BusinessMagazin

Blog

  • Mai mult ulei american

    Uleiul a fost vedeta bunurilor alimentare in 2004. Companiile americane de profil au pus hotarat piciorul in Romania, atrase de „bazinul“ de materie prima din zona. In anul urmator se asteapta noi achizitii de fabrici de ulei, de aceasta data nu doar de catre americani.

     

    Dupa ce compania americana Bunge, lider mondial in procesarea semintelor oleaginoase, a achizitionat „InterOil“ Oradea, „Unirea“ Iasi si „Muntenia“ Bucuresti, ajungand sa vanda 40% din uleiul consumat in Romania, o alta firma americana, Cargill, a preluat afacerile cu ulei ale companiei Topway Industries.

     

    Valoarea totala a tranzactiei, prin care Cargill a preluat pachetul majoritar al fabricilor de la Podari si Craiova plus dreptul de folosinta a marcii „Bunica“, s-a ridicat la 30 de milioane de dolari, spun surse din piata. Vanzatorii au fost fondul de investitii Baring Central and Eastern Europe si un grup de oameni de afaceri romani.

     

    Cargill a cumparat Topway dupa ce, la inceputul anului, a devenit cel mai mare depozitar de cereale din Romania, achizitionand de la fondul de investitii Broadhurst, contra sumei de 26 de milioane de dolari, Comcereal Alexandria.

     

    Ambitiile de extindere ale gigantului american cu afaceri anuale de 60 de miliarde de dolari nu se opresc insa aici. O alta fabrica de ulei, „Argus“ Constanta, a intrat deja in atentia companiei, spun surse din piata. Si pe buna dreptate. „Argus“ este al doilea jucator de pe piata, cu o cota volumica de aproximativ 20%. Totusi, o preluare este deocamdata foarte dificila. Majoritatea actiunilor companiei sunt impartite intre angajati. Actionarul principal, Vasile Leu, care e si managerul general al firmei, detine 11,4% din actiuni. De asemenea, fondul de investitii SIF Oltenia, care a preluat recent 10% din actiunile Argus, si-a anuntat intentia de a continua achizitiile.

     

    Pe piata romaneasca a uleiului, cu o valoare estimata la 300 de milioane de dolari anual si un volum de 210.000 tone ulei, mai activeaza un grup care se pregateste sa inceapa operatiuni de productie in alta fabrica romaneasca, conform altor surse din piata. Este vorba de compania elvetiana Group Alimenta, care detine „Expur“ Urziceni.

     

    Astfel, dintre cele 14 fabrici de ulei functionale, doar jumatate vor mai fi controlate de oameni de afaceri romani. Si este foarte probabil ca balanta sa nu ramana echilibrata mult timp. „Am oferte, insa deocamdata nu vreau sa vand. Nu este inca momentul“, afirma in urma cu doua luni omul de afaceri Vasile Nitescu, actionarul majoritar al „Ultex“ Tandarei. Nitescu a cumparat „Ultex“ in 2003 de la Topway Industries. Interesul americanilor pentru piata romaneasca e justificat de pozitionarea geografica a acesteia. Nu e putin lucru sa detii capacitati de productie aproape de o sursa importanta de materii prime (zona Bulgaria – Romania – Ucraina), intr-o tara cu deschidere la mare.

     

    Criza actuala din Argentina si Brazilia, unde nu a mai plouat de 10 luni, si perspectivele unui deficit de floarea-soarelui la nivel mondial in urmatorii ani au contribuit, de asemenea, la decizia americanilor de a investi aici. Bunge spera sa exporte din Romania cereale si seminte oleaginoase in Turcia prin Portul Dernice, aflat in apropiere de Istanbul, conform informatiilor de pe site-ul oficial al companiei.

     

    O piata dominata de Cargill si Bunge poate pune probleme producatorilor autohtoni, care nu au resursele financiare ale gigantilor americani. Daca nu reusesc sa se extinda sau sa-si pastreze cota de piata, unii ar putea fi tentati sa-si vanda afacerile. Alti producatori considera ca, pe de alta parte, venirea americanilor stimuleaza competitivitatea pe piata si va duce la o ordonare a acesteia.

