemplu, în septembrie, compania a lansat o nouă platformă de publicitate, Atlas, menită să îi ajute pe oamenii din domeniul publicităţii să identifice mai uşor comportamentul consumatorilor la interacţiunea cu reclamele din mediul online.

    Google a raportat un venit de 14,36 de miliarde de dolari din publicitate în al doilea trimestru din acest an, în comparaţie cu Facebook, care a obţinut 2,68 de miliarde de dolari în aceeaşi perioadă.

  • Greva piloţilor Air France ar putea avea un impact de 500 de milioane de euro

    Conflictul, lansat de piloţii care s-au opus proiectului Air France de a se extinde în sectorul low cost, prin filiala Transavia, a provocat în luna septembrie o scădere cu 15,9% a traficului de pasageri şi cu 17,7% a traficului de mărfuri.

    Impactul grevei asupra rezultatelor financiare pentru cel de-al treilea trimestru este evaluat de conducerea grupului franco-olandez între 320 şi 350 de milioane de euro, dar suma riscă să crească, iar grupul se teme că până la sfârşitul anului se va confrunta cu o scădere a numărului de clienţi.

    De altfel, grupul Air France-KLM a observat în perioada cuprinsă între începutul şi sfârşitul grevei (din 15 până în 18 septembrie) o rată a rezervărilor pentru lunile următoare mai redusă decât de obicei.

    În consecinţă, impactul grevei asupra încasărilor ar putea fi de “ordinul a 500 de milioane de euro”, potrivit grupului franco-olandez, care se aşteapta anterior la profit cuprins între 2,2 şi 2,3 miliarde de euro, estimare redusă între timp la o sumă cuprinsă între 1,7 şi 1,8 miliarde.

    Statul francez este acţionar în proporţie de aproximativ 16 la sută al grupului Air France-KLM, numărul doi european în transportul aerian după Lufthansa.

  • Alba-neagra cu sechestrul Lukoil: cum intervenţia premierului Ponta a modificat abordarea Parchetului într-un dosar de evaziune de 230 mil. €

    Care a fost filmul evenimentelor în dosarul evaziunii fiscale de 230 mil. euro în care este implicată rafinăria Lukoil? Totul a început când în dimineaţa zilei de joi, 2 octombrie, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a anunţat că au loc 23 de percheziţii la sediile societăţilor Petrotel-Lukoil, Lukoil Energy & Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România, TP LOG Services, într-un dosar în care ruşii sunt învinuiţi de un prejudiciu de evaziune fiscală şi spă­lare de bani de 230 de milioane de euro. Aceste firme aveau anul trecut circa 1.200 de oameni şi cumulau pierderi de de aproape 250 mil. euro, 210 mil. euro fiind generate numai de rafi­nă­ria Petrotel-Lukoil care are 468 de salariaţi. Firmele percheziţionate repre­zintă activitatea Lukoil în România, mai puţin partea de benzinării care este ad­mi­nistrată prin intermediul Petrotel-Lukoil.

    Vineri, 3 octombrie, Lukoil anunţă că începe procedurile de oprire a rafi­nă­riei. Potrivit celui mai recent comunicat al Lukoil, chiar de joi, 2 octombrie, Parchetul a pus sub sechestru conturile bancare ale Petrotel-Lukoil şi stocurile comerciale ale companiei, o măsură dură prin care operaţional rafinăria a fost oprită.

    Petrotel-Lukoil este a treia cea mai mare rafinărie din România, cu o capacitate de 2,4 milioane de tone.

