BusinessMagazin

Blog

  • Bursa a coborât cu peste 4% în prima parte a şedinţei, sub presiunea corecţiilor pieţelor europene

    Cei mai mulţi investitori de la BVB au continuat să adopte poziţii de aşteptare la deschiderea şedinţei şi nu au introdus mai multe ordine de vânzare la preţuri cu mult sub ultimele cotaţii de vineri, deşi bursele vest-europene au scăzut puternic, cu până la 3,3%.

    Pieţele mature din Europa au coborât vizibil, acţiunile companiilor din sectorul bancar fiind cele mai afectate, din cauza temerilor că autorităţile nu vor putea ajunge la o soluţie permanentă care să pună capăt crizei datoriilor de stat din zona euro.

    Alţi factori care au amplificat aversiunea la risc a investitorilor au fost o posibilă reducere a ratingurilor băncilor franceze Societe Generale, BNP Paribas şi Credit Agricole din cauza expunerii pe datorii de stat, precum şi discuţiile politicienilor germani de vârf din coaliţia de guvernare a cancelarului Angela Merkel despre intrarea Greciei în default (incapacitate de plată).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia ar putea reveni la drahmă. De ce ar fi nevoită ţara să renunţe la euro

    Indiferent dacă Grecia rămâne sau nu în zona euro, Facilitatea de Stabilitate Financiară ar juca un rol important în administrarea unei situaţii de încetare de plăţi.

    Fondul ar trebui să dispună cât mai rapid de noile atribuţii decise în iulie de iderii UE, consideră oficialii germani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • America şi-a plâns ieri în tăcere fiii

    “Am refuzat să trăim cu frica”, spunea cu o zi înainte preşedintele Barack Obama.

    Pe 11 septembrie 2001 optimismul şi sen­ti­mentul de siguranţă al poporului american au fost puse la grea încercare. Desfăşurarea eve­nimentelor de acum 10 ani la care newyorkezii au fost martori şi pe care întreaga lume le-a urmărit în direct la televizor a fost ruptă dintr-un scenariu apocaliptic. Din acea zi, dis­cur­surile despre libertăţi şi campaniile elec­to­rale au fost înlocuite cu tirade despre secu­ritate şi lupta internaţională împotriva tero­ris­mu­lui.

    Ieri dimineaţă, la orele 8.46 şi 9.03 (ora locală), clipele fatidice în care acum zece ani cele două avioane deturnate loveau din plin tur­nurile gemene şi aduceau cu ele moartea a 3.000 de oameni, zeci de milioane de newyor­kezi şi de americani veniţi din toate colţurile ţării au păstrat un impresionant moment de re­cu­legere. Liniştea în care s-a cufundat unul dintre cele mai mari oraşe ale lumii a fost pen­tru pu­ţină vreme întreruptă de preşedinţii Oba­ma şi George W. Bush, de primarul New Yorkului şi de vocile clare ale celor 167 de fa­milii care i-au pomenit pe cei dragi pieriţi în atentate. Simplitatea ceremoniei a fost însă um­brită de temerile provocate de un potenţial nou atentat din partea Al-Qaeda. Cei doi preşe­dinţi au fost înconjuraţi de un geam blin­dat, iar manifestările s-au desfăşurat în con­diţii de maximă securitate. Totuşi, mulţi newyor­kezi anunţaseră săptămâna trecută că ame­nin­ţă­rile nu îi vor împiedica să ia parte la co­me­morări.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Dezvoltatorii de malluri au ieşit din criză şi deschid proiecte de 500 mil. euro

    Şapte proiecte comerciale de dimensiuni mari se vor deschide până la finalul acestui an în Arad, Oradea, Craiova, Constanţa, Iaşi, Botoşani şi Bucureşti după ce investitorii din piaţa mallurilor au revenit puternic, atraşi de reluarea planurilor de expansiune ale retailerilor internaţionali.

    În primii doi ani de criză dezvoltarea centrelor comerciale s-a oprit brusc, dar pe finalul acestui an se poate vorbi chiar de efervescenţă, ţinând cont că pe piaţă ar urma să fie lansate proiecte cu o suprafaţă închiriabilă de circa 300.000 de metri pătraţi, în urma unor investiţii cumulate de circa jumătate de miliard de euro.

