BusinessMagazin

Blog

  • Un şef de multinaţională a primit o scrisoare de la fiica lui de zece ani. A renunţat la 100 de milioane de dolari

    Mohamed El-Erian, fost CEO al fondului de investiţii PIMCO, a dezvăluit într-un interviu oferit revistei „Worth“ motivul pentru care a renunţat la postul său la începutul anului 2014.

    Mohamed El-Erian, care câştiga în jur de 100 de milioane de dolari pe an, a explicat că o discuţie pe care a avut-o cu fiica sa de 10 ani l-a determinat să renunţe la job.

    „În urmă cu aproape un an, fiica mea mi-a adus cu o bucată de hârtie. Făcuse o listă cu 22 de momente importante din viaţa ei la care eu nu fusesem prezent din cauza job-ului. A fost ca un duş rece“, şi-a amintit El-Erian.

    Fetiţa notase evenimente precum prima zi de şcoală, primul meci de fotbal sau diverse petreceri la care tatăl ei nu fusese prezent. “Mi-am dat seama că ratam un aspect cu mult mai important decât slujba”, povesteşte Mohamed El-Erian. “Nu mai puteam jongla cu viaţa personală şi cea profesională, iar acest lucru afecta relaţia pe care o aveam cu fiica mea.”

    La 56 de ani, Mohamed El-Erian a devenit consilier economic al gigantului german Allianz, job care îi permite să se concentreze mai multe pe rolul de tată. El-Erian a povestit că acum se bucură de timpul petrecut alături de fiica sa şi nu s-ar mai întoarce la o slujbă cu atât de multe responsabilităţi precum cea de la PIMCO.
     

  • Ponta: SMURD este un proiect înţeles şi continuat de Guvernele Năstase, Tăriceanu, Boc şi cel actual

    “Guvernul Adrian Năstase, Guvernul Tăriceanu, Guvernul Boc şi Guvernul pe care-l conduc au înţeles că e un proiect care are nevoie de continuitate, e un proiect bun pentru România şi, dacă vreţi, un exemplu, ce înseamnă când ne apucăm de ceva şi ducem mai departe, ducem până la capăt. cât de multe putem să facem dacă avem această înţelepciune pe care nu o dovedim în alte domenii”, a spus Ponta, marţi, la Ministerul de Interne, unde a participat la aniversarea a 10 ani de operare aero-medicală a Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD).

    Premierul a mulţumit întregului personal care activează în SMURD, un serviciu care, în opinia sa, părea “o utopie” în urmă cu 10-15 ani, şi a menţionat că acest serviciu este cel mai avansat şi performant din Europa.

    La ceremonie au fost oferite medalii jubliare reprezentanţilor celor opt puncte aeromedicale din Bucureşti, Mureş, Iaşi, Arad-Timişoara, Craiova, Constanţa, Galaţi şi Tulcea.

  • Ponta: SMURD este un proiect înţeles şi continuat de Guvernele Năstase, Tăriceanu, Boc şi cel actual

    “Guvernul Adrian Năstase, Guvernul Tăriceanu, Guvernul Boc şi Guvernul pe care-l conduc au înţeles că e un proiect care are nevoie de continuitate, e un proiect bun pentru România şi, dacă vreţi, un exemplu, ce înseamnă când ne apucăm de ceva şi ducem mai departe, ducem până la capăt. cât de multe putem să facem dacă avem această înţelepciune pe care nu o dovedim în alte domenii”, a spus Ponta, marţi, la Ministerul de Interne, unde a participat la aniversarea a 10 ani de operare aero-medicală a Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD).

    Premierul a mulţumit întregului personal care activează în SMURD, un serviciu care, în opinia sa, părea “o utopie” în urmă cu 10-15 ani, şi a menţionat că acest serviciu este cel mai avansat şi performant din Europa.

    La ceremonie au fost oferite medalii jubliare reprezentanţilor celor opt puncte aeromedicale din Bucureşti, Mureş, Iaşi, Arad-Timişoara, Craiova, Constanţa, Galaţi şi Tulcea.

  • Manifestaţiile din Hong Kong scad în intensitate, după acceptarea dialogului cu Guvernul local

    Între 200 şi 300 de manifestanţi se aflau în continuare marţi dimineaţă în trei dintre cele mai importante locuri ale protestelor, unde zeci de mii de persoane au ieşit în stradă începând din 28 septembrie.

    Activitatea a fost reluată luni în fosta colonie britanică aflată sub administrarea Beijingului, iar numeroase şcoli au fost redeschise şi asediul asupra sediului guvernului local s-a încheiat, astfel încât 3.000 de angajaţi au revenit la birouri. Cu toate acestea, baraje sunt încă prezente pe anumite străzi, iar circulaţia mai multor autobuze este în continuare deviată.

