BusinessMagazin

Blog

  • AdePlast: vedetele vânzărilor sunt adezivul pentru polistiren, mortarul ţi adezivul de faianţă de interior

    În august compania a finalizat cea mai modernă fabrică de polistiren din această parte a Europei, cu o investiţie de aproximativ 4 milioane de euro, având o capacitate anuală de producţie de 700.000 mc. “În septembrie am produs în noua fabrică de la Ploieţti 22.000 metri cubi de polistiren, iar în octombrie am crescut la 28.000 metri cubi. Pentru primele două luni de funcţionare, rezultatele sunt mai mult decât mulţumitoare, însă trebuie să luăm în considerare că am pornit producţia în plin sezon, când există cea mai mare cerere de polisiren”, menţionează Marcel Bărbuţ.

    Pentru 2011 produsele “vedetă” ale companiei se menţin în acelaţi trend ca anul trecut. Astfel cele mai vândute produse sunt: Polistirol (adeziv pentru polistiren), Tinci (mortar), Gletul Meseriaţului ţi AFI (adeziv de faianţă interior). Un alt produs care a obţinut rezultate bune în acest an este chitul de rosturi, care a avut la nouă luni o creţtere de 163%, faţă de anul trecut, fiind pus pe raft într-un nou ambalaj. “La începutul anului am pus în funcţiune o linie ultramodernă de ambalare a produselor noastre în saci de polietilenă, în condiţiile în care ambalajele tradiţionale sunt din hârtie. în cazul chiturilor, foarte importantă pentru utilizator este culoarea originală a produsului, care acum se poate vedea printr-o zonă transparentă de la baza sacului”, precizează Marcel Bărbuţ.

    În ce priveţte exportul, ţările cu cele mai multe comenzi livrate sunt Moldova ţi Ungaria. Până la sfârţitul anului vor fi livrate către Liban 400 de tone de produse “albe” destinate lucrărilor cu marmură ţi granit. Exporturile către Liban se fac prin divizia Adeplast Orient, deschisă la Beirut.AdePlast este cel mai important producător român de adezivi şi mortare uscate, cu două facilităţi de producţie dezvoltate la nivel naţional, o fabrică la Ploieşti şi una la Oradea. Capacitatea totală de producţie de mortare se ridică la 700.000 de tone anual. Producţia de vopsea, tencuieli decorative şi de adezivi speciali în stare umedă se ridică la 80.000 de tone. Unitatea de producţie de vopseluri şi tencuieli decorative este una dintre cele mai moderne la nivel naţional, fiind inaugurată la începutul anului 2009 la Oradea.

  • Parteneriat între Miele şi Mercedes-Benz pe piaţa din România

    Parteneriatul încheiat de cele două brand-uri devine efectiv începând cu data de 15 noiembrie a anului curent, informează Miele. Promoţia, prin care fiecare client Miele, respectiv Mercedes-Benz va beneficia de cadouri din partea companiei partenere, este valabilă până la finalul anului 2011 pentru toate show-room-urile Miele din România şi patru show-room-uri Mercedes-Benz (Casa Auto Bucureşti şi Autoklass Chitila – din Bucureşti, Autoklass Ploieşti şi Tiriac Auto Piteşti), urmând ca, din 2012, să fie extinsă la nivelul tuturor oraşelor din ţară.În România, produsele Miele sunt prezente în 44 de magazine de la nivel naţional, prin intermediul unui număr de 31 de parteneri.

    Fondată în 1899, compania Miele a fost de la bun început o afacere de familie, aparţinând familiilor Miele şi Zinkann – aflate astăzi la a patra generaţie. Compania a devenit cel mai mare producător independent de echipamentele electrocasnice din lume, cu peste 16.000 de angajaţi, 12 unităţi de producţie şi operaţiuni în peste 100 de ţări.
    Pe piaţa autohtonă, marca Mercedes-Benz este prezentă încă din 1992, iniţial prin intermediul Autorom, iar din 2007, prin intermediul Mercedes-Benz România, companie aparţinân concernului german Daimler AG.