  • Regele a murit, traiasca regele!“

    In 2004, vedeta incontestabila a industriei auto romanesti a fost modelul Logan. Beneficiile aduse de noul model de la Dacia sunt cresterea vanzarilor fabricii de la Pitesti si atragerea de investitii pentru productia de componente.

     

    Acesta a fost sloganul anului pe piata auto romaneasca. Cel mai vandut model al tuturor timpurilor din Romania, Dacia 1310, cu toate variantele lui de caroserie, a lasat loc liber pe liniile de asamblare ale uzinelor de la Pitesti noii vedete, Dacia Logan. O vedeta contestata la debutul pe scena, dar care si-a dovedit destul de repede valentele internationale.

     

    Logan a starnit neliniste atat pe pietele din jur, dominate de modelele mai ieftine ale producatorilor consacrati, cat si in indepartatul Regat Unit. Britanicii iau in calcul achizitionarea unei Dacii Logan anul viitor, ca a doua masina. Se poate afirma fara ezitare ca, pentru piata auto romaneasca, evenimentul anului a fost lansarea de catre Renault, pe 2 iunie, simultan la Bucuresti si Paris, a Daciei Logan.

     

    Pana la sfarsitul lui 2004, oficialii constructorului pitestean apreciaza ca vor fi vandute circa 25.000 de unitati sub sigla Logan. Comercializarea modelului a inceput la data de 14 septembrie. „Bugetasem 11.150 automobile vandute pana la finele anului, iar acum avem deja vandute 22.300 bucati“, spune Constantin Stroe, vicepresedinte Automobile Dacia. Producatorul pitestean estimeaza ca cifra sa de afaceri pe acest an va depasi 600 de milioane euro. Din pacate, printre „victimele“ lui Logan se numara si sora mai mica si mai ieftina, Solenza. Renault a decis sa renunte la productia acestui model pentru a putea face fata cererii tot mai crescute de Logan.

     

    Noua vedeta a uzinelor pitestene indreapta un atac si asupra pietei vestice de second-hand, cu vanzari anuale de aproximativ 12 milioane de unitati, din care Renault spera sa taie o felie cat mai consistenta pentru Logan.

     

    Anul 2004 a insemnat o consolidare si pe piata romaneasca de automobile second-hand, care a devenit atractiva pentru straini. Prima companie care si-a facut intrarea in Romania este Weltauto. Parte a Porsche Romania, firma este specializata in valorificarea automobilelor de ocazie pe care importatorul marcilor Audi, VW, Skoda, Seat si Porsche le achizitioneaza in sistem buy-back de la fostii clienti. Pe aceeasi piata a automobilelor de ocazie se pregatesc sa intre in 2005 AAA Auto din Cehia si Star Forum, divizia de second-hand a Tiriac Auto. Toate acestea vin cu oferte de finantare in leasing a achizitiei de automobile second-hand, pentru stimularea vanzarilor.

     

    Pe segmentul leasingului auto, absenta unor reglementari care sa delimiteze mai clar tipurile de finantare a limitat optiunile clientilor la contractele de leasing financiar. In 2004, dobanzile la contractele de leasing s-au stabilizat in marginile de 9-12% din valoarea contractelor.

     

    Aplicarea noii Legi a leasingului, de la 1 februarie, va aduce o scumpire a unor automobile de import achizitionate in leasing. Aceasta deoarece accizele se vor aplica la intreaga valoare declarata in vama a automobilului, si nu la valoarea reziduala a contractului de leasing, de 20% din total. „Probabil ca anul viitor, persoanele fizice se vor orienta mai mult catre un credit bancar pentru achizitionarea unui autoturism“, crede Elena Gaspar, presedintele Porsche Finance.

     

    Tot de anul viitor, actorii pietei auto, dar si societatile de leasing se asteapta la diversificarea ofertei de finantare pentru achizitia de automobile in leasing. Este vorba, in principal, de aparitia locatiei pe termen lung ca o alternativa la leasingul clasic. Aceasta forma de leasing operational va fi oferita mai ales de catre societatile de leasing ale importatorilor de autovehicule.

