BusinessMagazin

Blog

  • Mazăre, despre rezultatul PSD Constanţa la primul tur: E bine că n-a fost rău, dar o să fie mai bine

    “E bine că n-a fost rău. Sigur, diferenţa e de opt procente la noi pe judeţ. Putea să fie şi mai bine, dar o să fie mai bine. (…) La Preşedinţie întotdeauna am pierdut”, a spus Mazăre.

    El a spus că la Primărie a câştigat mereu, dar a subliniat că oamenii au percepţii diferite atunci când se discută despre politica la nivel naţional.

    “La Primărie am câştigat mereu, dar oamenii percep diferit lucrurile. Degeaba îi fac lui în oraş să arate perfect. În momentul în care are de luat două opţiuni majore în ceea ce priveşte politica la nivel naţional, când are de votat stânga sau dreapta – că nu putem spune că Iohannis este un tip cu mare carismă – însă aţi văzut că în zonele urbane s-a votat mai mult spre dreapta, adică mai puţin aplecat spre nevoile oamenilor”, a spus Mazăre.

    Victor Ponta a câştigat alegerile în judeţul Constanţa, obţinând cu aproape opt procente mai mult decât Klaus Iohannis, iar pe locul al treilea s-a clasat Elena Udrea, la mare distanţă de primii doi candidaţi, potrivit datelor finalze furnizate de Biroul Electoral Judeţean Constanţa.

  • Mazăre, despre Nicuşor Constantinescu: A repurtat o mare victorie DNA cu un bolnav de cancer

    Întrebat, joi, la sediul central al PSD, unde a venit pentru analiza rezultatelor obţinute de PSD Constanţa la primul tur al prezidenţialelor, dacă a vorbit cu Nicuşor Constantinescu, Mazăre a precizat: “Nu, nu am vorbit, am vorbit doar cu avocatul. Mi-a zis ce v-a zis şi vouă, că cică revine astăzi în ţară. A repurtat o mare victorie DNA şi Justiţia românească cu un om bolnav de cancer”.

    “Americanii au spus că trebuia să stea să se trateze, procurorii şi Justiţia română au spus că nu contează”, a adăugat Mazăre.

    El a spus că nu a vorbit cu Nicuşor Constantinescu cât timp a fost acesta în Turcia. ‘V-am zis dintotdeauna că tremură carnea pe el să vină în România. A plecat să facă radioterapia în Turcia şi de acolo l-au adus aici. Nu mai face radioterapie, sper că toată lumea e fericită. Tot ce ştiu e că nu a apucat să facă radioterapia respectivă şi ştiu ce ştiţi şi voi că justiţia din SUA a spus că e bolnav şi trebuie să se trateze”, a spus Mazăre.

    El a arătat că Nicuşor Constantinescu i-a transmis un mesaj în care i-a spus că revine de bun-voie în ţară. “De fapt numai în pielea lui să nu fi, om bolnav de cancer, operat, acuzat în două dosare, într-unul că nu a plătit un telefon de 3.000 de lei şi în altul că nu a lăsat un control să se desfăşoare, şi să fii hingherit şi fugărit jumătate de an în loc să stai liniştit ca să te tratezi de boala pe care o ai”, a mai spus Mazăre.

    Nicuşor Constantinescu le-a spus judecătorilor din Turcia că va veni de bunăvoie în România, miercuri seară sau joi dimineaţă, astfel că instanţa nu a dispus arestarea lui, a declarat, pentru MEDIAFAX, unul dintre avocaţii preşedintelui suspendat al Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa.

    Înainte de a ajunge în Turcia, Nicuşor Constantinescu s-a aflat în SUA. Cererea de extrădare a lui Nicuşor Constantinescu, formulată ca urmare a deciziei de arestare a acestuia, a fost însă respinsă de autorităţile din Statele Unite ale Americii, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, declara, la începutul lunii septembrie, că există informaţii cu privire la locul în care se află Nicuşor Constantinescu, dar procedurile de extrădare nu sunt publice şi “orice risc de formă sau de fond riscă să prelungească procedura sau să o anuleze”.