    „În procesul penal, ca şi în procesul civil, rolul sechestrului asigurător este să asigure existenţa bunurilor necesare pentru executarea unei eventuale hotărâri potrivnice părţii împotriva căreia s-a dispus măsura. Premisa esenţială a instituirii sechestrului este existenţa unui pericol ca partea să îşi ascundă bunurile, să le distrugă, să le înstrăineze ori să le sustragă în alt mod de la urmărire“, spun reprezentanţii casei de avocatură PeliFilip.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Macovei, despre declaraţiile lui Ponta în cazul Lukoil: Premierul, mai preocupat să apere interesele ruşilor decât să susţină o justiţie corectă

    “Asemănarea dintre criticile lui Victor Ponta aduse procurorilor care investighează cazul de evaziune de la Lukoil şi discursul ambasadorul Rusiei la Bucureşti pe aceeaşi temă este o dovadă clară că Ponta este mai preocupat să apere interesele ruşilor, decât să susţină o justiţie corectă şi recuperarea prejudiciilor”, afirmă Macovei, potrivit unui comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Ea precizează în comunicat că Oleg Malghinov, ambasadorul Rusiei la Bucureşti, s-a arătat “foarte îngrijorat” de acţiunea procurorilor la rafinăria Petrotel-Lukoil şi şi-a exprimat speranţa că „ancheta se va face nepărtinitor şi obiectiv în cadrul legii şi ţinând cont în mod cuvenit (…) de interesele relaţiilor ruso-române”.

    “Mă întreb: de ce anchetarea unui caz de evaziune/corupţie ar afecta negativ interesele relaţiilor dintre România şi Rusia? Victor Ponta nu-şi pune însă astfel de întrebări, ci, mai rău, a preluat mesajul ambasadorului Rusiei şi a mers mai departe, criticând procurorii pentru că au pus sechestru pe bunurile companiei ruseşti Lukoil”, precizează Monica Macovei.

    Potrivit acesteia, “din reacţia lui Ponta se poate lesne vedea că nu apăra interesele românilor, furaţi de atâţia ani, ci interesele celor acuzaţi de corupţie”.

    ”Este o trădare a intereselor României”, acuză Macovei.

    “Până acum l-am văzut pe Ponta atacând Justiţia ca să-i apere pe corupţii din PSD şi din partidele aliaţilor politic. Acum atacă Justiţia ca să ia apărarea unei companii ruseşti. Până acum, dintre hoţii din PSD şi români, Ponta a ales mereu hoţii. Acum a trecut la un alt nivel: dintre Putin şi români, Ponta a ales Putin”, afirmă Monica Macovei.

    Ea menţionează că a văzut în ultimele două săptămâni “câteva exemple din cât s-a furat în România în ultimii ani – în dosarele Microsoft, Loteria, Lukoil etc”, adăugând că este vorba despre ”pagube de sute de milioane de euro”.

    “De aceea, ca preşedinte, voi susţine investigarea tuturor privatizărilor care au distrus industria românească, au păgubit bugetul şi au lăsat pe drumuri milioane de oameni. Banii furaţi din bugete reprezintă şcoli, spitale, drumuri, slujbe pierdute. Totul s-a convertit în vile, piscine şi conturi în străinătate. Trebuie să recuperăm tot ce se poate din aceşti bani”, mai arată Monica Macovei în comunicatul de presă.

    Premierul Victor Ponta a reluat, marţi, ideea că Guvernul nu intervine în justiţie în cazul Petrotel-Lukoil, dar că susţine salvarea locurilor de muncă ale angajaţilor şi plata salariilor către aceştia, cerându-i ministrului Justiţiei să transmită tuturor, în mod corect, acest mesaj.

    “Îmi doresc ca, ori de câte ori este vorba de locuri de muncă, să avem o poziţie foarte clară, de salvare a acestora. Vreau să spun încă o dată – şi îl rog pe ministrul Justiţiei să transmită corect ceea ce am spus – e foarte bine ca justiţia să îşi facă datoria, ca cei care au păgubit statul să plătească şi să recuperăm prejudiciile. Îi felicit pe toţi procurorii şi judecătorii care ne ajută să îi pedepsim pe cei vinovaţi. În acelaşi timp, trebuie să avem grijă – că noi suntem Guvernul, nu e treaba procurorului sau a judecătorului – de…în cazul Lukoil sunt 3.500 de angajaţi. Mă bucur că o să îşi primească salariile vineri şi să avem de fiecare dată o gândire de a salva locurile de muncă şi interesele economice”, a spus Ponta în şedinţa de guvern, în faţa presei.