  • Obama cere Chinei să nu se mai joace cu economia globală: Ajunge! China să opereze după aceleaşi reguli ca toţi ceilalţi

    “Ajunge!”, a exclamat sec Obama la o conferinţă de presă susţinută la sfârşitul summit-ului de Cooperare Economică Asia-Pacific, unde a reuşit progrese importante spre crearea unei zone comerciale libere în zona Pacificului.

    Adresându-se într-un limbaj neobişnuit de dur, la numai o zi după discuţii cu preşedintele chinez Hu Jintao, Obama a cerut Chinei să înceteze “să se joace” cu sistemul economic internaţional şi să participe la crearea unei pieţe uniforme pentru companiile din SUA şi din alte ţări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Săptămâna de business în imagini – GALERIE FOTO

  • Cea mai mare comandă primită de Boeing vreodată: avioane în valoare de 26 de miliarde de dolari

    Acordul, semnat la Salonul Aerian din Dubai, include o comandă fermă pentru 50 de avioane 777, evaluate la 18 miliarde de dolari, cu opţiunea achiziţiei a încă 20, a declarat preşedintele Emirates, şeicul Ahmed bin Saeed Al Maktoum. Livrarea aeronavelor va începe în 2015.”Avem un plan ambiţios de a continua creşterea reţelei internaţionale”, a declarat Ahmed bin Saeed Al Maktoum. Emirates este deja compania cu cel mai mare număr de aeronave Boeing 777 în flotă, operând 94 de astfel de avioane şi având comenzi pentru încă 41. Compania arabă este şi cel mai mare cumpărător de avioane Airbus SAS A380, cu 90 de comenzi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marketingul a murit! Trăiască marketingul!

    Un alt aspect concret este calitatea reclamelor. “Multe sunt forţate, neinspirate, nu atrag prin isteţime sau umor. Puţine mai sunt cele care mă fac să fiu atentă, chiar mă bucur când le descopăr! Poate că, după ce criza a determinat mulţi clienţi să preseze pentru un advertising “elementar”, acum a venit vremea să încerce să se diferenţieze nu doar prin preţ sau prin promoţii plictisitoare”, spune Irina Ionescu, managing partner la The 3 BM Consulting, companie de consultanţă.

    “Senzaţia de saţietate este dată şi de calitatea slabă a execuţiilor, mi-e greu să înţeleg cum se cheltuiesc bugete enorme pe media în timp ce se taie bugetul de producţie al reclamei. Este normal să te saturi de o mămăligă lungă în loc să mănânci zilnic câte o friptură care îţi lasă gura apă”, punctează Radu Apostolescu, director de dezvoltare al eMAG.În afara aglomerării mesajelor şi emancipării consumatorului, marketerii se confruntă cu alte două mutaţii majore – efectele internetului ca mediu de comunicare şi trecerea de la consumator ca personaj central spre grupuri şi spre lideri de opinie.

    “Internetul este un spaţiu cu reguli noi sau, poate, fără reguli, de fapt, şi abia învăţăm cu toţii cum se face distribuţia pe rafturile acestui spaţiu, ce preţ se pune pe lucruri. Învăţăm faptul că promovarea produsului nu mai este un monolog, aşa cum era comunicarea televizată a brandurilor, ci este un dialog între brand şi consumatori”, spune Mihaela Nicola, CEO la grupul de comunicare The Group.
    Iar Violeta Luca, director de marketing la Flanco, introduce în ecuaţie pe aşa-numiţii “influencers”, liderii de opinie. Este aici începutul translatării din zona marketingului centrat pe un singur consumator spre ceea ce Seth Godin numeşte triburi, grupuri de oameni conectaţi unul cu celălalt, conectaţi cu un lider, ce împărtăşesc o aceeaşi idee. Poate cel mai bun exemplu de trib sunt fanii produselor Apple, care sunt mai mult decât cumpărători, împărtăşind pasiuni şi interacţionând unii cu alţii. Respectivul trib le permite celor de la Apple să mizeze pe cifre certe de vânzări, chiar în creştere – vezi cazul iPhone, cu vânzări din ce în ce mai mari de la o variantă la alta.