     

    Pe ansamblu, importatorii se asteapta anul acesta la un record al vanzarilor de automobile noi, dupa cel inregistrat in 1998. Piata a crescut, fata de 2003, cu 37%. Din cele peste 170.000 de autoturisme vandute, majoritatea sunt Dacia. Urmeaza in topul marcilor Daewoo, care a inregistrat vanzari bune la modelele Matiz si Cielo. Importurile au crescut puternic, cifrandu-se la aproape jumatate din piata. Dintre modelele de import, cel mai bine vandut in acest an a fost Renault Clio, urmat de Megane si Skoda Octavia.

     

    Exportul de autovehicule a crescut si el cu aproximativ 60% fata de anul precedent, pe fondul vanzarilor de Solenza si Dacia Pick-up peste hotare. Tot in 2004 s-a consemnat si revenirea lui Daewoo printre exportatori, dupa cativa ani de pauza, chiar daca nivelul vanzarilor uzinei craiovene pe alte piete a fost redus.

     

    Pe langa Renault Nissan Romania, cei mai importanti actori ai pietei auto romanesti au fost, ca si anul trecut, Porsche Romania si Tiriac Auto. Pentru 2005, importatorii si producatorii se asteapta la o crestere in continuare a pietei, dar nu in acelasi ritm ca si in acest an. 

     

    „Piata auto locala are de cativa ani o tendinta crescatoare care va continua si in anii urmatori. Sunt multi factori de care depinde evolutia pietei auto, cum este cazul pretului petrolului. Oricum, cred ca piata auto romaneasca va creste cu un ritm anual de cel putin 10-15% in urmatorii ani“, apreciaza Brent Valmar, directorul general al Porsche Romania. „Automobilele cu marca Dacia vor acoperi 50% din piata romaneasca a anului 2005“, crede Constantin Stroe.

     

    Dezvoltarea si productia Daciei Logan la Pitesti de catre Renault au plasat Romania pe orbita investitiilor in fabricarea de piese, componente si subansambluri auto. Unii dintre producatorii vestici care au realizat investitii pe acest segment in Romania au fost adusi chiar de catre Renault, altii au decis intrarea pe piata romaneasca in cautarea de forta de munca ieftina si bine calificata.

     

    Indiferent de motiv, Romania a reusit sa atraga pana la finele lui 2004 peste 500 de milioane de euro in acest segment. Suma urmeaza sa se dubleze in urmatorii doi ani, o data cu finalizarea investitiilor pe care producatorii de componente le-au demarat deja.

     

    „Important este ca in viitor sa vina tot mai multi furnizori de subansambluri complexe, de prim-montaj, caci acestia aduc tehnologie si valoare adaugata mare“, spune Marius Carp, directorul general al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile.

     

    Principalele zone in care s-au concentrat investitiile in productia de componente auto sunt imprejurimile Pitestiului, Transilvania si, in mai mica masura, sudul tarii. Pornind de la zero, germanii de la Continental, Leoni, Kromberg&Schubert, Phoenix sau Baumaster&Oustler au construit fabrici in zona de vest a tarii.

     

    Zona centrala, din jurul Pitestiului,  este fieful producatorilor francezi, cum ar fi Michelin sau SNR Roulments. Tot aici sunt localizati si cei 21 de furnizori pe care grupul Renault i-a adus pe piata romaneasca pentru modelul Logan si care au investit deja peste 110 milioane euro. Japonezii de la Yazaki si Koyo sau americanii de la Johnson Controls au investit in zona de sud a tarii. Sumimoto Electric Wiring System a creat 1.271 de noi locuri de munca in municipiul Orastie, reducand la jumatate somajul din oras.

     

    Vechii furnizori, presati de concurenta noilor investitii, au incheiat parteneriate cu noul val de producatori. Printre societatile mixte infiintate se numara Krupp-Bilstein (amortizoare), Krupp Compa Arcuri (arcuri auto), Magnetto Weels (jenti), Autoliv Romania (centuri), Koyo Romania (rulmenti). Productia de anvelope, prezenta deja de cativa ani in Romania, a continuat sa se extinda in 2004. Continental Automotive, cu investitia de 100 milioane euro de la Timisoara, furnizeaza anvelope pentru toata Europa. La fel si Michelin, cu 80 milioane de dolari investiti in doua fabrici de anvelope din Prahova si Salaj.