    Mişcarea de protest a beneficiat de susţinerea opiniei publice timp de opt zile, însă nemulţumirea a crescut în condiţiile în care transporturile şi alte servicii publice au fost practic paralizate în acest timp în Hong Kong.

    Liderii studenţilor, care s-au întâlnit luni seară cu un reprezentant al guvernului local pentru “discuţii preliminare” pentru negocieri oficiale, au acceptat dialogul în principiu. “Vom avea mai multe runde de negocieri”, a explicat Lester Shum, secretar general-adjunct al federaţiei studenţilor din Hong Kong. La rândul său, Ray Lau, reprezentant al guvernului local pentru Afaceri constituţionale, şi-a exprimat “speranţa” că discuţiile cu liderii studenţilor ar putea începe în cursul săptămânii şi se vor desfăşura într-o atmosferă de respect reciproc. Ray Lau urmează să se întâlnească marţi cu liderii studenţilor pentru a stabili data şi locul începerii discuţiilor, care vor avea loc cu participarea adjunctului şefului Executivului local, Carrier Lam.

    Hong Kong-ul traversează cea mai gravă politică de după retrocedarea sa către China, în 1997. China a acceptat să instaureze votul universal pentru alegerea viitorului şef al Executivului local, programată în 2017, dar doreşte să păstreze controlul asupra candidaturilor, o propunere inacceptabilă pentru mişcarea prodemocraţie.

    De asemenea, manifestanţii au cerut demisia şefului Executivului din Hong Kong, Leung Chun-ying, acuzat că este o marionetă a Beijingului.

    După declanşarea protestelor, poliţia din Hong Kong a intervenit cu gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor, ceea ce a provocat dezbateri în presa locală şi internaţională, care a evocat momentul reprimării mişcării democratice din Piaţa Tiananmen, din 1989, soldată, potrivit unor surse independente, cu peste 1.000 de morţi doar la Beijing.

  • Manifestaţiile din Hong Kong scad în intensitate, după acceptarea dialogului cu Guvernul local

    Între 200 şi 300 de manifestanţi se aflau în continuare marţi dimineaţă în trei dintre cele mai importante locuri ale protestelor, unde zeci de mii de persoane au ieşit în stradă începând din 28 septembrie.

    Activitatea a fost reluată luni în fosta colonie britanică aflată sub administrarea Beijingului, iar numeroase şcoli au fost redeschise şi asediul asupra sediului guvernului local s-a încheiat, astfel încât 3.000 de angajaţi au revenit la birouri. Cu toate acestea, baraje sunt încă prezente pe anumite străzi, iar circulaţia mai multor autobuze este în continuare deviată.

    Mişcarea de protest a beneficiat de susţinerea opiniei publice timp de opt zile, însă nemulţumirea a crescut în condiţiile în care transporturile şi alte servicii publice au fost practic paralizate în acest timp în Hong Kong.

    Liderii studenţilor, care s-au întâlnit luni seară cu un reprezentant al guvernului local pentru “discuţii preliminare” pentru negocieri oficiale, au acceptat dialogul în principiu. “Vom avea mai multe runde de negocieri”, a explicat Lester Shum, secretar general-adjunct al federaţiei studenţilor din Hong Kong. La rândul său, Ray Lau, reprezentant al guvernului local pentru Afaceri constituţionale, şi-a exprimat “speranţa” că discuţiile cu liderii studenţilor ar putea începe în cursul săptămânii şi se vor desfăşura într-o atmosferă de respect reciproc. Ray Lau urmează să se întâlnească marţi cu liderii studenţilor pentru a stabili data şi locul începerii discuţiilor, care vor avea loc cu participarea adjunctului şefului Executivului local, Carrier Lam.

    Hong Kong-ul traversează cea mai gravă politică de după retrocedarea sa către China, în 1997. China a acceptat să instaureze votul universal pentru alegerea viitorului şef al Executivului local, programată în 2017, dar doreşte să păstreze controlul asupra candidaturilor, o propunere inacceptabilă pentru mişcarea prodemocraţie.

    De asemenea, manifestanţii au cerut demisia şefului Executivului din Hong Kong, Leung Chun-ying, acuzat că este o marionetă a Beijingului.

    După declanşarea protestelor, poliţia din Hong Kong a intervenit cu gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor, ceea ce a provocat dezbateri în presa locală şi internaţională, care a evocat momentul reprimării mişcării democratice din Piaţa Tiananmen, din 1989, soldată, potrivit unor surse independente, cu peste 1.000 de morţi doar la Beijing.