    Cele mai mari proiecte vor fi deschise în Craiova, Constanţa şi Iaşi, în timp ce în Bucureşti va fi deschisă prima etapă a parcului comercial Colosseum de pe Şoseaua Chitilei, respectiv magazinele Leroy Merlin şi Carrefour, cu o mică galerie comercială.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Andy Whitfield, starul seriei “Spartacus”, a murit la 39 de ani

    Andy Whitfield a interpretat în primul sezon al serialului “Spartacus: Nisip însângerat” – lansat anul trecut – rolul lui Spartacus, un luptător trac capturat de romani şi trimis să devină gladiator la şcoala de antrenament a lui Batiatus, interpretat de John Hannah, şi a soţiei sale, Lucretia, jucată de Lucy Lawless.

    Însă în septembrie anul trecut Andrew Whitfield a anunţat că va părăsi show-ul care l-a consacrat, din cauza reapariţiei cancerului de care suferea – limfom non-Hodgkin.

    Producţia celui de-al doilea sezon al serialului “Spartacus: Nisip însângerat” fusese deja amânată cu câteva luni înainte, când Andy Whitfield fusese diagnosticat cu acest tip de cancer. Actorul a răspuns foarte bine la tratamentul primit şi părea că s-a vindecat, însă, în toamna lui 2010, cancerul a revenit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Franţa: Soarta Uniunii Europene depinde de menţinerea euro

    Franţa şi Germania sunt decise să împiedice o astfel de situaţie, a spus Juppe în timpul unei vizite în Australia. “În mod cert nu putem permite destrămarea euro, pentru că aşa ceva s-ar extinde la toată Europa. Moneda unică nu poate funcţiona în mod real dacă nu există o forţă europeană şi un guvern european în jurul zonei euro”, a afirmat el. Germania şi Franţa, cele mai puternice economii europene, fac eforturi să prezinte un front comun pentru a susţine încrederea în zona euro, din cauza nemulţumirii tot mai mari a populaţiei în privinţa susţinerii statelor mai slabe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • The Guardian: Prăbuşirea burselor creşte dependenţa de droguri şi alcool în centrul financiar londonez

    Declinul puternic al pieţelor de capital şi reducerile în masă de personal din sistemul bancar a determinat un număr record de angajaţi din City să apeleze la tratament pentru dependenţă, afirmă Richard Kingdon, fondatorul firmei de consiliere City Beacon. Kingdon a lucrat cu aproape 100 de clienţi în ultimii doi ani. “Văd tot mai mulţi oameni care apelează la tot felul de substanţe pentru a face faţă stresului”, a spus el, potrivit The Guardian. Unul din clienţii acestuia, în vârstă de peste 40 de ani, a început să bea cantităţi mari de alcool la 25 de ani. Ulterior a trecut la cocaină şi a ajuns în imposibilitatea de a se opri din a-şi “trage bonusurile de şase cifre pe nas”. De doi ani, însă, nu a mai consumat alcool şi nici droguri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Truda

    Truda este, cred eu, cel mai urât cuvânt din limba română. Dacă sunteţi singur, pronunţaţi-l cu voce tare: truda. Dacă sunteţi în public, pronunţaţi-l tare şi clar, în gând. Accentuaţi acum un pic r-ul – trrrruda. Are ceva de şmirghel, abraziv. Trrruda.

    E deja istovitor, nu? Eu, cel puţin, când îl pronunţ aşa am impresia că scad în înălţime.

    Trruda. A intrat în vocabular pe filiera slavă şi este definit drept un “efort fizic sau intelectual deosebit; muncă grea, istovitoare; oboseală, osteneală”, ca “rezultatul concret al ostenelii cuiva; agoniseală, folos, câştig”, dar şi drept “chin, suferinţă; durere, necaz”. Chiar şi dacă definiţiile se limitau numai la partea cu efort fizic sau intelectual deosebit, fără “chin, suferinţă…” truda tot ar fi sunat rău. Pentru a exemplifica viziunea mea asupra trudei, să luăm un român la întâmplare – pe premierul Boc, de exemplu. Domnia sa pare a se desfăta în mod deosebit practicând cositul, tăiatul lemnelor cu toporul sau alte asemenea munci fizice, în timp ce activitatea guvernamentală îmi pare a-i fi destul de trudnică, nu atât prin prisma declaraţiilor domniei sale, ci mai degrabă prin rezultate. Rezultate însemnând nu realizarea obiectivelor din programul FMI, ci adoptarea acelor măsuri care să ducă la crearea de slujbe, la apariţia de noi afaceri, la atragerea de investiţii străine. Trrrudă, istovitoare şi fără rezultate.
    Cum trudă, fără rezultate şi istovitoare, li se pare tinerilor învăţătura şi de aici rezultatele la bacalaureat. Aici nu este vorba numai de dezinteresul lor, ci şi de modul cum societatea a interacţionat cu ei. Undeva în 2005, profesorii erau în grevă, iar principala temă a discuţiilor publice din România erau cele cinci procente din PIB care să fie alocate educaţiei; în acelaşi timp, Franţa ardea – tinerii din ghetouri dădeau foc maşinilor, jefuiau magazine şi se luptau cu poliţiştii. Spuneam atunci că 5% nu rezolvă nimic şi că importante sunt modul cum tinerii sunt pregătiţi pentru viaţă, modul cum profesorii se pregătesc pentru viaţă şi cum autorităţile pregătesc viaţa elevilor şi pe cea a profesorilor. Violenţe de genul celor din Franţa, Los Angeles sau cele recente din Marea Britanie sunt invitabile, este în firea omului să se revolte când nu înţelege; dar ce fac cei ce ar trebui să înţeleagă?