    Nicuşor Constantinescu a trimis, la începutul lui septembrie, un memoriu procurorului general al SUA, Eric Holder Jr., în care susţinea că justiţia română e controlată de DNA şi cerea respingerea oricărei cereri de arestare ce va ajunge în SUA pe numele său, potrivit unui document obţinut în exclusivitate de MEDIAFAX.

    “Acest memoriu pe care vi-l transmit (cred că este primul pe care îl primiţi din România) este menit a vă clarifica cu probe asupra faptului că în această cauză sistemul judiciar din România în ansamblul său este imperfect; jusitiţia prin instituţiile sale nu garantează realizarea unui proces echitabil, transparent, independent şi imparţial încălcându-se în mod real prezumţia de nevinovăţie a clientului meu”, a arătat avocatul Cătălin Dancu, în preambulul documentului citat.

    Dancu a mai scris în memoriu că “întrucât a fost emis un mandat internaţional de urmărire şi arestare cu consecinţa aducerii sale în ţară, vă solicit respectuos ca în analiza memoriului şi a documentelor anexă să nu daţi curs solicitării autorităţilor române de a pune în aplicare pe teritoriul SUA acest mandat şi de a refuza executarea mandatului ca urmare a încălcării legii”.

    Tribunalul Bucureşti a dispus, în 23 iulie, arestarea lui Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care acesta fumează la terasa unui restaurant din New York. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Soluţia a fost menţinută în 7 august de Curtea de Apel Bucureşti, care a arătat, în motivarea deciziei, că apărarea lui Constantinescu nu s-a bazat pe înscrisuri medicale credibile care să arate că “inculpatul se afla internat în stare gravă într-un spital din New York”, la momentul cererii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    În 29 august, tot Curtea de Apel Bucureşti a admis o contestaţia în anulare a procurorilor anticorupţie, stabilind astfel ca Tribunalul Bucureşti să emită mandat european de arestare pe numele lui Nicuşor Constantinescu şi să-l dea pe acesta în urmărire internaţională.

    Pe numele lui Constantinescu a mai fost emis un mandat internaţional de arestare, după ce acesta nu a revenit în ţară în urma unei operaţii făcute în SUA. Măsura de arestare, dispusă de Tribunalul Capitalei, nu a fost însă menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, motiv pentru care mandatul a fost anulat.

    Nicuşor Constantinescu arăta, într-un comunicat transmis recent, că a informat mai multe instituţii, între care Ambasada SUA şi Departamentul de Stat al SUA, despre “deciziile abuzive” luate împotriva sa.

    Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea, pentru că a atribuit nelegal terenuri. Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de calibrul nouă milimetri.

    La termenul din 24 octombrie al dosarului în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa este acuzat de abuz în serviciu, pentru că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, procurorul DNA prezent la şedinţa de judecată a cerut instanţei să dispună punerea sub sechestru a tuturor bunurilor lui Nicuşor Constantinescu, pentru a fi recuperat prejudiciul, dacă instanţa va stabili definitiv că acesta este vinovat şi îl va obliga să plătească daune. Constantinescu are diverse cote din şase terenuri intravilane, trei case de locuit, o casă de vacanţă, o şalupă, cinci maşini, dar şi aproape un milion de dolari într-un depozit bancar, potrivit ultimei declaraţii de avere.

  • OMV Petrom a raportat vânzări mai mici şi profit în scădere. Compania va modifica planurile de investiţii pentru 2015

    Vânzările companiei au scăzut în perioada ianuarie-septembrie cu 11%, de la 18,1 miliarde de lei la 16,2 miliarde de lei. În primele nouă luni ale anului trecut OMV Petrom a avut un profit net de 3,6 miliarde de lei.

    La nivel de grup, profitul înainte de dobânzi şi impozitare (EBIT) aferent primelor nouă luni ale anului curent a scăzut cu 24%, de la 4,5 miliarde de lei la 3,4 miliarde de lei.

    În perioada analizată, producţia de hidrocarburi a companiei a scăzut cu 2%, de la 49,98 milioane barili echivalent petrol (bep) la 49,11 milioane bep.

    Producţia zilnică de hidrocarburi a scăzut tot cu 2%, de la 183 bep la 180 bep.

    Producţia de ţiţei a coborât cu 4%, de la 24,08 milioane barili la 23,2 milioane berili, însă producţia de gaze naturale a rămas constantă, la 3,97 miliarde metri cubi.