  • Acţiune de alungare a urşilor din zona oraşului Covasna, în urma reclamaţiilor localnicilor

    Acţiunea este organizată de Asociaţia Vânătorilor Cătruşa şi Consiliul Local Covasna.

    Primarul oraşului Covasna, Thiesz Janos, a declarat corespondentului MEDIAFAX că în ultima perioadă la Primărie au fost înregistrate mai multe sesizări din partea localnicilor, care s-au plâns că urşii coboară în localitate, iar un animal a fost văzut chiar în curtea Spitalului de Cardiologie.

    “Sperăm că prin această acţiune, la care participă peste 20 de persoane, vânători, reprezentanţi ai Consiliului Local şi ai APM, se va reuşi gonirea urşilor cât mai departe de localitate. Dacă va fi nevoie, vor repeta acţiunea”, a spus Thiesz.

    Participanţii la acţiunea merg în pădurile din zona oraşului Covasna şi fac zgomot, pentru a alunga urşii.

    Specialiştii susţin că, în ultimii ani, numărul urşilor a crescut mult, iar potrivit estimărilor în pădurile din judeţul Covasna sunt peste 700 de exemplare.

    De asemenea, Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Covasna a înregistrat, de la începutul anului şi până în prezent, 128 de cazuri în care urşii au provocat pagube în agricultură, distrugând pomi şi culturi agricole şi omorând zeci de animale.

    În acest an, au fost înregistrate şi patru cazuri în care urşii au atacat oameni, cel mai recent fiind sâmbătă, în satul Petriceni, unde doi localnici în vârstă de 48, respectiv 59 de ani au fost atacaţi de o ursoaică într-un lan de porumb. Cei doi bărbaţi sunt internaţi la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Sfântu Gheorghe, în stare stabilă.

  • Acţiune de alungare a urşilor din zona oraşului Covasna, în urma reclamaţiilor localnicilor

    Acţiunea este organizată de Asociaţia Vânătorilor Cătruşa şi Consiliul Local Covasna.

    Primarul oraşului Covasna, Thiesz Janos, a declarat corespondentului MEDIAFAX că în ultima perioadă la Primărie au fost înregistrate mai multe sesizări din partea localnicilor, care s-au plâns că urşii coboară în localitate, iar un animal a fost văzut chiar în curtea Spitalului de Cardiologie.

    “Sperăm că prin această acţiune, la care participă peste 20 de persoane, vânători, reprezentanţi ai Consiliului Local şi ai APM, se va reuşi gonirea urşilor cât mai departe de localitate. Dacă va fi nevoie, vor repeta acţiunea”, a spus Thiesz.

    Participanţii la acţiunea merg în pădurile din zona oraşului Covasna şi fac zgomot, pentru a alunga urşii.

    Specialiştii susţin că, în ultimii ani, numărul urşilor a crescut mult, iar potrivit estimărilor în pădurile din judeţul Covasna sunt peste 700 de exemplare.

    De asemenea, Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Covasna a înregistrat, de la începutul anului şi până în prezent, 128 de cazuri în care urşii au provocat pagube în agricultură, distrugând pomi şi culturi agricole şi omorând zeci de animale.

    În acest an, au fost înregistrate şi patru cazuri în care urşii au atacat oameni, cel mai recent fiind sâmbătă, în satul Petriceni, unde doi localnici în vârstă de 48, respectiv 59 de ani au fost atacaţi de o ursoaică într-un lan de porumb. Cei doi bărbaţi sunt internaţi la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Sfântu Gheorghe, în stare stabilă.

  • Apărătorii drepturilor animalelor: Nobelul pentru medicină din 2014 este un premiu “trist”

    Contactată de AFP, cercetătoarea May-Britt Moser, premiată cu Nobelul pentru medicină alături de soţul ei, Edvard Moser, şi americano-britanicul John O’Keefe, a reamintit faptul că ea respectă “reglementările norvegiene”.

    “Folosim aceleaşi proceduri ca şi pe oameni. Când realizăm o operaţie, (şoarecii, n.r.) sunt trataţi ca nişte oameni, întrucât ei primesc o anestezie şi sunt bine trataţi după acea intervenţie, pentru ca ei să nu resimtă nicio durere”, a detaliat cercetătoarea norvegiană.

    Asociaţia PETA nu vede aceste experimente în acelaşi fel.

    “Premierea unor oameni care au petrecut decenii întregi producând suferinţe teribile unui număr uriaş de animale în timpul experimentelor este contrară valorilor de altfel progresiste ale premiului Nobel”, a adăugat această organizaţie într-un comunicat.