    El i-a cerut ministrului Justiţiei să explice tuturor nu doar că Guvernul nu intervine în justiţie, ci laudă justiţia când prinde evazionişti fiscali, dar că cei 3.500 de angajaţi veneau în faţa Guvernului dacă nu îşi primeau salariile.

    Luni, premierul Ponta declara că procurorul este suveran şi independent în cercetarea cazului Lukoil, însă Guvernul speră într-o soluţie legală care să permită sancţionarea prsoanelor vinovate şi recuperarea prejudiciului, dar şi continuarea normală a activităţii şi plata salariilor către angajaţi.

    El a insistat asupra faptului că Lukoil are 3.500 de angajaţi, iar activitatea acesteia este foarte importantă şi pentru alte companii din economia românească, arătând că nimeni nu fugea din ţară cu conductele companiei, indisponibilizate acum, şi exprimându-şi speranţa ca dictonul “Fiat Justitia Pereat Mundi” (“Să se facă dreptate chiar dacă moare lumea”-n.r.) să fie aplicat prin limitare la “Fiat Justitia”, nu şi la moartea lumii.

    De asemenea, într-o scrisoarea transmisă la Cancelaria prim-ministrului în 3 octombrie, sindicatul şi directorul general ai Petrotel-Lukoil i-au solicitat premierului Victor Ponta sprijin pentru continuarea activităţii şi deblocarea conturilor companiei, spunând că astfel pot fi plătite salariile celor 2.500 de angajaţi, pot fi achiziţionate materiale şi pot fi plătiţi furnizorii.

    În scrisoare, aflată în posesia MEDIAFAX, sindicatul salariaţilor din Petrotel-Lukoil şi Uniunea Sindicatelor Lukoil din România, în numele cărora semnează preşedintele Gheorghe Paraschivoiu, cere sprijinul lui Victor Ponta pentru deblocarea conturilor bancare ale societăţii, astfel încât rafinăria Petrotel-Lukoil să poată funcţiona normal şi să poată fi plătite salariile muncitorilor.

    Marţi dimineaţa, Lukoil a anunţat că sechestrul pe conturile bancare şi stocurile comerciale de produse ale Petrotel-Lukoil, dispuse ca măsuri asiguratorii zilele trecute, au fost ridicate, precizând că rafinăria începe procedurile de pregătire pentru pornirea normală a instalaţiilor tehnologice.

    Tot marţi, directorul general al SC Petrotel-Lukoil SA Ploieşti, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Procurorii au făcut, joi, percheziţii la sediile mai multor companii aparţinând Lukoil, inclusiv la rafinăria din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

    Parchetul Curţii de Apel Ploieşti anunţa că au fost făcute 23 de percheziţii la sediile Petrotel-Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti.

    Vineri, la o zi de la percheziţii, Lukoil a oprit producţia rafinăriei din Ploieşti.

    De asemenea, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a decis punerea sub sechestru asigurător a produselor rafinăriei Petrotel-Lukoil aflate în depozitele şi conductele Oil Terminal, până la concurenţa sumei de 1,039 miliarde lei. Informaţia a fost transmisă luni de Oil Terminal Bursei de Valori Bucureşti.

    Tot luni, Lukoil a anunţat că rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială, ca urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală.

  • CSM s-a sesizat în cazul declaraţiilor lui Ponta despre dosarul Lukoil

    “Având în vedere solicitările unor reprezentanţi ai mass media cu privire la poziţia Consiliului Superior al Magistraturii faţă de declaraţiile publice ale Premierului României din data de 6 octombrie 2014, Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media este abilitat să aducă la cunoştinţa publicului faptul că aceste aspecte vor fi puse în discuţie în şedinţa Plenului CSM din data de 9 octombrie 2014, urmând a se lua o hotărâre cu privire la necesitatea sesizării Inspecţiei Judiciare asupra unei eventuale atingeri adusă independenţei procurorului de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în efectuarea urmăririi penale în dosarul Lukoil”, informează Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), într-un comunicat de marţi.

    Premierul Victor Ponta a declarat, luni, despre dosarul Lukoil, că procurorul este suveran şi independent în cercetarea cazului, însă Guvernul speră într-o soluţie legală care să permită sancţionarea prsoanelor vinovate şi recuperarea prejudiciului, dar şi continuarea normală a activităţii şi plata salariilor către angajaţi.