     

    Printre investitiile planificate deja, a caror finalizare se asteapta in 2005, se numara cele ale companiei franceze Montupet, care se afla deja in negocieri pentru achizitionarea unui teren de 12,5 hectare la Cluj sau Timisoara. Investitia, de 120 de milioane de euro, cea mai mare pe care Montupet o face in afara Frantei, urmeaza sa fie realizata in urmatorii cinci ani.

     

    O alta intrare planificata este cea a companiei portugheze Coindu, care va investi in Zona Libera Curtici-Arad 25 de milioane de euro intr-o linie de productie huse pentru autoturisme si avioane. La randul sau, producatorul Coficab din Tunisia va investi in urmatorii trei ani 25 de milioane de euro intr-o fabrica de cablaje auto, care va fi amplasata in Timisoara, pe o suprafata de 14.000 metri patrati.

  • Valuri in retail

    Record de investitii, de inaugurari de magazine, de interese ale jucatorilor care nu sunt prezenti. Asta a adus 2004 in retail, in afara de atragerea a tot mai multi clienti spre formele moderne de comert.

     

    Setea cu care retelele de comert s-au extins in acest an aminteste de calatorul istovit de desert care ajunge la izvor. Acalmia de inceput de an – tulburata doar de inaugurarea hypermarketului Carrefour Colentina din Bucuresti – prevestea, totusi, agitatia ce va sa vina.

     

    Dupa o toamna cu record de investitii in retail, nici finalul de an n-a fost mai pasnic: Metro a deschis al doilea magazin la Constanta. Oras care devine astfel, in provincie, al doilea care are doua magazine Metro – dupa Brasov, unde grupul german a inaugurat un alt magazin in toamna acestui an. In urma noilor deschideri, conducerea Metro Cash & Carry Romania se asteapta la o cifra de afaceri de peste 800 milioane de euro pentru 2004, urmand ca, anul viitor, aceasta sa creasca pana la aproximativ 900 milioane euro.

     

    In preajma Ajunului Craciunului, si grupul francez Intermarche a deschis un supermarket, la Giurgiu, in urma unei investitii de peste 3 milioane de euro. Grupul mai are un magazin la Ploiesti, dupa deschiderea caruia parea sa fi intrat in hibernare. Dar planurile pentru 2005 vizeaza inaugurarea a inca cel putin doua magazine.

     

    Ultima jumatate a lui decembrie a mai adus si deschiderea, in Capitala, a patru supermarketuri „Albinuta“, detinute de grupul lituanian VP Market Group. VP este cea mai mare retea de comert en-detail din zona baltica si detine 268 de magazine in mai multe formate si o retea de 193 de farmacii. Pana acum, grupul de origine lituaniana mai are operatiuni in Letonia, Estonia si Polonia.

     

    Aceste deschideri de magazine pe final de an urmeaza recordului de investitii inaugurate in toamna acestui an: peste 100 de milioane de euro. De ce record? Pentru ca Romania nu a mai vazut, in nici un alt sezon, asa multe deschideri de centre comerciale: Plaza Romania (45 milioane), Carrefour Brasov (20 milioane de euro), Metro Brasov (15 milioane de euro), Bricostore Orhideea (10 milioane euro plus 8 milioane de euro investitia din Media Galaxy), Billa (5 milioane euro), Artima in Resita si Zalau.

     

    Fiecare din aceste inaugurari are specificul ei. Plaza Romania, cu o suprafata de 100.000 mp, nu este numai cel mai mare mall din tara, dar a reunit si cele mai mari investitii. Chiar daca nu au vrut sa dezvaluie locatia urmatorului mall, reprezentantii Anchor Group au recunoscut ca planurile de dezvoltare sunt ambitioase in continuare.

     

    Pe de alta parte, deschiderea hypermarketului de la Brasov reprezinta primul pas facut de Carrefour in provincie. Mai mult, este primul magazin de acest tip in afara Bucurestiului. Si cu cele patru magazine pe care le are acum in portofoliu, retailerul francez planuieste sa inaugureze cate doua pe an, pana la atingerea obiectivului de 20 – 25 de magazine. Valoarea totala a proiectelor programate in Romania este estimata la jumatate de miliard de euro, pana in prezent fiind investite doar 140 milioane.