    “E ceva rău, pentru că ei străpung craniul animalului, îi distrug creierul prin injecţii toxice şi apoi îi omoară, aşa cum fac dintotdeauna laureaţii Nobel”, afirmă acelaşi comunicat PETA.

    “Este trist că premiul Nobel promovează cercetări precum aceasta. Există pe parcursul istoriei exemple de cercetări care au fost fără niciun dubiu utile, dar care răspundeau unor criterii etice”, a declarat o purtătoare de cuvânt de la Alianţa norvegiană pentru protecţia animalelor, Live Kleveland.

    Premiul Nobel pentru medicină, atribuit luni, a recompensat descoperirea “GPS-ului intern” din creier de către trei oameni de ştiinţă, M. O’Keefe, pionier în acest domeniu în 1971, şi May-Britt şi Edvard Moser, care au completat cercetările acestuia şi au descoperit “celulele-reţea” în 2005.

    Aceste cercetări, care vizează simţul de orientare, ar putea stimula descoperirea unor noi tratamente contra maladiei Alzheimer, o boală care afectează inclusiv memoria spaţială.

    Asociaţia condusă de Live Kleveland a deplâns faptul că descoperirea premiată luni a necesitat experimente “foarte intruzive”, pe creierele unor şoareci.

    După părerea ei, cercetătorii introduc instrumente în craniile animalelor, le distrug parţial creierul şi le cauzează frică şi stres. Organizaţia ei a încercat, în van, de mai multe ori să iniţieze proceduri judiciare pentru a stopa aceste experimente.

    “Credem că în viitor experimentele de acest tip pe animale nu vor mai fi acceptate”, a adăugat ea.

    Membră în tinereţe în Liga pentru protecţia animalelor, May-Britt Moser afirmă că îi tratează pe cobai ca pe “animale de companie”. “Sunt eu însămi o iubitoare de animale. În plus, cuştile noastre sunt mai mari decât normele existente şi ei trăiesc împreună şi au multe jucării”, a explicat laureata Nobel pentru revista Teknisk Ukeblad, în 2011.

  • Apărătorii drepturilor animalelor: Nobelul pentru medicină din 2014 este un premiu “trist”

    Contactată de AFP, cercetătoarea May-Britt Moser, premiată cu Nobelul pentru medicină alături de soţul ei, Edvard Moser, şi americano-britanicul John O’Keefe, a reamintit faptul că ea respectă “reglementările norvegiene”.

    “Folosim aceleaşi proceduri ca şi pe oameni. Când realizăm o operaţie, (şoarecii, n.r.) sunt trataţi ca nişte oameni, întrucât ei primesc o anestezie şi sunt bine trataţi după acea intervenţie, pentru ca ei să nu resimtă nicio durere”, a detaliat cercetătoarea norvegiană.

    Asociaţia PETA nu vede aceste experimente în acelaşi fel.

    “Premierea unor oameni care au petrecut decenii întregi producând suferinţe teribile unui număr uriaş de animale în timpul experimentelor este contrară valorilor de altfel progresiste ale premiului Nobel”, a adăugat această organizaţie într-un comunicat.

    “E ceva rău, pentru că ei străpung craniul animalului, îi distrug creierul prin injecţii toxice şi apoi îi omoară, aşa cum fac dintotdeauna laureaţii Nobel”, afirmă acelaşi comunicat PETA.

    “Este trist că premiul Nobel promovează cercetări precum aceasta. Există pe parcursul istoriei exemple de cercetări care au fost fără niciun dubiu utile, dar care răspundeau unor criterii etice”, a declarat o purtătoare de cuvânt de la Alianţa norvegiană pentru protecţia animalelor, Live Kleveland.

    Premiul Nobel pentru medicină, atribuit luni, a recompensat descoperirea “GPS-ului intern” din creier de către trei oameni de ştiinţă, M. O’Keefe, pionier în acest domeniu în 1971, şi May-Britt şi Edvard Moser, care au completat cercetările acestuia şi au descoperit “celulele-reţea” în 2005.

    Aceste cercetări, care vizează simţul de orientare, ar putea stimula descoperirea unor noi tratamente contra maladiei Alzheimer, o boală care afectează inclusiv memoria spaţială.

    Asociaţia condusă de Live Kleveland a deplâns faptul că descoperirea premiată luni a necesitat experimente “foarte intruzive”, pe creierele unor şoareci.