    Costul mediu de producţie al companiei a crescut în intervalul ianuarie-septembrie cu 18%, de la 14,76 dolari/bep la 17,36 dolari/bep, în timp ce preţul mediu realizat la nivel de grup a scăzut cu 2%, de la 96,54 dolari/bep la 94,13 dolari/bep.

    Vânzările de gaze naturale ale OMV Petrom au scăzut în primele nouă luni cu 15%, de la 3,6 miliarde metri cubi (39,13 TWh), la 3,08 miliarde metri cubi (33,39 TWh).

    OMV Petrom a produs în intervalul analizat 0,78 TWh de electricitate, cu 57% mai puţin comparativ cu 1,83 TWh în primele nouă luni ale anului 2013. Compania produce electricitate în termocentrala de la Brazi şi într-un parc eolian amplasat în Dobrogea.

    Vânzările totale de produse rafinate au coborât cu 10%, de la 3,91 milioane de tone la 3,5 milioane de tone.

    OMV Petrom va modifica planurile de investiţii pentru 2015, după scăderea preţurilor la ţiţei

    OMV Petrom (SNP) va modifica planurile de investiţii pentru 2015, din cauza condiţiilor mai puţin favorabile din piaţă şi cu volatilitate ridicată, precum scăderea preţurilor la ţiţei, a anunţat joi compania.

    “Planurile de investiţii şi ţintele de producţie pentru anul 2014 ale OMV Petrom rămân în mare măsură neschimbate. În condiţiile scăderii recente a preţurilor la ţiţei, am început un proces de revizuire a proiectelor noastre de investiţii”, se arată într-un comunicat al companiei transmis joi Bursei de Valori Bucureşti.

    Noile planuri pentru 2015 vor fi anunţate în luna februarie.

    OMV Petrom a alocat pentru 2014 un buget de investiţii de peste 1,3 miliarde de euro, din care aproximativ 85% dedicat proiectelor de explotare şi producţie a hidrocarburilor.

    Potrivit companiei, creşterea accizei pe carburanţi, introdusă de Guvern la începutul acestui an, sporeşte presiunea asupra volumelor din activitatea de marketing din România. De asemenea, impozitul de construcţii speciale creează dificultăţi în privinţa investiţiilor din sectorul de ţiţei şi gaze.

    “Anticipăm discuţii cu autorităţile române în vederea obţinerii unui cadru fiscal şi de reglementare stabil pe termen lung şi favorabil investiţiilor, discuţii care vor aborda sistemul de impozitare a hidrocarburilor şi taxele nou introduse”, se mai arată în comunicat.

    OMV Petrom este controlat de grupul austriac de petrol şi gaze OMV.

    Cotaţiile petrolului au atins în noiembrie noi minime ale ultimilor ani.

    Astfel, cotaţia petrolului Brent, de referinţă la Londra, a scăzut la cel mai redus nivel după octombrie 2010, iar cel al petrolului WTI, de referinţă la New York, la minimul ultimilor trei ani, după ce Arabia Saudită a modificat preţurile ţiţeiului livrat în SUA şi Asia.

    OMV Petrom arată că în trimestrul al treilea al anului în curs preţul mediu Ural s-a plasat la 100,9 dolari pe baril, în scădere cu 9% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013, şi că preţul mediu realizat la ţiţei a scăzut, de asemenea, cu 8%, la 89,7 dolari pe baril.

  • Salariul mediu a crescut în septembrie cu 0,9%, la 1.698 lei. Care sunt domeniile cu cele mai mari venituri

    “În luna septembrie 2014, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare faţă de luna august 2014. Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, pentru «Ziua petrolistului»), sume din profitul net şi din alte fonduri, dar şi realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (28,8%) şi în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (10,9%). Majorări între 5% şi 10% au fost raportate în activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de poştă şi de curier, cercetare-dezvoltare.

    Scăderile câştigului salarial mediu faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna august de premii ocazionale, sume din profitul net şi alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net sunt cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici din unele activităţi economice.

