BusinessMagazin

Blog

  • Explozia rachetei americane Antares: Rusia, pregătită să aprovizioneze ISS, dacă NASA i-o cere

    “Dacă ne vine o solicitare pentru aprovizionarea de urgenţă a ISS, vom satisface cererea”, a declarat, pentru agenţia de presă rusă Ria Novosti, şeful programului de misiuni spaţiale cu echipaj uman din Roskosmos, Aleksei Krasnov, informează AFP.

    “Însă, pentru moment, nu am primit o astfel de cerere”, a mai spus acesta.

    Racheta Antares a companiei americane private Orbital Sciences, care transporta capsula spaţială Cygnus spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS), a explodat la puţin timp după lansare, marţi seară, potrivit unor imagini transmise în direct de televiziunea NASA.

    Acesta este primul accident produs de când NASA a luat decizia de a apela la sectorul privat pentru aprovizionarea ISS.

    “Explozia capsulei Cygnus nu are impact asupra aprovizionării segmentului rus al ISS, având în vedere că ne transportăm cu propriile vase cargo Progress majoritatea încărcăturilor”, a mai spus Krasnov.

    De altfel, Rusia a lansat, miercuri dimineaţă, o capsulă Soyuz care transportă 1,8 tone de alimente şi alte provizii pentru echipajul american.

    Cygnus ar fi trebuit să livreze 2,2 tone de provizii la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), mai ales materiale şi echipamente destinate unor experimente ştiinţifice. Racheta şi capsula americane valorau peste 200 de milioane de dolari.

    Într-un scurt comunicat emis de NASA, se arată că “o defecţiune s-a produs imediat după decolare”. Mai multe informaţii vor fi făcute publice în curând.

    După ultimul zbor al navetelor spaţiale americane, în iulie 2011, NASA depinde exclusiv de capsulele ruseşti Soyuz pentru a-şi transporta astronauţii la bordul ISS. Roscosmos a devenit singura agenţie spaţială care este capabilă, graţie lansatoarelor şi capsulelor Soyuz, să trimită astronauţi pe ISS şi să îi readucă apoi pe Terra. Roscosmos facturează NASA cu peste 70 milioane de dolari pentru fiecare astronaut trimis pe staţie.

    În baza unui contract de 1,6 miliarde de dolari încheiat cu NASA, compania americană SpaceX, care a construit capsula Dragon, trebuie să efectueze în total 12 misiuni de aprovizionare a ISS, la bordul căreia transportă alimente, apă, materiale pentru experimente ştiinţifice şi diverse echipamente. Patru dintre aceste misiuni au fost deja executate cu succes, iar a cincea este programată pentru lansare pe 9 decembrie.

    NASA a încheiat un contract de reaprovizionare, în valoare de 1,9 miliarde de dolari, şi cu Orbital Sciences Corporation, a cărei capsulă Cygnus a efectuat primul ei zbor de reaprovizionare a ISS pe 12 ianuarie 2014. Spre deosebire de Dragon, Cygnus nu poate să revină pe Terra şi se autodistruge la intrarea în atmosfera terestră.

    Lansarea de luni era prima pe timp de noapte a rachetei Antares, potrivit Orbital, şi ar fi trebuit să fie a treia misiune de aprovizionare a Cygnus spre ISS.

    Recent, NASA a încheiat un contract de 6,8 miliarde de dolari, din care 4,2 miliarde pentru Boeing, care va dezvolta o nouă capsulă spaţială, CST-100, şi 2,6 miliarde de dolari pentru SpaceX, care va produce capsula Dragon V2. Primele zboruri pentru aceste vehicule spaţiale de şapte locuri sunt prevăzute pentru anul 2017.

    ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

    ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri pe oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent cu cel dintr-un avion Boeing 747.

  • Decizia SUA de a trimite în carantină în Italia soldaţi reveniţi din Liberia generează nemulţumiri

    “Tocmai din cauza prieteniei şi sincerităţii reciproce spun că militarii reveniţi din Africa şi cei care vor veni zilele următoare nu ar trebui să sosească în Veneţia pentru perioada de carantină, ci în Statele Unite, în ţara lor”, a declarat Luca Zaia, guvernatorul regiunii, citat de cotidianul Il Messaggero.