    Ponta a făcut referire şi la sechestrul asupra unor bunuri ale companiei, comentând: “Bănuiesc că cei care au comis fapte penale nu fugeau cu conductele în Rusia sau nu ştiu unde şi nici rafinăria nu o mutau mâine din România”.

    “Îmi exprim speranţa ca, fără a interfera în niciun fel în activitatea suverană şi independentă a procurorului, să avem grijă că e vorba de 3.500 oameni şi de nişte interese economice de funcţionare a altor companii extrem de importante şi sper doar în înţelepciunea şi responsabilitatea celor care anchetează de a găsi soluţia legală. Totuşi, aici nu e vorba că am prins pe cineva furând o maşină şi indisponibilizăm maşina, aici să indisponibilizezi conducte…bănuiesc că cei care au comis fapte penale nu fugeau cu conductele în Rusia sau nu ştiu unde şi nici rafinăria nu o mutau mâine din România. Dar justiţia este independentă îşi face datoria şi bănuiesc că, dacă se întâmplă ceva rău, cei 3.500 de oameni o să vină la mine, că aşa e cu justiţia. Eu doar sper şi ne dorim să se găsească soluţia legală prin care, pe de-o parte, să fie sancţionaţi cei vinovaţi, să se recupereze prejudiciul fără să aruncăm în aer acea chestie cu “Fiat Justitia Pereat Mundi” (“Să se facă dreptate chiar dacă moare lumea”-n.r.)…eu sper să fie doar cu “Fiat Justitia”, fără să piară şi lumea numai din asta”, a spus premierul.

    Sechestrul pe conturile bancare şi stocurile comerciale de produse ale Petrotel-Lukoil, dispuse ca măsuri asiguratorii zilele trecute, au fost ridicate, a anunţat marţi compania, precizând că rafinăria începe procedurile de pregătire pentru pornirea normală a instalaţiilor tehnologice.

  • Stihl: vrem 20 de dealeri noi

    În prezent, în reţeaua Stihl activează cca. 200 dealeri, care operează în jur de 300 de magazine şi spaţii de service. “Ne dorim ca la  Stihl să avem cel mai ridicat standard de magazine din domeniu în toată ţara şi din acest motiv ne vom concentra resurse importante pentru dezvoltarea reţelei. Îi vom sprijini pe dealerii noştri inclusiv financiar pentru implementarea noilor standarde. Toate aceste schimbări vor produce o consolidare calitativă a reţelei , cu un standard ridicat al serviciilor, de care vor beneficia în ultimă instanţă toţi clienţii noştri”,  precizează Ioan Mezei.

    Pe lângă ridicarea standardului comercial şi de servicii, compania se va concentra şi pe dezvoltarea unor tehnici noi de comunicare cu clienţii. “Suntem foarte conştienţi că, în domeniul nostru, comunicarea cu beneficiarii este esenţială, iar în piaţa în care activăm aceasta este deficitară, mai ales din cauza faptului că astfel de produse se vând şi pe suprafeţele mari, fără a beneficia de consiliere. Motouneltele reprezintă produse  cu multe particularităţi tehnice, care nu pot fi vândute fără o minimă consiliere de utilizare”, explică Ioan Mezei.

    Pe lângă dezvoltarea calitativă, Stihl îşi menţine obiectivul de creştere cu minim 20 de distribuitori în acest an. “Aşteptăm în continuare alături de noi persoane cu spirit antreprenorial care îşi doresc să dezvolte o afacere împreună cu o companie germană de top. Aceştia beneficiază de tot suportul nostru, inclusiv de training-uri tehnice şi de management. Sprijinul pe care îl oferim este o oportunitate mai ales pentru tinerii serioşi, cu înclinaţii tehnice, care vor să se dezvolte pe propriile picioare, mai ales că investiţiile de start-up sunt minimale, acestea ridicându-se la aproximativ 10-15 mii de euro”, adaugă Ioan Mezei.  