    P de la “people” – oameni – devine astfel al cincilea P în formula lansată cu ceva timp în urmă de Philip Kotler pentru construcţia unui brand, formulă unde întâlneam iniţial doar patru, adică Produsul, Plasarea, Preţul şi Promovarea.Oamenii, consumatorii, la singular sau la plural, s-au schimbat. Consumatorul este mai avizat în epoca internetului şi a vitezei crescute de circulaţie a înformaţiei. “Migrăm către o eră în care consumatorul de medicamente, de exemplu, va avea suficientă informaţie ca să polemizeze cu medicul sau cu farmacistul şi să îşi susţină punctul de vedere documentat”, spune Dragoş Dinu de la compania de consultanţă specializată în industria de sănătate Link Resource.

    Din punct de vedere economic, consumatorii au, cu toată criza, relativ vorbind, cele mai mari disponibilităţi pentru a cumpăra produse şi servicii, dar au devenit, spune Marius Ghenea, mai selectivi şi mai exigenţi. Şi nu numai: industria atât de specifică a asigurărilor s-a confruntat cu două tendinţe majore: prima, mai mulţi cetăţeni dispuşi să achiziţioneze o asigurare de viaţă sau de sănătate în dorinţa de a se proteja sau de a-i proteja pe cei apropiaţi, iar a doua, clienţii care nu au mai plătit prima de asigurare sau şi-au răscumpărat poliţele, renunţând la protecţia pe termen lung în favoarea lichidităţii imediate. “Piaţa de asigurări de viaţă a crescut în primul semestru cu 4,67% faţă de anul trecut în prime brute subscrise, iar cea de sănătate cu 62%, ceea ce înseamnă că în ansamblu sunt mai mulţi cei care achiziţionează în această perioadă decât cei care renunţă”, spune Adina Rotileanu, director de marketing la Eureko Asigurări.

  • Premiul de peste 7,2 milioane de euro la Loto 6/49 a fost câştigat cu un bilet jucat în Bucureşti

    Biletul norocos a fost jucat în Bucureşti, la agenţia 72-091. Posesorul biletului a jucat trei variante simple la Loto 6/49 şi două variante la Noroc, preţul biletului fiind de 19,3 lei, potrivit unui comunicat al Loteriei Române. Prima variantă din cele trei a fost câştigătoare, posesorul biletului câştigând 31.510.612,49 lei (peste 7,2 milioane de euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile americane câştigă cotă de piaţă în Europa, în urma declinului rivalilor francezi

    Băncile franceze BNP Paribas, Credite Agricole şi Societe Generale controlează împreună 15% din această piaţă, având cea mai redusă cotă din ultimii cinci ani şi în scădere faţă de cota de 16,5% de anul trecut. BNP Paribas şi Credit Agricole au rămas cei mai importanţi doi creditori, în timp ce Societe Generale a coborât pe poziţia a şasea, ocupată şi în 2009.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S&P ar putea retrograda Ungaria în categoria statelor nerecomandate pentru investiţii

    S&P va lua, probabil, în noiembrie o decizie în privinţa calificativului actual “BBB-” al Ungariei, potrivit unui comunicat al agenţiei. Fitch, o altă mare agenţie de evaluare financiară, a revizuit vineri de la negativă perspectiva de rating a Ungariei. S&P evaluează România cu rating “BB+”, cea mai ridicată treaptă din categoria nerecomandată pentru investiţii şi imediat sub ratingul “BBB-” al Ungariei. Fitch şi Moody’s acordă României calificativele “BBB-” şi “Baa3”, recomandate investitorilor, la fel ca în cazul Ungariei. Toate trei agenţiile au perspectivă stabilă pentru România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Până ieri era SF

    Ştiu că subiectul Apple enervează pe foarte mulţi. Da, e adevărat, este o corporaţie care face profituri uriaşe. Într-adevăr, foarte puţine tehnologii au fost inventate de companie şi foarte multe (cele mai multe) au fost cumpărate. Sigur că Apple şi-a creat întotdeauna propriul univers, îşi ţine clienţii captivi şi atentează la universalitatea internetului. Nu în ultimul rând, se ştie că nu este nici pe departe adepta deschiderii. Se mai pot adăuga multe păcate, dar şi o calitate importantă: a avut întotdeauna curajul să-şi asume riscul de a lansa şi de a populariza noile tehnologii. Mă feresc să le amintesc din nou, ca să nu fiu considerat un apologet sau fanboy. Cât despre Steve Jobs, mă voi limita să-l citez pe Michael Humphrey, care într-un recent articol din Forbes l-a descris astfel: “Rolul lui Jobs a fost de translator. Abilitatea sa de a înţelege schimbările pe care tehnologia le face posibile, de a ambala această tehnologie în moduri care să atragă o audienţă mai largă şi, da, să vândă această nouă viziune nu a fost importantă pentru progres. A fost esenţială”.