    Zaia, care este membru al mişcării regionaliste şi antiimigranţi Liga Nordului, a precizat că va discuta cu ambasadorul american la Roma despre această decizie, apreciind că ar fi fost “mai respectuos” faţă de locuitorii din regiune să trimită militarii în Statele Unite.

    Mişcarea Cinci Stele (M5S) a cerut la rândul său plecarea tuturor soldaţilor de la baza din Italia, apreciind că unii ar fi putut fi în contact cu cei plasaţi în carantină.

    Conform cotidianului Il Messaggero, numeroşi locuitori din Vicenza, oraşul unde se află baza militară americană, au contactat autorităţile pentru a afla dacă sunt supuşi vreunui risc.

    Pentagonul a anunţat luni că soldaţii americani care se întorc din misiunea contra epidemiei de Ebola din Africa de Vest vor fi plasaţi în carantină pentru trei săptămâni – perioada maximă de incubaţie a bolii – la baza din Vicenza.

    Primii 12 soldaţi, inclusiv fostul şef al misiunii americane în Liberia, generalul Darryl Williams, care nu prezentau nici un simptom al bolii, sunt deja izolaţi într-o anexă a bazei militare.

    Potrivit presei italiene, alţi o sută de soldaţi americani sunt aşteptaţi până la sfârşitul săptămânii.

    Aproximativ 600 de soldaţi americani sunt mobilizaţi în prezent în Liberia, ţara cea mai afectată de epidemia de Ebola, soldată cu 5.000 de morţi la nivel global.

  • Guvernul a distribuit deja 2,6 milioane tichete în care anunţă beneficiarii că vor primi ajutoare alimentare

    El a arătat că alimentele sunt distribuite printr-un program european care se adresează tuturor statelor membre UE, Guvernul asigurând doar cofinanţarea.

    În urmă cu o săptămână, membrii Guvernului au anunţat că alimentele UE pentru persoane defavorizate, al căror număr este estimat pentru acest an la 3,3 milioane şomeri, pensionari, invalizi sau veterani de război, vor fi distribuite după 16 noiembrie, data turului II al alegerilor, dar pe baza unui cupon care va fi trimis prin Poştă încă din 22 octombrie, beneficiaii fiind astfel înştiinţaţi din timp că vor primi ajutoare.

    Cuponul reprezintă o noutate introdusă în acest an.

    Pentru acest an, pe lista beneficiarilor de ajutoare alimentare au fost introduse şi persoanele care primesc alocaţii pentru sprijinrea familiei, numărul total al beneficiarilor fiind astfel mai mare cu 700.000 persoane faţă de anul trecut.

     

  • Unde merg miliardarii să îşi ia diplome?

    Studiul, realizat de o bancă din Elveţia şi un grup de cercetare din Singapore, analizează un număr de peste 2.000 de miliardari din întreaga lume.

    Concluzia este că imaginea miliardarilor autodidacţi şi care nu au nevoie de studii este una complet falsă. Chiar dacă generaţia nouă, în frunte cu Mark Zuckerberg, prezintă multe exemple de miliardari care au renunţat la studii pentru a-şi urma pasiunea, ea nu reflectă imaginea de ansamblu.

    Mai mult de 40% din miliardarii europeni trăiesc în doar 10 oraşe, cei mai mulţi fiind stabiliţi la Londra şi Moscova. La nivel global, oraşul cu cei mai mulţi miliardari este New York.

    Iată topul universităţilor care au produs cei mai mulţi miliardari:

    1. University of Pennsylvania

    2. Harvard University

    3. Yale University

    4. University of Southern California

    5. Princeton University

    6. Cornell University

    7. Stanford University

    8. University of California, Berkeley

    9. University of Mumbai

    10. London School of Economics

    11. Lomonosov Moscow State University

    12. University of Texas

    13. Dartmouth College

    14. University of Michigan

    15. New York University

    16. Duke University

    17. Columbia University

    18. Brown University

    19. Massachusetts Institute of Technology

    20. ETH Zurich

  • Deutsche Bank raportează pierderi de 92 de miloane de euro în trimestrul trei

    Datorită costurilor ridicate de judecată (894 milioane euro), banca a înregistrat pierderi nete de peste 90 de milioane de euro pentru semestrul trei al acestui an.