    “Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 13,9% în extracţia cărbunelui superior şi inferior, respectiv cu 11,2% în alte activităţi extractive;
    între 4,0% şi 6,0% în fabricarea produselor din tutun, fabricarea altor mijloace de transport, transporturi pe apă; între 2,0% şi 4,0% în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), activităţi auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat”, se menţionează în comunicat.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial faţă de luna august în învăţământ (2,2%) ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice, respectiv în administraţia publică (0,5%). În sănătate şi asistenţă socială câştigul salarial mediu net a scăzut în luna septembrie cu 0,4%.

    Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 5,5%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 103,9%.

    Indicele câştigului salarial real pentru luna septembrie 2014 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 100,8%.
    Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 126,7% cu 0,9 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna august 2014.

  • Parc de distracţii de un milion de euro, în mall-ul Galleria Arad

    Parcul de distracţii se întinde pe o suprafaţă de 1.500 de metri pătraţi, la etajul 2 al mall-ului, completând mixul de chiriaşi, care include zona de food court, spaţii de joacă pentru copii, Pure Jatomi Fitness şi Cinema City. Cea mare parte din noua zonă de entertainment din Galleria Arad va fi operată de către Britta, compania care gestionează şi zona similară din centrul comercial AFI Palace Cotroceni din Bucureşti.

    “Un centru comercial bun trebuie să aibă o ancoră puternică de food şi un mix bun de magazine de fashion şi din alte categorii, dar trebuie să reprezinte şi o destinaţie pentru divertisment şi un loc unde membrii comunităţii se întâlnesc”, a declarat, într-un comunicat, Danny Bercovich, directorul executiv al GTC România.

    Galleria Arad are o suprafaţă închiriabilă de 32.500 de metri pătraţi, cele mai importante ancore comerciale ale proiectului fiind Cora, grupul Inditex (Zara, Bershka, Stradivarius, Pull & Bear), Cinema City, Flanco, Pure Jatomi Fitness, Intersport şi adidas.

    GTC România este unul din cei mai vechi dezvoltatori imobiliari de pe plan local, cu investiţii totale de peste 400 milioane de euro. Compania deţine proiectul de birouri City Gate, cu o suprafaţă închiriabilă de 45.000 de metri pătraţi, al cărui grad de ocupare este de 93%. GTC România mai deţine trei centre comerciale, sub marca Galleria, în Arad, Buzău şi Piatra Neamţ, al căror grad de închiriere este de 87%. Compania a mai dezvoltat şi două ansambluri rezidenţiale, FeliCity şi Rose Garden, ambele în Bucureşti.

    GTC România a fost înfiinţată în 1999 şi face parte din GTC Group, companie cu o experienţă de peste 18 ani în dezvoltarea de proiecte imobiliare în zece ţări din Europa Centrala şi de Est.

    Compania este unul din cei mai mari dezvoltatori imobiliari de pe plan local, având un portofoliu format din proiectul de birouri City Gate din Bucureşti, două ansambluri rezidenţiale (FeliCity şi Rose Garden, ambele în Bucureşti) şi trei centre comerciale sub brandul Galleria – în Arad, Buzău şi Piatra Neamţ. Compania este unul din pionerii pieţei imobiliare locale, dezvoltând si vânzând clădirile de birouri America House şi Europe House din centrul Bucureştiului.

    GTC Group a fost înfiinţată în 1994 în Polonia şi este o companie publică, listată la bursa din Varşovia. GTC Group are un portofoliu de proiecte finalizate evaluat la aproape două miliarde de euro.

  • BRD şi-a redus profitul la 20 de milioane de lei, după primele 9 luni, pe fondul provizioanelor din T3

    În primele nouă luni ale anului trecut, banca a avut un profit net de 51 milioane lei.

    Volumul creditelor acordate de BRD clientelei de persoane fizice a atins 17 miliarde lei, în uşoară scădere. Pe de altă parte, creşterea vânzării de credite de consum din acest an a încetinit contracţia soldului total al creditelor, de 4,7% faţă de decembrie 2013, comparativ cu o medie de 6,3% la nivelul sistemului bancar,n timp ce volumul împrumuturilor imobiliare a crescut cu 3,8%, a anunţat joi banca printr-un comunicat transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

    Creditele acordate clienţilor corporate au consemnat o scădere de 7,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 15,1 miliarde lei, pe fondul operaţiunilor de scoatere din bilanţ a creditelor neperformante şi a unei cereri scăzute de creditare.