    După părerea ei, cercetătorii introduc instrumente în craniile animalelor, le distrug parţial creierul şi le cauzează frică şi stres. Organizaţia ei a încercat, în van, de mai multe ori să iniţieze proceduri judiciare pentru a stopa aceste experimente.

    “Credem că în viitor experimentele de acest tip pe animale nu vor mai fi acceptate”, a adăugat ea.

    Membră în tinereţe în Liga pentru protecţia animalelor, May-Britt Moser afirmă că îi tratează pe cobai ca pe “animale de companie”. “Sunt eu însămi o iubitoare de animale. În plus, cuştile noastre sunt mai mari decât normele existente şi ei trăiesc împreună şi au multe jucării”, a explicat laureata Nobel pentru revista Teknisk Ukeblad, în 2011.

  • Ridicarea imunităţii lui Valerian Vreme, aprobată de Comisia juridică: “Acuzaţia de abuz în serviciu se referă doar la HG 460, care nu a fost semnată de mine”

    Deputatul Valerian Vreme a declarat, marţi, după ce a fost audiat de către deputaţii din Comisia juridică în legătură cu cererea de începere a urmăririi penale în cazul său, că acuzaţia procurorilor DNA este de abuz în serviciu şi se referă doar la HG 460, care, însă, nu a fost semnată de el.

    ”Acuzaţia este de abuz în serviciu şi se referă doar la HG 460, care nu a fost semnată de mine, e semnată undeva în 2009. Eu am semnat doar actul subsecvent care are absolut toate avizele şi toate analizele de specialitate”, a precizat Vreme.

    El a mai spus că şi-a exprimat punctul de vedere în faţa colegilor din Comisia juridică referitor la acuzaţia adusă de DNA.

    ”Mi-am exprimat punctul de vedere. Deci eu nu sunt acuzat, ci pur şi simplu solicitarea este pentru începerea urmăririi penale. Sper că colegii mei au înţeles foarte bine, inclusiv cum s-a derulat încheierea acelui act subsecvent şi decizia o vor lua în cunoştinţă de cauză. Imediat ce o să avem şi celelalte date o să vin şi o vă dau toate explicaţiile”, a mai spus Vreme.

    În Comisia juridică, 17 deputaţi au votat ”pentru” ridicarea imunităţii lui Valerian Vreme, un vot a fost ”împotrivă”, două voturi au fost anulate, iar un deputat s-a abţinut.

    Raportul Comisiei juridice va fi trimis Biroului Permanent, care va sesiza plenul.

    Surse din comisie au precizat, pentru MEDIAFAX, că plenul s-ar putea reuni peste o săptămână, respectiv marţea viitoare, pentru a se pronunţa prin vot asupra raportului Comisiei.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, luni, că, după ce primeşte raportul Comisiei juridice în privinţa începerii urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme în dosarul Microsoft, va convoca de îndată plenul, adăugând că va fi uşor, deoarece este sesiune parlamentară.

    Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a decis în 1 octombrie să trimită la Comisia juridică solicitarea Ministerului Justiţie cu privire la începerea urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme în dosarul Microsoft, aceasta având termen 10 zile pentru întocmirea raportului.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat că procurorul general Tiberiu Niţu, în baza dispoziţiilor articolului 109 alineatul 2 din Constituţie, a articolelor 12 şi 19 din Legea 115/1999 şi ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 270 din 10 martie 2008, a transmis ministrului Justiţiei referatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de: senatorul Ecaterina Andronescu – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; deputatul Valerian Vreme – pentru abuz în serviciu; senatorul Petru Şerban Mihăilescu – pentru instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    Procurorul general Tiberiu Niţu a transmis Parlamentului European referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de europarlamentarul Dan Nica, suspectat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    De asemenea, procurorul general al PICCJ a transmis preşedintelui Traian Băsescu referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de: Adriana Ţicău, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu; Alexandru Athanasiu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Mihai Nicolae Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor Publice – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    Camera Deputaţilor a fost sesizată pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Vreme Valerian, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada septembrie 2010 – februarie 2012 şi în prezent deputat, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, constând în aceea că ar fi încheiat contractul subsecvent referitor la suplimentarea numărului de licenţe MECTS, pentru şcoli – contractul de furnizare produse nr.108 din 17 august 2011 în baza căruia MCSI a efectuat plăţi totale de 8.825.673,50 euro, în condiţiile în care HG nr.460/2009 nu a reglementat situaţia licenţelor destinate unităţilor de învăţământ, iar preţul licenţelor nu reflectă discount-ul acordat de Microsoft, nu a dispus măsuri cu privire la aspectele sesizate de către FTS România prin adresa nr. 4550/02.12.2010, cu privire la servicii neprestate.