    Stihl este o afacere de familie originară din Germania, fondată în 1926 de către Andreas Stihl. Veniturile grupului  în 2013 au fost de 2,81 miliarde de euro, în creştere cu 1,4% faţă de 2012. Compania are peste 13.800 angajati, deţine 6 fabrici, 34 de centre naţionale de vânzare, fiind în contact cu  120 de importatori şi având o prezenţă în 160 de ţări. Filiala din România, înfiinţată în 1997, importă motounelte sub brandurile Stihl şi Viking.

  • Deşi controversat, pragul la SIF-uri ar putea avea efecte benefice pentru acţionarii acestora

    Dividendele încasate rapid şi direct în cont

    Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă propus prevede ca plata dividendelor de către emitenţi să se realizeze prin Depozitarul Central. Totodată, proiectul impune ca termenul de plată a dividendelor să nu fie mai mare de şase luni, iar în cazul în care adunarea generală a acţionarilor nu stabileşte data plăţii dividendelor în acest termen, urmează ca acestea să se plătească în maximum 30 de zile de la data publicării hotărârii adunării generale a acţionarilor de stabilire a dividendelor în Monitorul Oficial.

    “Distribuirea obligatorie a dividendelor prin Depozitarul Central este o măsură care priveşte debirocratizarea activităţii investitorilor. Tradeville a promovat această soluţie încă din 2012, când a început să încaseze dividende în numele clienţilor, demarând un proces de a convinge cât mai mulţi emitenţi de a accepta să distribuie dividendele direct către intermediar. Prin trecerea la acest sistem de încasare a dividendelor, se permite virarea mai rapidă a banilor, care, astfel, se reîntorc în piaţă, ceea ce poate duce la creşterea rulajelor pe bursă. Totodată, măsura este benefică şi emitenţilor, care îşi vor curăţa mai repede bilanţurile de dividende restante neridicate de acţionari”, a declarat directorul de comunicare al Tradeville, Victor Stănilă.

    Pragul de deţinere la SIF, stabilit de acţionari

    Niciun acţionar al unei burse nu va putea deţine, direct sau împreună cu persoanele cu care acţionează în mod concertat, mai mult de 20% din totalul drepturilor de vot, prag reglementat în prezent la 5%. De asemenea, în cazul Societăţilor de Investiţii Financiare (SIF) acest prag va fi eliminat, urmând ca acţionarii să fie cei care decid stabilirea unei astfel de limitări.

    “Dincolo de oportunităţile de moment pe care investitorii le au datorită posibilităţii aprecierii cotaţiilor, se prefigurează o solutie favorabilă SIF-urilor şi burselor, întrucât orice îngrădire a drepturilor acţionarilor creează condiţii pentru manifestarea aşa-numitei probleme de agent, când managementul nu acţionează în cel mai bun interes al acţionarilor. Cel mai probabil vom asista la o consolidare a acţionariatelor acestor companii şi la o îmbunătăţire a guvernanţei corporative în situaţia în care investitorii sofisticaţi vor deveni majoritari”, consideră directorul de comunicare al Tradeville.

    Între posibilele dezavantaje pentru piaţă se remarcă posibilitatea unei preluări urmate de delistarea unora dintre SIF-uri, reducând astfel numărul de emitenţi pe o piaţă destul de săracă în companii de anvergură. De asemenea, în cazul unei preluări ostile costurile sunt de obicei mari, lucru care ar putea împinge partea care câştigă respectiva confruntare să ia unele măsuri care să nu fie benefice acţionarilor minoritari.

  • Mircea Coşea: ”Procesul de adaptare la concurenţă nu s-a încheiat”

    ot el spune că din industria românească au dispărut nume grele, însă motivele ţin în principal de faptul că acestea scoteau de pe liniile de fabricaţie produse uzate moral sau apăsate de concurenţa produselor străine, iar Mircea Coşea dă ca exemple Uzina Autobuzul, Semănătoarea, Tractorul de la Braşov. Sunt însă şi unităţi de producţie care au schimbat obiectul de activitate. De pildă, fabrica de avioane de la Craiova producea un avion de antrenament, {oimul, în colaborare cu Iugoslavia. După dezintegrarea ţării vecine, fabrica a intrat în dificultate şi a încercat să se adapteze, cu aporturi de capital străin. ”Iar Uzina 1 Mai de la Ploieşti, care producea utilaje de foraj şi la nivelul anilor 70 era un furnizor cheie la nivel mondial nu a mai avut acces la investiţii majore şi a capotat. Pe de altă parte uzinele de rulmenţi au fost preluate de mari firme japoneze şi produc în continuare, dar sub branduri străine.

