BusinessMagazin

Blog

  • Phil Rudd, toboşarul trupei AC/DC, din nou la tribunal, după o bătaie de stradă

    Muzicianul în vârstă de 60 de ani este deja judecat de autorităţile din Noua Zeelandă, unde artistul îşi are rezidenţa, pentru ameninţări cu moartea şi posesie de droguri.

    Rockerul a fost chestionat de poliţie, joi, după o bătaie de stradă în Tauranga, un oraş din Noua Zeelandă unde acesta deţine o somptuoasă proprietate pe ţărmul oceanului, a precizat grupul de presă Fairfax, care a publicat o fotografie care îl prezintă pe Phil Rudd cu mâinile încătuşate şi pe punctul de a fi urcat într-o maşină de poliţie.

    Tribunalul local a decis să nu îl dea în judecată pentru aceste fapte noi, dar a înăsprit clauzele regimului judiciar impus muzicianului, interzicându-i în mod categoric consumul de droguri.

    Potrivit presei locale, Phil Rudd s-a bătut pe stradă cu un bărbat care este martor în procedura judiciară în care este judecat toboşarul trupei AC/DC.

    “L-am văzut în timp ce urmărea un bărbat mai înalt şi mai robust decât el şi încercând să îl lovească cu pumnii şi picioarele”, a declarat Leo Rojas, administratorul unui bar, pentru New Zeeland Newswire. Bărbatul l-a îndepărtat şi muzicianul “a căzut, la propriu, ca o muscă”, a adăugat acelaşi martor.

    Toboşarul AC/DC Phil Rudd a pledat, marţi, nevinovat la acuzaţiile de ameninţare cu moartea şi posesie de droguri, după ce, luna trecută, a fost arestat şi eliberat pe cauţiune.

    Phil Rudd rămâne sub supravegherea autorităţilor, o audiere procedurală fiind stabilită pe 10 februarie.

    Aflat în regim de libertate condiţionată, după plata unei cauţiuni, rockerul a fost acuzat iniţial că a comandat două asasinate, însă acuzaţia a fost restrasă din cauza lipsei de dovezi.

    Phil Rudd s-a născut în Australia, dar locuieşte în oraşul Tauranga, din Noua Zeelandă, la 200 de kilometri la sud-est de Auckland, de când a fost dat afară din trupa AC/DC, în 1983. Toboşarul a revenit în grupul hard rock în 1994, dar a rămas în Noua Zeelandă, unde deţine un restaurant.

    Trupa AC/DC şi-a lansat, luni, primul album, “Rock or Bust”, după o pauză de mai bine de cinci ani.

    Trupa de hard rock AC/DC a fost înfiinţată la Sydney, în 1973, şi este formată din Brian Johnson (voce), Angus Young (chitară solo), Malcolm Young (chitară ritmică), Cliff Williams (bas) şi Phil Rudd (baterie).

    Într-o carieră de patru decenii, formaţia australiană a lansat numeroase piese de succes precum “Back in Black”, “Big Jack”, “Thunderstruck”, “Black Ice”, “You Shook Me All Night Long”, “Let There Be Rock”, “Highway to Hell” şi “For Those About to Rock (We Salute You)”. Cele 16 albume de studio ale trupei AC/DC (14 lansate pe plan mondial şi două lansate doar în Australia) s-au vândut în peste 200 de milioane de copii pe plan mondial.

    Trupa AC/DC a susţinut, în mai 2010, un concert la Bucureşti, unde au participat aproximativ 60.000 de spectatori. Trupa australiană a adus în Capitală show-ul “Black Ice”, care a promovat cel de-al 16-lea material de studio al ei, lansat în octombrie 2008. Turneul, primul după “Stiff Upper Lip”, susţinut de AC/DC în 2000/2001, a avut zeci de concerte sold out în întreaga lume.

  • Noul Smart este singura maşină vândută de Mercedes-Benz în România care se califică în programul Prima Maşină

    Noile modele smart (fortwo şi fourfour) au fost lansate, joi, pe piaţa locală în şase versiuni, având câte trei versiuni de motorizare pentru fiecare model. 

    Prin intermediul noilor motorizări de bază de 45 kW pentru fortwo şi forfour, dar şi cu motorul de top de 66 kW disponibil de acum şi pentru forfour, gama de modele disponibile a fost extinsă la şase versiuni. Preţurile încep de la 8.700 euro (fără TVA) pentru modelul fortwo şi de la 9.250 euro (fără TVA) pentru modelul forfour. 