    S-a speculat deja suficient despre ce va face Apple în continuare, mai cu seamă după dispariţia lui Jobs. Desigur, va scoate în continuare telefoane, tablete şi alte gadgeturi şi, poate, va ataca o nouă piaţă din zona de consum, cel mai probabil fiind vorba de televizoare. Da, toate acestea se confirmă, însă din nou imaginaţia comentatorilor pare să fie întrecută de ceea ce aduce acum compania din Cupertino. Se cheamă “Siri” şi s-ar putea să fie una dintre cele mai importante mişcări pe care Apple le-a făcut în întreaga sa istorie. Din perspectiva mea, Siri rivalizează cu introducerea interfeţei grafice la computere şi cu impunerea interfeţei “gestuale” la dispozitivele mobile. Pentru că este vorba tot de o interfaţă, însă de data aceasta este vorba de voce. Nu sună chiar extraordinar… La urma urmei se vorbeşte de multă vreme despre asta, numai că tehnologiile de recunoaştere a vorbirii au fost fie prea slabe, fie prea scumpe, fie prea pretenţioase în privinţa resurselor computaţionale. Însă Siri este mai mult decât atât: este o interfaţă inteligentă, ce se vrea un asistent al utilizatorului care să facă mult mai mult decât să transforme comenzile vocale în instrucţiuni banale. Va avea de îndeplinit sarcini mult mai complexe şi va deveni din ce în ce mai priceput.

    Din nou, nu e vorba de o invenţie a celor de la Apple, care au cumpărat un startup numit Siri Inc. şi produsul cu acelaşi nume. Dar aceasta este versiunea scurtă, pentru că de fapt Siri are în spate mai mult de 40 de ani de cercetări finanţate de DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency) prin intermediul centrului de Inteligenţă Artificială al SRI International, unul dintre cele mai mari institute de cercetări din lume (Stanford Research Institute). Proiectul a început în 1966, când Departamentul Apărării a însărcinat SRI International cu dezvoltarea unor tehnologii care să aducă computerelor abilitatea de a se comporta inteligent în situaţii complexe. În proiect au fost implicate mai multe universităţi, în frunte cu Carnegie Mellon şi Stanford, şi un personal permanent format din circa 100 de cercetători de cel mai înalt nivel. Direcţiile de cercetare au fost multiple, cuprinzând recunoaşterea vorbirii şi înţelegerea limbajului natural, învăţarea automată, reprezentarea cunoaşterii, dezvoltarea raţionamentului, planificarea şi delegarea serviciilor. Firma Siri Inc. este de fapt un spin-off al SRI International, iar produsul încorporează o bună parte din rezultatele anilor de cercetare.

    Ca de obicei, nu se ştie cât a plătit Apple pentru Siri. Unii comentatori consideră că achiziţia a fost una defensivă, ca răspuns la interesul manifestat de Google pentru tehnologii în direcţia interfeţei prin voce. În orice caz, integrarea Siri în noul iPhone 4S marchează un moment important: este prima dată când inteligenţa artificială ajunge la îndemâna omului obişnuit. Siri îşi va recunoaşte “stăpânul”, va avea informaţii despre zona de proximitate, va şti să acceseze diverse resurse informaţionale (printre care Wolfram Alfa), va interacţiona cu diverse aplicaţii şi va fi ajutat de puterea iCloud. Abilitatea sa de a înţelege fraze imprecise şi de a cere lămuriri este considerată uluitoare (“mind-blowing”) de New York Times. De exemplu, la întrebarea “să-mi iau o umbrelă?”, Siri caută buletine meteo pentru zona respectivă şi răspunde (vocal!) cu o recomandare. Dar oare la întrebarea “Să-mi iau un iPhone 4S” ce mi-ar răspunde?