     

    Cat priveste zornaitul banilor, vanzarile Carrefour s-au dublat in 2004, fata de cele inregistrate anul trecut, cand au depasit nivelul de 118 milioane de euro, conform informatiilor de la Ministerul Finantelor. De unde vin banii? Din… trafic. La aproape un an de la inaugurare, Orhideea este al treilea hypermarket Carrefour din lume in ceea ce priveste numarul zilnic de vizitatori.

     

    Una peste alta, retailerul francez este campionul investitiilor, cu trei magazine inaugurate in 12 luni, din care doua in Bucuresti – Orhideea, Colentina – si unul la Brasov.Deschiderea celui de-al treilea Bricostore a adus pe piata un nou concept: acela de spatiu in care cumparatorul poate gasi tot ce are nevoie pentru amenajarea casei. Specializat in articole de bricolaj, Bricostore Orhideea este realizat in colaborare cu Media Galaxy, un electrocomplex care ofera produse electrocasnice, electronice, IT, telefonie si multimedia. Ritmul de dezvoltare a retelei Bricostore prevede, dupa spusele lui Philippe Bresson, deschiderea a inca doua magazine in 2005: unul la Brasov si unul la Ploiesti. Astfel, retailerul francez de bricolaj isi accelereaza ritmul de expansiune.

     

    Metro, la randul sau, parea sa-si fi incheiat expansiunea o data cu deschiderea celui de-al 19-lea magazin al sau. Dar iata ca, prin deschiderea celui de-al doilea magazin la Brasov si, respectiv, Constanta, a trecut intr-o noua etapa. Elan surprinzator daca ne gandim ca planurile initiale pentru Romania vizau retea de doar 10 magazine cash&carry. Planuri care s-au schimbat o data cu venirea la conducerea Metro Romania a lui Dushan Wilms. Si pentru a intregi aerul optimist cu care se extinde, Metro a pasit si peste granita estica a Romaniei si a deschis – tot la final de an – un magazin in Chisinau.

     

    Dar nu trebuie sa uitam ca retailerul german are si alte formate de magazine in portofoliu, pe care nu le-a adus, inca, in Romania. Doar Praktiker, divizia de bricolaj a grupului, mai este prezenta pe piata din Romania, cu sapte magazine. Nu mai departe de jumatatea lui decembrie, al saptelea centru Praktiker a fost deschis la Bacau.

     

    La randul sau, Selgros, concurentul principal al Metro, vrea sa mai deschida cel putin opt magazine, ca sa aiba 15. In cursul acestui an, Selgros a inaugurat doua centre cash&carry, unul la Constanta si unul la Timisoara, investitia fiind de 15 milioane de euro pentru fiecare magazin. Oficialii companiei au declarat ca planurile de expansiune pentru 2005 prevad deschiderea a inca doua centre comerciale Selgros. In 2004, reteaua a depasit pragul de 10.000 mld. lei, acesta fiind primul an in care Selgros ajunge sa realizeze „un break even“ (n.r. – echilibru intre cheltuieli si venituri), conform oficialilor Selgros.

     

    Cora, care este la primii pasi pe piata autohtona, are acum un singur magazin, dar mai deschide altul la anul, tot in capitala. Grupul german Tengelmann va deschide in primavara anului 2005 primele 15-20 de magazine ale sale din Romania, in Bucuresti si alte mari orase din tara, dupa cum a anuntat Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS). Magazinele de pe piata romaneasca vor fi de tip discounter (cu preturi reduse si un sortiment limitat de produse) si vor fi operate de compania Plus Discount sub brandul Plus.

     

    Grupul german va ajunge in urmatorii cinci ani la 120 de magazine in toate orasele cu peste 40.000 de locuitori din Romania, investitia totala urmand a fi situata la 200 de milioane de euro. Dar si alti jucatori vor aborda piata romaneasca: Penny Market, MiniMAX Discount si-au anuntat deja intentia de a deschide magazine in Romania. Si Kaufland, din grupul Schwarz Group, are planuri mari: in primavara viitoare vrea sa deschida portile a 10 pana la 20 de magazine in toata tara.