    “Primele nouă luni ale anului 2014 au marcat un pas important în procesul de transformare a BRD, care a continuat să investească în calitatea serviciilor, consolidarea structurii de risc şi îmbunătăţirea eficienţei operaţionale. Structura consolidată a bilanţului ne permite să mărim semnificativ portofoliul nostru de credite de îndată ce cererea va creşte”, a declarat în comunicat Philippe Lhotte, preşedintele director general al BRD.

    Costul net al riscului a scăzut cu 8,6% în primele 9 luni, banca constituind în trimestrul al treilea provizioane suplimentare pentru portofoliul de clienţi aflaţi în insolvenţă. Astfel, acoperirea creditelor neperformante cu provizioane s-a îmbunătăţit, la 71,5% la finele lunii septembrie, comparativ cu 68,9% la sfârşitul anului trecut.

    Rata creditelor neperformante, potrivit normelor IFRS, a scăzut la sfârşitul trimestrului al treilea la 21,1%, faţă de 24,8% la decembrie 2013, în timp ce, potrivit definiţiei Băncii Naţionale aRomâniei (credite cu întârzieri mai mari de 90 de zile şi/sau aflate în proceduri juridice), acelaşi indicator a scăzut la 18,2%, faţă de 21,8%.

    “Evoluţia creditelor neperformante se datorează implementării unei noi politici de write-off şi este aliniată tendinţei generale a sistemului bancar”, se spune în comunicat.

    Depozitele au rămas la un nivel stabil în ultimele 12 luni, economiile persoanelor fizice crescând cu 7,1% faţă de septembrie 2013. Astfel, raportul credite/depozite a ajuns de la 87,7% la 80,4%.

    Venitul net bancar s-a redus cu 8,8%, în special din cauza marjei nete, afectată de efecte adverse de volum şi structură, însă în ultimele trei trimestre a înregistrat o stabilizare. Volumul net al comisioanelor a urcat uşor, cu 0,3% faţă de primele nouă luni ale anului trecut.

    Banca a avut un control mai strict asupra cheltuielilor, costurile fiind mai mici cu 4,2% decât în intervalul similar al anului trecut, iar raportul costuri/venituri s-a situat la 48,2%.

    BRD avea la finele lunii septembrie o rată de adecvare a capitalului de 17,1%, potrivit regulilor Basel III.

    Acţiunile BRD – Groupe Societe Generale, cotate la Bursa de Valori Bucureşti, au închis şedinţa de tranzacţionare de miercuri la preţul de 7,92 lei/titlu, în stagnare. La această cotaţie, capitalizarea băncii este de apropae 5,52 miliarde lei (1,25 miliarde euro).

  • Percheziţii la Primăria Piteşti şi la sediile unor firme, într-un dosar de corupţie

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă, că procurorii fac 18 percheziţii în Bucureşti, Piteşti şi localităţile învecinate acestora, dintre care una este sediul unei instituţii publice, iar restul la societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane.

    “Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni de săvârşire, în perioada 2007 – 2014, a unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie“, a precizat sursa citată.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că instituţia publică unde se fac percheziţii este Primăria Piteşti. De asemenea, procurorii percheziţionează şi locuinţa primarului din Piteşti, Tudor Pendiuc.

    Potrivit surselor citate, dosarul vizează fapte de corupţie privind acordarea unor contracte de achiziţii publice mai multor firme, la care procurorii fac percheziţii. Unul dintre aceste contracte are legătură cu achiziţiile făcute de Regia de Transport Public Piteşti, privind cumpărarea mai multor autobuze.

    Prejudicul estimat de procurori în această cauză ar fi de aproximativ un milion de euro, fiind produs între 2007 şi 2014, au mai arătat sursele citate.

    Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

    Social-democratul Tudor Pendiuc este unul dintre cei mai longevivi primari din România. El a fost ales primar al municipiului Piteşti pentru prima dată în anul 1992 şi de atunci ocupă fără întrerupere această funcţie, fiind reales de piteşteni la fiecare patru ani.