    Ca urmare a rezultatelor financiare, CFO-ul Stefan Krause va fi înlocuit în 2015 de Marcus Schenck de la Goldman Sachs, care în primă instanţă va ocupa poziţia de adjunct al lui Krause.

    Deutsche Bank a cheltuit, din 2012 până în prezent, peste 7 miliarde de euro pe amenzi şi costuri judiciare.

  • Cel mai bogat om din România concediază ultimii 165 de angajaţi, după ce a lăsat 6.000 de oameni pe drumuri

    Ultimii 165 de salariaţi ai Amurco S.A. Bacău, combinatul de îngrăşăminte chimice ce face parte din grupul InterAgro deţinut de omul de afaceri Ioan Niculae, vor intra în somaj din noiembrie. Societatea a intrat în insolvenţa în urmă cu trei luni, potrivit incont.ro.

    Societatea Amurco S.A. Bacău a trimis în şomaj, începând cu 1 iunie 2014, 300 de angajaţi, respectiv 75 la sută din totalul numărului de salariaţi ai unităţii de producţie a îngrăşămintelor chimice. Măsura disponibilizărilor colective a fost luată în mai, după două luni şi jumătate de când combinatul nu mai funcţionează din cauza nerentabilităţii.

    “Creşterea galopantă în ultimul an a preţului la gaz metan, care reprezintă 80 la sută din cheltuielile de producţie, dar şi scăderea cererii pe piaţa de îngrăşăminte au dus la situaţia actuală de la Amurco. Cei 300 de salariaţi ce urmează să fie disponibilizaţi colectiv au primit preavizele, urmând ca după 20 de zile să plece în şomaj. Restul angajaţilor mai au încă o speranţă, deşi combinatul nu mai funcţionează din 27 februarie 2014”, declara în mai liderul sindicatului din cadrul societăţii Amurco Bacău, Gheorghe David.

    Două dintre cele şase combinate membre sau afiliate companiei Interagro, deţinută de omul de afaceri Ioan Niculae, fuseseră redeschise în septembrie, datorită unei conjuncturi favorabile pe piaţa externă, însă alte patru rămân închise, iar şansele să fie repornite sunt destul de mici. “Situaţia combinatelor de îngrăşăminte chimice este, în continuare, critică, pe fondul unei politici haotice în domeniul gazelor naturale”, se arată într-un comunicat de presă al Interagro, titrat “Dispar combinatele, suferă agricultura, apar probleme sociale imense”. Ultimele două fabrici din imperiul industrial al omului de afaceri Ioan Niculae îşi încetaseră activitatea în data de 11 iulie, când Chemgas Slobozia şi Viromet Victoria, singurele fabrici de îngrăşăminte caree mai funcţionau, din cele şase deţinute de Niculae, au fost închise. Amurco Bacău, Nitroporos Făgăraş, Donau Chem Turnu Măgurele şi Azochim Săvineşti sunt închise de mai multe luni. Condecerea Interagro anunţa că toţi cei 6.000 de angajaţi ai fabricilor erau trimişi în şomaj.

    În acest moment, preţul gazelor naturale pe bursele spot internaţionale este de circa 17 euro/MWh. În România, cel mai mic preţ de tranzacţionare al gazelor naturale a fost de aproximativ 85 lei/MWh (circa 19 euro/MWh). Liberalizarea preţului gazelor naturale din producţia internă a început din anul 2012. Dacă, pe 30 noiembrie 2012, preţul gazelor din producţia internă era de 45,7 lei/MWh, începând cu 1 aprilie 2014 a ajuns la 89,4 lei/MWh Faţă de ultima cotaţie la care s-au tranzacţionat gazele naturale din producţia internă pe Bursa Română de Mărfuri (85,33 lei/MWh), majorarea este de circa 87%.