     

    Cert este ca retailerii se afla in plina cursa de expansiune, caci piata are un mare potential. Pentru ca formele moderne de comert, adica hypermarketurile (Cora sau Carrefour), supermarketurile (ca Artima, Mega Image sau Gima), cash&carry (Metro sau Selgros), detin doar 20% din totalul pietei. Deci, loc de dezvoltare este suficient. Si daca aceasta toamna a fost un record prin finalizarea investitiilor de aproape 100 de milioane in retail, in viitorul foarte apropiat, acesta va fi ritmul normal de dezvoltare – de ce nu? – in fiecare trimestru.

  • Cumparati si slabiti

    Cumparatorul viitorului nu mai intra in magazin atras doar de oferte speciale sau de zambetele vanzatorilor, comenteaza revista italiana Panorama, care il citeaza pe Thomas Bialas, explorator de tendinte la firma Nemo Next Shop. Acesta a constatat ca magazinele cele mai trendy la ora actuala sunt cele care, intr-o forma sau alta, reusesc sa ofere clientilor si altceva decat le-ar indreptati profilul lor (Elephant Pharmacy din Berkeley, de pilda, ofera servicii de manichiura si masaj, pe langa siropuri de tuse si antibiotice; unele supermarketuri englezesti au introdus carucioarele cu efect de bicicleta medicinala, pe care clientul pedaleaza si, inevitabil, arde calorii). 

    La fel de inovatoare sunt magazinele de imbracaminte care tind sa „contemporaneizeze“ clientii, oferind, de exemplu, haine identice pentru mame si fiice. In fine, altele au atuul surprizei, cum sunt comerciantii „fushion“, care in timpul aceleiasi zile isi schimba profilul, devenind din patiserie galerie de arta sau teatru, ori pur si simplu sunt gandite sa dureze doar o perioada determinata de timp (Guerilla Store din Berlin, programat sa functioneze fix un singur an de zile).

    Bialas sustine ca sunt patru tipuri de consumatori, carora comertul viitorului ar trebui sa li se adapteze: „transumatorul“, un soi de copil mare; „consumatorul“, cetateanul activ si critic; „prosumatorul“, care solicita si consuma numai ce-l intereseaza, si „consumadorul“, victima a publicitatii.

  • Carduri pentru microbisti

    Daca esti barbat si locuiesti in Republica Ceha, nu ai decat doua variante: sa tii cu Sparta sau cu Slavia, cele mai iubite echipe de fotbal ale cehilor, comenteaza Prague Post. De aceasta situatie a stiut sa profite CCS, o companie ceha emitenta de carduri, care a exploatat entuziasmul microbistilor, lansand recent carti de debit care fac reclama clubului Sparta Praga. 

    „Cartile de credit co-brandate ofera furnizorilor ocazia de a ajunge la anumite grupuri de persoane care nu folosesc in mod obisnuit modalitatea de plata prin cartea de credit“, considera Patrik Dada, managerul CCS. O astfel de colaborare se dovedeste a fi deosebit de profitabila si pentru bancile emitente, si pentru companiile ale caror produse ori servicii sunt promovate pe carduri. 

    La ora actuala, in Cehia sunt in circulatie peste 5,3 milioane de carduri de debit, din care cardurile brandate sunt circa 60.000. Printre cele mai cunoscute programe de colaborare intre companii si emitentii de carduri se numara parteneriatele CCS cu clubul Sparta, cele ale Citibank cu compania de telecomunicatii Eurotel si ale bancii de economii Ceska Sporitelna cu agentia de turism Cedok.

  • Invitatie la ghiseul bancar

    Banca centrala de la Beijing face eforturi disperate sa-i indeparteze pe depunatori de piata ilegala a creditului.