    Conform CV-ului postat pe site-ul Primăriei Piteşti, Pendiuc este preşedinte al Asociaţiei Municipiilor din România, membru în Comitetul Regiunilor de la Bruxelles şi este şi conferenţiar universitar doctor la Universitatea ”Constantin Brâncoveanu” din Piteşti.

    Anul acesta, primarul Piteştiului a primit din partea Asociaţiei Municipiilor din România ”Trofeul de Excelenţă pentru contribuţia adusă la dezvoltarea, modernizarea şi eficientizarea administraţiei publice din România”.

    În anul 2011, Tudor Pendiuc a fost decorat de către preşedintele Traian Băsescu cu Ordinul National ”Pentru Merit” în grad de Ofiţer.

    În prezent Tudor Pendiuc conduce PSD Argeş, după ce fostul preşedinte al organizaţiei judeţene, Constantin Nicolescu, a fost condamnat definitiv pentru conflict de interese.

  • Un aliat al lui Putin, suspectat de spălare de bani în SUA – WSJ

    Strângând laţul în jurul aliaţilor miliardari ai lui Putin în contextul tensiunilor politice, procurorii din cadrul Departamentului Justiţiei statului New York încearcă să afle dacă Ghenadi Timşenko a transferat prin sistemul financiar american fonduri care ar avea legătură cu presupuse tranzacţii corupte din Rusia, relatează publicaţia, citând surse anonime apropiate dosarului.

    Timşenko a fost printre primii cei mai importanţi oameni de afaceri ruşi din Statele Unite care au fost vizaţi de sancţiuni după intervenţia rusă în Crimeea.

    Peste 4.000 de persoane, majoritatea civili, au murit în conflictul din estul Ucrainei începând din aprilie, potrivit ONU.

  • Povestea miliardarului de 31 de ani care a dezvoltat cel mai mare retailer online din lume

    S-a născut în Paris în 1967, într-o familie de iranieni, şi s-a mutat în Maryland împreună cu familia când tatăl său, de profesie medic, şi-a început rezidenţiatul la Johns Hopkins Medical Center.

    Omidyar şi-a descoperit pasiunea pentru calculatoare în perioada liceului, când a devenit interesat de computere şi a început să lipsească de la orele de educaţie fizică pentru a se dedica pasiunii sale. În loc să îl pedepsească pentru absenţele sale, directorul liceului l-a angajat să scrie un program de computer care să printeze fişe pentru biblioteca şcolii; câştiga 6 dolari pe oră.

    După liceu, Omidyar s-a înscris la Universitatea Tufts, pe care a absolvit-o în 1988 specializându-se în informatică. Şi-a început cariera la Claris, o subsidiară a Apple Computer, care dezvolta software pentru Macintosh. În 1991, a fondat împreună cu trei prieteni Ink Development Corp., o firmă ce includea şi un segment de shopping şi a fost ulterior redenumită eShop Inc.

    Omidyar a lucrat ca inginer software pentru eShop până la sfârşitul lui 1994, când, săturându-se de start-up-uri, a început să lucreze ca inginer pe relaţii de dezvoltare pentru producătorul de software General Magic.

    La 28 de ani, a început să scrie cod de computer pentru o firmă care permitea listarea de obiecte de colecţie care să poată fi licitate în mod direct. A creat un prototip pe pagina sa personală, iar apoi a lansat un serviciu online numit Auction Web, care a devenit ulterior eBay.

    Primul obiect vândut pe site a fost un indicator cu laser stricat. Omidyar a fost fascinat că cineva ar putea să plătească pentru un dispozitiv stricat, dar cumpărătorul l-a asigurat că este conştient de acest lucru şi că are o colecţie de astfel de obiecte. Surprizele au continuat să apară, iar businessul a explodat pe măsură ce utilizatorii au început să înregistreze obiecte de o varietate inimaginabilă.

    Site-ul era monetizat printr-un comision cuprins între 1,25 şi 5% de la vânzător, iar cu profitul obţinut astfel, Omidyar a finanţat extinderea. Veniturile lui au ajuns treptat să depăşească salariul pe care îl avea la General Magic, astfel că, la nouă luni de la începerea acestei activităţi, a decis să îşi dedice toată atenţia noii sale afaceri. În prima lună din 1997, site-ul său găzduia deja două milioane de licitaţii, iar până la mijlocul anului intermedia 800.000 de licitaţii în fiecare zi.