    Ei trudesc, desigur. Pe lângă ei au trudit cei ce au pus gazonul pe Arena Naţională, trudesc angajaţii primăriei şi cei de prin ministere, trudesc constructorii de autostrăzi, trudesc şi hoţii şi poliţiştii laolaltă, trudeşte toată lumea, numai rezultatele lipsesc.

    Să luăm câteva ştiri: prima, din Rusia. Nu cu mult timp în urmă oficialii ruşi au constituit Russian Direct Investment Fund, cu o valoare de 10 miliarde de dolari, menit să atragă investiţii şi să sprijine companiile străine pe piaţa rusească. În România investiţiile străine directe au scăzut numai în primul semestru cu peste 17% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar reducerea din 2010 este de peste 25%, la 2,5 miliarde euro. Are vreun truditor o strategie, un plan concret de atragere a investiţiilor străine? Investiţiile străine au fost un driver major pentru revenirea economică spectaculoasă a Estoniei, cea mai mare din Uniunea Europeană – 1,8% în al doilea trimestru şi peste 8% anual.

    Cu toată truda locală, România a căzut 10 poziţii, pe locul 77, în topul competitivităţii; suntem pe penultimul loc în Europa, sub Bulgaria şi înaintea Greciei. Avem probleme cu nivelul taxelor, birocraţia, instabilitatea legislativă, accesul la finanţare, corupţia, infrastructura insuficientă, reglementările privind taxele, inflaţia, etica slabă privind munca în rândul angajaţilor, forţa de muncă inadecvat pregătită, legislaţia restrictivă pentru piaţa muncii sau instabilitatea guvernamentală.

    În cazul în care strategii guvernamentali se vor limita la a aştepta ca lucrurile să se îmbunătăţească de la sine, eventual în siajul economiei europene, toată truda lor va fi în zadar; de ceva timp prevestesc în redacţie – e adevărat că mulţi dintre colegi mă contrazic – că rezultatul va fi o corecţie importantă a cursului de schimb al leului, o depreciere – singura soluţie la un moment dat – care va transforma în trudă cam toată munca din România.

  • Financial Times: Ţările din Europa Centrală şi de Est au puţine posibilităţi de a susţine economia. Situaţia României este fragilă

    Nervozitatea privind Grecia, şocul demisiei germanului Jurgen Stark din consiliul executiv al Băncii Centrale Europene şi temerile privind perspectivele economice şi finanţarea au afectat puternic, vineri, bursele din Europa Centrală şi de Est, potrivit blogului FT. Îngrijorarea tot mai mare privind încetinirea economiei în Europa de Vest, cea mai mare piaţă de export a statelor din regiune, a amplificat efectul. Cu excepţia Poloniei, ţările UE din Europa Centrală şi de Est sunt prea mici pentru a avea un consum intern semnificativ şi depind de cererea din Vest. În acest context, posibilităţile pentru măsuri fiscale locale de sprijinire a economiei sunt foarte limitate, notează publicaţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Săracele startup-uri