    Miscarea istorica facuta de Banca Centrala a Chinei prin cresterea ratei dobanzii pentru prima data in noua ani, pe 28 octombrie, a fost indelung comentata de specialisti, care s-au grabit sa faca supozitii cu privire la motivul principal al acestei decizii. Sunt trei tabere, comenteaza Business Week, care ofera trei explicatii diferite. Un grup sustine ca miscarea intreprinsa de guvernatorul Zhou Xiaochuan este prima dintr-o serie de masuri similare, menite sa tina in frau cresterea economica exploziva. Un altul considera ca decizia este preludiul mult asteptatei liberalizari a cursului yuanului. O a treia tabara spune ca Zhou intentioneaza doar sa preintampine o inflamare a inflatiei. 

    Analistii de la Business Week ofera insa o alta explicatie. Prin aceasta decizie, banca centrala de la Beijing face eforturi disperate sa aduca inapoi depunatorii si sa-i indeparteze de piata ilegala a creditului, care in China a capatat proportii inimaginabile. Ani la rand, sistemul bancar de stat a acordat cu larghete imprumuturi intreprinderilor de stat, astfel incat creditele neperformante au crescut ingrijorator. Acum, bancile au mai multa nevoie ca oricand de economiile populatiei, estimate la 1.400 mld. dolari. Insa depunatorii sunt sceptici, deoarece din cauza cresterii inflatiei din ultimul an, cei care au deschis conturi de economii la bancile oficiale au avut de suferit. Pe de alta parte, lipsa disponibilitatii bancilor de stat in a acorda credite companiilor private alimenteaza piata gri a creditului, care se dovedeste o alternativa acceptabila pentru comercianti. 

    Estimarile bancherilor arata ca in august si septembrie aproximativ 17 miliarde de dolari au alimentat piata gri, in loc sa fie depozitate in banci. O incercare pe care banca centrala o face pentru a ameliora aceasta situatie consta in acordarea unei libertati mai mari bancilor de a renunta la criteriile destul de rigide de selectare a clientilor. Insa pana cand guvernul nu va reusi sa puna la punct un sistem bancar modern, deschis pentru mediul de afaceri, piata gri a creditului, mult mai profitabila, va continua sa „inghita“ economiile chinezilor.

  • Painea de la Bruxelles

    Intr-un articol insotit de o fotografie a unor copii romani flamanzi, cu legenda „Asteptand painea de la Bruxelles“, publicatia The Economist se refera la momentul electoral romanesc, din perspectiva negocierilor de aderare la Uniunea Europeana. Romania si Bulgaria sunt mai aproape ca oricand sa se alature UE; spre deosebire de Bulgaria insa, care a incheiat oficial capitolele de negociere, Romania inca mai negociaza la capitolele concurenta, justitie si mediu, situatia fiind complicata de apropierea alegerilor parlamentare si prezidentiale din 28 noiembrie. 

    The Economist se intreaba ce rezultat al alegerilor ar creste sansele Romaniei de a se adapta mai repede standardelor UE. PSD si-a modernizat in ultimii patru ani ideile si stilul de a face politica, dar aparatul sau de partid este alimentat de coruptie si clientelism. Alianta D.A. nu e scutita nici ea de astfel de acuzatii, dar are o viziune mai liberala, urmarind sa micsoreze impozitele mai mult si mai repede. 

    O schimbare a guvernului nu ar aduce, totusi, schimbari semnificative in politica tarii. Majoritatea deciziilor vor fi luate in continuare in conformitate cu angajamentele fata de UE, NATO sau FMI. Alegerile nu vin insa deloc intr-un moment propice. O schimbare de guvern ar insemna alti guvernanti care ar trebui sa se impuna la Bruxelles si alti ministri care sa-si preia portofoliile, tocmai intr-o perioada cand Romania doreste sa capete consensul membrilor UE pentru aderare.  Pe de alta parte, un nou mandat pentru PSD ar da acestui partid „posibilitatea de a continua sa duca Romania inainte“, dupa spusele ministrului de externe Mircea Geoana.

    Indiferent de rezultatul alegerilor din 28 noiembrie, acestea vor fi primele de dupa 1989 in cazul carora directia spre care se indreapta tara nu mai este o tema de discutie. Aceasta e o veste buna, fiindca inseamna ca democratia functioneaza, iar acesta e aspectul la care UE prefera sa se raporteze cu precadere atunci cand se arata atat de dornica sa accepte Romania. Chiar daca Romania are cel mai mic venit pe cap de locuitor din centrul Europei, cele mai putin exigente standarde de mediu, cele mai mari arierate la buget, coruptia cea mai raspandita, cea mai mare rata a mortalitatii infantile si cele mai reduse fonduri de la buget acordate educatiei.