    Ca urmare a dezvoltării, în acelaşi an a schimbat numele companiei în eBay şi a început să o promoveze. Numele atât de cunoscut astăzi a fost rezultatul unei inspiraţii de moment a antreprenorului. În 1996, în afacere i s-a alăturat Jeffrey Skoll, inginerul canadian care a devenit primul angajat al eBay. În martie 1998, Meg Whitman a fost numită preşedinte şi CEO şi a condus firma vreme de zece ani. În septembrie 1998, eBay a fost listată la bursă, făcându-i atât pe Omidyar, cât şi pe Skoll miliardari.

    În 2008, cele 170 de milioane de acţiuni ale lui Omidyar valorau 4,45 miliarde de dolari. De la fondarea companiei în 1995 până la sfârşitul lui 1999, pe eBay au fost vândute mărfuri în valoare de două miliarde de dolari. Câteva dintre cele mai ciudate (şi nu neapărat legale) produse includ un Volkswagen Beetle din 1999, o navetă spaţială rusească şi un rinichi uman. În primăvara acestui an, baza de date a clienţilor eBay a fost spartă de către armata siriană, ei înlocuind primele pagini ale site-urilor cu propriul lor logo.

    Preţul acţiunilor a scăzut drastic ca urmare a atacului.
    Omidyar este de asemenea investitor în staţiunea de lux Montgage Resort and Spa din Laguna Beach, California, iar în 2010 a lansat un site de ştiri de investigaţii, Honolulu Civil Beat, numit cel mai bun site de ştiri din Hawaii timp de trei ani consecutiv. Anul trecut, Honolulu Civil Beat a început un parteneriat cu publicaţia americană Huffington Post lansând cel mai recent site regional al publicaţiei, HuffPost Hawaii. Anul trecut, Omidyar a anunţat lansarea First Look Media, o organizaţie media care a lansat în 2014 publicaţia The Intercept.

  • Studiu de caz: Antibiotice Iaşi îşi asigură 30% din cifra de afaceri din exporturi

    CONTEXTUL: Piaţa locală de medicamente începuse să piardă din turaţie în 2011-2012, termenele la care statul deconta medicamentele se măreau, iar concurenţa din acest sector era tot mai dură.

    DECIZIA: Antibiotice Iaşi, unul dintre cei mai mari producători locali, decide să-şi întoarcă privirea către pieţele de export, acolo unde ar putea obţine preţuri şi termene de plată mai bune, dar şi o creştere a afacerii care cu greu mai putea fi atinsă pe piaţa locală.

    EFECTELE: Exporturile Antibiotice s-au majorat cu 50% în intervalul 2012-2014 şi au ajuns la o treime din cifra de afaceri. Planul companiei până în 2016 prevede ca profitul brut să ajungă la 9,5 mil. euro, cu 30% mai mult comparativ cu nivelul din 2012.

    ÎN SECTORUL MONDIAL DE MEDICAMENTE, DOMINAT DE GIGANţI DIN SUA SAU ELVEţIA CU AFACERI DE ZECI DE MILIARDE DE DOLARI, INTRAREA PE NOI PIEţE SE POATE DOVEDI O ADEVĂRATĂ AVENTURĂ, MAI ALES PENTRU O COMPANIE CONTROLATĂ DE STAT.

    Ministerul Sănătăţii deţine pachetul majoritar de acţiuni al producătorului ieşean, care este listat la Bursa de la Bucureşti. Istoria fabricii începe în decembrie 1955, când prima şarjă de penicilină românească ieşea de pe poarta Fabricii Chimice Nr. 2, fiind prima fabrică din sud-estul Europei care a produs substanţa activă penicilină. La 60 de ani distanţă, penicilina este în continuare pe agenda companiei. 

    Antibiotice a înregistrat anul trecut exporturi de aproape 27 milioane de dolari, iar veniturile din afara ţării sunt pe o traiectorie ascendentă. Recent, acestea au fost impulsionate de participarea companiei la cel mai mare târg din industria farmaceutică, Chemical and Pharmaceutical Ingredients Worldwide, care a avut loc la începutul lunii octombrie la Paris.