    “În plus, multe dintre combinatele membre sau afiliate grupului Interagro sunt amplasate în oraşe monoindustriale: Victoria, Turnu Măgurele, Făgăraş, Slobozia. Astfel, oraşe întregi depind de slujbele în cadrul acestor combinate! Continuarea unei politici haotice în domeniul gazelor naturale nu numai că va conduce la eliminarea de pe piaţă a combinatelor de îngrăşăminte, dar va crea probleme în agricultură, precumşi serioase probleme sociale! Fără combinatele chimice, în oraşele Victoria, Turnu Măgurele, Făgăraş, Slobozia problemele sociale ar putea ajunge la cote insuportabile”, se mai arată în comunicat.

  • Este cea mai căutată meserie din România. Nu ai cum să rămâi fără serviciu pentru că te angajează imediat

    Companiile IT din România pierd milioane de euro pe an pe seama contractelor pe care le refuză potenţialilor clienţi din cauza lipsei unui număr suficient de angajaţi capabili să le onoreze. În plus, concurenţa pentru noi recruţi în IT e atât de mare încât salariile sunt de cel puţin două ori mai mari decât media pentru un debutant, iar angajaţii îşi permit, chiar şi în actualul context economic, să migreze de la o companie la alta pentru o ofertă mai bună. Culmea e că facultăţile de profil tehnologic din România produc doar zece mii de absolvenţi pe an, deşi necesarul ar fi dublu, în timp ce altele reuşesc cu mare greu să-i integreze pe studenţi în piaţa muncii, aşa că devin şomeri. Ce e de făcut?

    Dacă privim înspre cauzele acestei probleme, răspunsurile pe care le-au găsit managerii din industrie se referă strict la atractivitatea unei astfel de slujbe. Concluziile la care au ajuns în urma dezbaterilor conduc la ideea că mulţi oameni fug de joburi în IT deoarece au senzaţia că tot ce trebuie să facă este să stea în faţa calculatorului.

    Potrivit estimărilor Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), pentru satisfacerea nevoilor companiilor din IT, ar fi nevoie  de un număr dublu de absolvenţi. Facultăţile din Bucureşti aduc anual 1.500 de noi absolvenţi în piaţa muncii, iar la nivelul întregii ţări, numărul ajunge la cel mult zece mii, dacă adăugăm principalele centre universitare din Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca.

    În cifre, după restructurarea masivă din 2009, piaţa muncii din IT s-a stabilizat în 2010 şi ulterior chiar a crescut în 2011 şi 2012. 120.000 de angajaţi lucrează în prezent în piaţa de IT&C, în creştere cu 1.000 de angajaţi faţă de nivelul record din 2009, pe seama dezvoltării sectoarelor de hardware şi software, care au compensat pierderile de personal din companiile telecom. Datele pentru anul 2011 arată că numărul de angajaţi din companiile care furnizează servicii software a crescut cu 2.100, până la nivelul de 58.500 de angajaţi, potrivit Institului de Tehnică de Calcul. Oracle, IBM, HP, Ubisoft, Gameloft sau Computaris sunt doar câteva dintre companiile care şi-au mărit semnificativ echipele în ultimii ani.

    În goana după creşterile anuale, cei mai favorizaţi au fost angajaţii care au putut să profite de cererea tot mai mare de personal din partea companiilor. Cosmin are 26 de ani şi este absolvent de informatică. A schimbat până acum patru companii în cei patru ani de când s-a angajat şi primeşte lunar cel puţin trei oferte de la concurenţă, de cele mai multe ori cu un plus de 20% faţă de salariul actual. Este mai capricios în relaţia cu superiorii, pentru că ştie că poate pleca oricând în altă parte dacă nu este tratat cum se cuvine. Cosmin munceşte de un an pentru cel mai recent angajator unde, într-adevăr, a beneficiat de două creşteri salariale de câte 10%, tocmai ca să nu fie tentat să plece. „Prea puţin„, spune softistul, care se plânge de profitul prea mare pe care îl generează firmei raportat la salariul său lunar de nici o mie de euro.

    Dincolo de mingea din curtea angajatului şi de problemele de recrutare ale companiilor de pe piaţa locală, efectul imediat al crizei de programatori se va reflecta şi în atragerea investiţiilor străine. Sau, mai bine zis, lipsa lor.