  • De unde si vorba populara: ieftin ca petrolul

    Speculatiile ca pretul petrolului ar putea atinge 100 de dolari pe baril, din cauza dezechilibrului pe termen lung dintre cerere si oferta, sunt infirmate de un expert citat de Forbes. Daniel Yergin, fost profesor la Harvard si consilier al secretarului american al energiei, prezice pur si simplu ca barilul va ajunge la 38 de dolari, dintr-un motiv simplu: rezistenta la crize a capitalismului. De fiecare data cand cererea de petrol a ajuns mai mare decat oferta, argumenteaza Yergin, petrolistii au gasit moduri de a fora in zone altadata inaccesibile ale planetei, au introdus tehnologii noi si au descoperit zacaminte noi. Expertul american sustine ca in 2025 cererea de petrol va fi cu 40% mai mare decat in prezent, dar ca inteligenta tehnica si investitiile in cercetare vor face ca productia sa echilibreze aceasta cerere. Partea hazlie, scrie Forbes, e ca toti cei ce l-au auzit pe Daniel Yergin facand aceste predictii, la Forbes Global CEO Conference din Hong Kong, au strambat din nas, de parca ar fi fost dezamagiti ca lumea nu e in pericol sa ramana fara petrol.

  • Castigatorul ia totul

    Anul acesta, bancile de investitii din City-ul londonez au de gand sa introduca un program de recompense mai neobisnuit de sfarsit de an: nu vor fi recompensati decat bancherii de top, cu rezultate performante, in timp ce restul vor primi bonusuri extrem de scazute sau nu vor mai primi deloc. 

    In ciuda unei relansari a pietei actiunilor si a unei oarecare revitalizari a activitatilor de fuziuni si achizitii pe parcursul anului 2004, Financial Times noteaza ca nivelul de ansamblu al bonusurilor nu se va situa peste cel de anul trecut, doar repartitia acestora urmand sa fie alta.  

    Un studiu al agentiei de recrutare Armstrong International releva ca bancherii din City care s-au ocupat de investitii in instrumente financiare derivate sau in fonduri speculative vor incasa bonusuri cu 20-30% mai mari decat anul trecut, ajungand pana la 3 milioane de dolari sau chiar mai mult. 

    Cel mai putin se pare ca vor primi cei cu functii de directori si vicepresedinti, ale caror bonusuri de sfarsit de an vor porni de la un minim de 500.000 de dolari.

  • O moarte atat de rentabila

    Publicatia israeliana Globes sustine ca sfarsitul Intifadei (revolta palestinienilor din Gaza si Cisiordania), consecutiv mortii liderului Yasser Arafat, ar putea adauga 0,7-1,8% crestere economica Israelului, ca urmare a intoarcerii in aceasta tara a investitorilor straini. In acelasi sens, o scadere a cheltuielilor militare va contribui la relansarea economiei, presupunand ca atacurile teroriste din partea palestinienilor vor inceta complet. 

    Proiectiile guvernamentale oficiale, facute inainte de moartea lui Yasser Arafat, vorbeau de o crestere economica de 4,1% pentru 2004 si de 3,8% in 2005, in timp ce banca centrala avea in vedere cifre usor mai mici. Valoarea schimburilor comerciale ale Israelului cu Autoritatea Palestiniana a depasit 5 miliarde de dolari in 2000, iar autoritatile de la Tel Aviv estimeaza ca exporturile israeliene in teritorii nu vor reveni la nivelul de dinainte de Intifada (declansata in 2000), chiar daca starea de beligeranta cu palestinienii ar lua sfarsit. In plus, va mai trece inca mult timp pana la initierea unor proiecte semnificative de investitii straine, mai ales in infrastructura.

    Potrivit unor surse economice de la Ierusalim, citate de Globes, Intifada a dus la o reducere a cresterii economice cu 3,8-5,6% pentru Israel in anii 2002-2003.