    Prima ediţia a acestui târg a avut loc în 1990, iar Antibiotice a participat constant la acest târg, care i-a adus de-a lungul timpului multe dintre contractele de export atât pentru substanţe active, cât şi pentru produse finite. După ediţia din acest an, care a fost un maraton de 160 de întâlniri, Antibiotice se pregăteşte să demareze şapte noi proiecte de anvergură.

    Printre altele, Antibiotice se pregăteşte să înregistreze produse injectabile pe noi pieţe din America de Nord şi de Sud şi în Europa, care vor genera o creştere a cifrei de afaceri la export cu 30% în următori trei – cinci ani.
    ”Finalizarea înregistrărilor produselor injectabile va genera o producţie suplimentară pentru Antibiotice estimată la aproximativ 8 milioane de flacoane de peniciline injectabile“, a spus Mihai Stoian, directorul de dezvoltare afaceri al Antibiotice Iaşi. Este vorba despre pulberi sterile injectabile, dar şi despre produsele topice fabricate la Iaşi – adică unguente, creme şi geluri -, care şi-ar putea găsi locul pe pieţe din SUA, Canada, Mexic, Marea Britanie, Germania sau Spania. Dezvoltarea acestor proiecte vine în condiţiile în care compania are în derulare investiţii într-o nouă linie de producţie.

    În vara acestui an, Antibiotice a anunţat că, în intervalul 2014-2016, va investi 10 milioane de euro într-o nouă secţie pentru unguente şi supozitoare, produse ce vor ajunge atât pe piaţa internă, cât şi la export, acesta fiind cel mai important proiect de investiţii demarat anul acesta.

    Fluocinolon, Nidoflor, Clafen, Cicatrol, Cutaden Bebe sunt doar câteva dintre brandurile ce vor ieşi de pe noua linie de producţie.

    Capacitatea de producţie la nivelul unguentelor (oftalmice) se ridica la 7 milioane de tuburi pe an în 2013, arată datele din raportul anual al companiei. Aceeaşi sursă indică faptul că producătorul a fost lider în vânzări pe gama de unguente, cu o cotă de piaţă de 28,4%, supozitoare (41,3%) şi pulberi injectabile (73,9%).

    Exporturile nu sunt un proiect exclusiv al ultimilor ani pentru Antibiotice. Încă din 1977, Agenţia Medicamentelor şi Alimentelor din SUA (FDA) a autorizat fluxul de producţie al substanţei active Streptomicină, iar în 2002 aceeaşi entitate a autorizat fluxul de producţie al Nistatinei, care a devenit cel mai important produs de la export. Anul trecut, fabrica ieşeană s-a aflat pe primul loc în topul mondial al producătorilor de Nistatină. Antibiotice exportă însă şi produse finite. În SUA, primele produse finite au fost exportate în 2010.

    Noua strategie a companiei de dezvoltare a exporturilor a reuşit să schimbe balanţa produselor care trec graniţa, dar şi imaginea companiei, producător recunoscut internaţional pentru substanţele active: în 2013, pentru prima dată, produsele finite ale Antibiotice au depăşit valoarea livrărilor de substanţe active. În total, Antibiotice are peste 70 de produse la export care ajung în 72 de ţări prin intermediul a 120 de parteneri.

    Prezenţa Antibiotice pe pieţele externe înseamnă însă şi reprezentanţe în afara ţării; cea mai recentă este cea din Chişinău, de anul trecut, compania mai având deschis un birou la Moscova. Prin aceste reprezentanţe, producătorul vrea să îşi promoveze direct produsele şi are discuţii pentru deschiderea de noi astfel de proiecte.

    Anul acesta, exporturile companiei ar putea creşte cu încă 10%. De la acest nivel, Antibiotice va fi unul dintre marii exportatori de produse farmaceutice din România. Deşi slab dezvoltate, exporturile de medicamente ale României au fost în creştere în ultimii ani în condiţiile în care producătorii sunt în căutarea de noi destinaţii pentru a compensa dificultăţile de pe piaţa internă. La nivel total, exporturile farma sunt de 150-200 milioane de euro, iar cele mai multe fabrici care exportă sunt cele deţinute de multinaţionale, care derulează această activitate prin intermediul birourilor locale.