  • Facebook a raportat venituri în creştere pentru trimestrul trei, dar acţiunile au scăzut cu 10%

    Zuckerberg a spus că 2015 va fi un an extrem de important din punct de vedere al investiţiilor pentru Facebook, iar Wehner a avertizat că reţeaua de socializare ar putea înregistra o creştere de 50-70% a costurilor. Compania, au mai spus cei doi, va oferi noi locuri de muncă şi va investi în tehnologii de advertising.

    Veniturile Facebook, în trimestrul trei, au fost de 3,2 miliarde, depăşind aşteptările analiştilor de pe Wall Street care vorbeau de 3,1 miliarde.

    Încasările provenite din mobile au continuat să crească, reprezentând 66% din încasările totale. În trimestrul doi, ele au reprezentat 61% din total.

  • Sute de milioane de dolari s-au pierdut într-o secundă. O rachetă NASA a explodat la decolare

    O rachetă de tip Antares, ce avea misiunea de a aproviziona Staţia Spaţială Internaţională (ISS), a explodat aseară imediat după decolare. “Explozia s-a produs la puţin timp după lansarea” de la baza spaţială Wallops din Virginia, a spus un comentator al televiziunii NASA.

    Racheta era construită de Orbital Sciences ca parte a unui proiect de 1,9 miliarde de dolari cu NASA. Agenţia americană a mai contractat şi SpaceX, compania deţinută de miliardarul Elon Musk.

    Racheta nu avea echipaj uman, fiind controlată de la baza NASA din Virginia.
     

  • Cum arată o zi din viaţa Papei Francisc: “Muncesc, mă odihnesc, vorbesc cu oamenii” – VIDEO

    Papa Francisc a dezvăluit cum se adaptează vieţii zilnice de la Vatican, dar şi popularităţii la nivel mondial, în timpul întoarcerii din tr-o vizită pe care a efectuat-o în Coreea de Sud.

    Referindu-se la popularitatea evidentă în timpul vizitei, suveranul pontif în vârstă de 77 de ani, le-a făcut reporterilor o declaraţie emoţionantă: “Privesc acest lucru ca pe un act de generozitate al oamenilor Domnului. Încerc să mă gândesc la păcatele mele, la greşelile mele şi nu vreau să devin mândru. Pentru că ştiu că nu va dura mult. În doi – trei ani voi fi în Casa Tatălui”.

    Papa a adăugat că acum se abordează “mai natural” popularitatea, deşi la început îl “speria puţin”, relatează The Telegraph. Fără să vorbească în mod direct despre starea sa de sănătate, el a recunoscut că are unele “nevroze” care necesită tratament.

    Suveranul pontif a recunoscut că nu părăseşte prea des Vaticanul, iar aceasta este una din cauzele nevrozelor.

    “Una din aceste nevroze este produsă de faptul că stau prea mult în casă”, susţine papa, amintindu-şi că ultima vacanţă petrecută în afara Argentinei natale a fost în 1975, alături de comunitatea iezuită.

    Glumind, suveranul pontif a declarat că cel mai bun leac pentru nevroze este tratamentul zilnic cu “mate” (un ceai argentinian).

    Jorge Bergoglio a recunoscut că simte nevoia de a reduce frecvenţa călătoriilor şi preferă să îşi petreacă zilele, în timpul verii, citind mai mult, dormind mai mult şi ascultând muzică.

    “Iau şi pauze, totuşi. Dar o fac în propriul meu habitat schimbându-mi rutina zilnică: dorm mai mult, citesc ce îmi place, ascult muzică şi mă rog mai mult, iar asta mă ajută să mă relaxez. În iulie şi, parţial, în august exact asta am făcut”.

    Vorbind despre viaţa de zi cu zi în Casa Santa Marta, Papa Francisc spune că şi-a creat anumite obiceiuri, iar faptul că trebuie să rămână tot timpul între zidurile cetăţii nu I se mai pare atât de constrângător.

    Mi-ar plăcea să ies, dar este imposibil. Pentru că dacă mergi undeva, oamenii se vor înghesui… Nu poţi. La Santa Marta duc o viaţă normală: muncesc, mă odihnesc, vorbesc cu oamenii”. 

    Una din îndatoririle papei este audienţa săptămânală de la Vatican, care se desfăşoară miercurea.