    Am citit recent o remarcă foarte interesantă: YouTube a pornit iniţial ca un serviciu de anunţuri matrimoniale (în fine, e un fel de-a spune politicos “dating service”) care permitea utilizatorilor să posteze secvenţe video. Am început să caut o sursă alternativă şi tot ce-am găsit a fost tradiţionala istorie cu Chad Hurley şi Steve Chen, care au avut o idee genială şi toată istoria arhicunoscută din 2005 încoace. Până la urmă am găsit un articol publicat de USA Today în noiembrie 2006, unde este menţionat şi al treilea fondator, Jawed Karim, care povesteşte că iniţial au pornit un sit numit “Tune In Hook Up”, care n-a avut succes. Două evenimente petrecute cu un an înainte au stat la baza schimbării de orientare a serviciului: celebrul “accident vestimentar” suferit de Janet Jackson în showul de la Super Bowl şi tsunamiul din Asia. Oare publicul ar putea fi interesat de imagini de amator sau scurte secvenţe preluate de pe canalele oficiale? Au schimbat puţin softul, au ales un nume nou şi au încercat varianta aceasta. A mers şi a devenit un succes. Abia apoi au intervenit milioanele de la Google.

    Morala acestei istorii este că modelul de antreprenoriat s-a schimbat radical faţă de epoca dot-com, când totul se lansa în stil mare, cu listări rapide la bursă, milioane investite aproape instantaneu şi petreceri de lansare fastuoase, urmate de regulă de falimente dureroase. De ce s-a schimbat? Nu doar faptul că marea cădere a dot-com-urilor din 2000-2001 i-a făcut pe investitori mult mai precauţi. Un rol important l-a jucat “democratizarea tehnologiei” datorită preţurilor mai accesibile şi succesului produselor free software şi open source. Micile startup-uri s-au reîntors în garaj, unde îşi puteau încerca ideile cu bani puţini şi software pe gratis. Apariţia serviciilor de cloud computing a completat formula, pentru că ele permiteau micilor firme să testeze pe viu aplicaţiile online şi să sondeze preferinţele clienţilor fără să fie nevoite să investească într-o infrastructură costisitoare.

    În aceste condiţii, “n-ai reuşit, încearcă din nou” nu mai era un joc pe viaţă şi pe moarte, ci un exerciţiu de schimbare rapidă, de adaptare continuă la ceea ce părea să fie mai atractiv pentru public. Pentru mulţi, o activitate de timp liber, dovadă fiind faptul că Hurley şi Chen lucrau pentru PayPal când au pornit YouTube.

    Nu e greu de observat că mişcarea free software a fost importantă nu doar pentru faptul că furniza programe gratuite, ci şi pentru că a propus o metodologie inovatoare. Unul dintre principiile de bază ale dezvoltării Linux, “Release early. Release often. And listen to your customers” (Publică devreme. Publică des. Şi ascultă-ţi utilizatorii), a fost adoptat de tot mai multe firme la început de drum, pentru care a publica uneori versiuni noi de mai multe ori pe zi nu mai era ceva extravagant. Pe de altă parte, o metodologie înrudită şi cunoscută sub numele de “dezvoltare agilă” sugera realizarea cât mai rapidă a unui prototip minimal, dar funcţional, pe baza căruia să se obţină cât mai curând posibil opiniile şi sugestiile utilizatorilor. În acest model, schimbarea liniei de dezvoltare în funcţie de reacţia utilizatorilor este nu doar acceptată, dar chiar încurajată. Pentru micii antreprenori, şi această metodă a constituit o sursă de inspiraţie, astfel încât varianta de a lansa cât mai devreme un produs minimal şi de a găsi câţiva utilizatori interesaţi, care să furnizeze feed-back, a devenit o metodă răspândită.

    Desigur, marile companii nu procedează aşa. Acestea de obicei îşi propun un produs şi îi planifică riguros dezvoltarea astfel încât să iasă pe piaţă cu ceva perfect. Însă, pentru un startup cu resurse puţine, metoda nu este abordabilă. Preferă să lanseze repede un produs nefinisat şi să încerce piaţa, să afle ce-şi doresc clienţii, să-l schimbe sau să-l abandoneze fără remuşcări, fără să-şi irosească resursele într-o direcţie care se poate dovedi greşită. Diferenţa este că un startup nu are de protejat o reputaţie. La urma urmei, în caz de eşec îşi poate permite să-şi ceară scuze. Şi totuşi, s-a aflat că şi unele firme consacrate utilizează această metodă, dar nu sub brand propriu.

    S-a găsit şi un teoretician pentru această strategie. Antreprenorul Eric Ries o popularizează încă din 2008 sub numele de “Lean Startup” şi peste câteva zile îi va apărea cartea cu acelaşi nume. Deşi câteva firme precum DropBox şi Aardvark (cumpărată recent de Google) sunt succese pe care Ries le revendică, mi se pare evident că nu el a inventat metoda.