    Situaţia se regăseşte însă şi în alte pieţe. România mai are doar opt fabrici mari de lactate (cu peste 250 de angajaţi) faţă de 14 astfel de unităţi în urmă cu şase ani. Peste 100 de fabrici din domeniul lactatelor s-au închis în perioada 2008-2012, interval în care valoarea pieţei a scăzut, ajungând conform unor estimări în jurul a 800 milioane de euro. Peste 4.000 de locuri de muncă au dispărut din industrie, numărul de angajaţi care mai activează în acest domeniu fiind cu puţin peste 10.000 de persoane. Pentru industria berii, 2010 a fost momentul în care s-au oprit liniile de producţie la Haţeg (fabrică deţinută de Heineken), la Blaj (fabrică deţinută de Bergenbier) şi Cluj (aflată în proprietatea Ursus).

    Un alt sector în care s-au închis multe fabrici este cel al dulciurilor: România mai are doar două fabrici mari de ciocolată. Kandia Dulce din Bucureşti şi Heidi Chocolat din Pantelimon (Ilfov) sunt singurele fabrici mari de ciocolată (cu peste 250 de angajaţi) care mai funcţionează pe plan local. În ultimii ani, zeci de fabrici de ciocolată, dar şi de dulciuri şi-au închis porţile, un exemplu fiind fabrica Poiana din Braşov, pe care americanii de la Mondelez (la acea vreme Kraft) au închis-o în urmă cu aproximativ şase ani şi au transferat producţia de ciocolată în Bulgaria.

  • JTI ar putea muta în România producţia de ţigări din Irlanda şi Belgia

    Compania japoneză a prezentat marţi o propunere de reorganizare a activităţilor de producţie dintr-o serie de ţări europene, prin care intenţionează să îşi îmbunătăţească operaţiunile.

    “Mediul economic dificil, accizele mari şi comerţul ilicit cu produse din tutun au dus la scăderea volumului de vânzări în mai multe ţări cheie din Europa. La acestea se adaugă necesitatea de a ne conforma cu cele mai recente schimbări legislative din domeniu, precum varianta revizuită a Directivei EU pentru Produsele din Tutun (TPD2). Toate acestea ne-au determinat să ne reanalizăm activităţile de producţie“, se arată în comunicatul companiei japoneze.

    JTI propune închiderea unităţilor din Lisnafillan (nordul Irlandei) şi Wervik (Belgia) şi mutarea producţiei de ţigări şi tutun în alte fabrici din Europa, posibil în România şi Polonia. Producţia de la fabrica din Tier (Germania), cu excepţia produselor destinate companiei americane Ploom, ar urma să fie de asemenea relocată în cadrul programului de restructurare.

    Planul de restructurare, care va afecta aproximativ 1.100 de angajaţi din statele membre UE, ar urma să se desfăşoare în mai multe etape, iar procesul de închidere a unităţilor de producţie va fi implementat între 2016 şi 2018.

    Detaliile financiare vor fi prezentate ulterior, după consultări cu reprezentanţii angajaţilor şi cu autorităţile europene, potrivit comunicatului.

    JTI este membră a grupului Japan Tobacco (JT), unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse din tutun. JTI comercializează mărci precum Winston, Camel şi Mild Seven. Portofoliul companiei include şi mărcile internaţionale Benson & Hedges, Silk Cut, Sobranie of London, Glamour şi LD.

    JTI a fost prima companie multinaţională de tutun care a început să producă în România, în 1994, la un an după ce a început activităţile locale prin importul ţigaretelor Camel produse în Germania. JTI România are aproximativ 1.000 de angajaţi.