    Pentru un împrumut de 45.000 de lei (echivalentul a 10.000 de euro) contractat pe o perioadă de cinci ani clientul plăteşte pentru un credit Prima maşină o dobândă efectivă de 5,1% pe an (la nivelul actual al indicatorului Robor la 6 luni), astfel că rata lunară este de 850 de lei, iar costul total ajunge la 51.000 de lei, arată un calcul al ZF. Jumătate din dobândă este însă suportată de stat. Guvernul a aprobat în luna noiembrie normele de aplicare a programului Prima maşină, care prevăd o perioadă maximă de creditare de cinci ani, un  cost al maşinii de maximum 50.000 de lei plus TVA şi dobândă formată din Robor la 6 luni (2,1% în prezent) plus o marjă de 3%.

    Echipările standard includ lumini de rulare pe timp de zi cu LED, închidere centralizată cu telecomandă, confirmare vizuală a închiderii maşinii şi imobilizator, cruise control cu limitator de viteză, termometru temperatură exterioară cu indicator de îngheţ, instrumentar de bord cu display LCD cu grafică monocromatică şi computer de bord, geamuri electrice faţă şi sistem de direcţie asistată electric. Noile modele smart îndeplinesc normele de poluare Euro 6.

  • Noul Smart este singura maşină vândută de Mercedes-Benz în România care se califică în programul Prima Maşină

    Noile modele smart (fortwo şi fourfour) au fost lansate, joi, pe piaţa locală în şase versiuni, având câte trei versiuni de motorizare pentru fiecare model. 

    Prin intermediul noilor motorizări de bază de 45 kW pentru fortwo şi forfour, dar şi cu motorul de top de 66 kW disponibil de acum şi pentru forfour, gama de modele disponibile a fost extinsă la şase versiuni. Preţurile încep de la 8.700 euro (fără TVA) pentru modelul fortwo şi de la 9.250 euro (fără TVA) pentru modelul forfour. 

    Pentru un împrumut de 45.000 de lei (echivalentul a 10.000 de euro) contractat pe o perioadă de cinci ani clientul plăteşte pentru un credit Prima maşină o dobândă efectivă de 5,1% pe an (la nivelul actual al indicatorului Robor la 6 luni), astfel că rata lunară este de 850 de lei, iar costul total ajunge la 51.000 de lei, arată un calcul al ZF. Jumătate din dobândă este însă suportată de stat. Guvernul a aprobat în luna noiembrie normele de aplicare a programului Prima maşină, care prevăd o perioadă maximă de creditare de cinci ani, un  cost al maşinii de maximum 50.000 de lei plus TVA şi dobândă formată din Robor la 6 luni (2,1% în prezent) plus o marjă de 3%.

    Echipările standard includ lumini de rulare pe timp de zi cu LED, închidere centralizată cu telecomandă, confirmare vizuală a închiderii maşinii şi imobilizator, cruise control cu limitator de viteză, termometru temperatură exterioară cu indicator de îngheţ, instrumentar de bord cu display LCD cu grafică monocromatică şi computer de bord, geamuri electrice faţă şi sistem de direcţie asistată electric. Noile modele smart îndeplinesc normele de poluare Euro 6.

  • Cea mai mare parte a alegătorilor moldoveni din Rusia a votat “Alegerea Moldovei Uniunea Vamală”

    În urma verificării tuturor proceselor verbale de la cele cinci secţii de votare din Rusia, rezultatele arată că cea mai mare parte dintre alegătorii moldoveni nu a optat pentru comunişti sau socialişti, iar voturile s-au îndreptat către blocul electoral “Alegerea Moldovei Uniunea Vamală”.

    Potrivit rezultatelor, în secţia de votare unde s-a înregistrat cea mai mare prezenţă, 71,3 la sută dintre alegători (2.870) au votat pentru acest bloc, în timp ce aproape 16 la sută au optat pentru socialişti.

    De asemenea, blocul electoral a obţinut cele mai multe voturi la alte două secţii din Rusia. Partidul Socialiştilor a câştigat în schimb la secţia de votare din Soci, în timp ce la Novosibirsk 26 la sută dintre alegători au optat pentru Partidul Liberal Democrat şi tot atâţia pentru Partidul Socialiştilor.

    În total, în Rusia au votat aproximativ 9.600 de persoane, iar 4,5 la sută dintre aceştia ar fi votat pentru partidul Patria, exclus din cursa electorală cu o zi înainte de desfăşurarea scrutinului.

  • Cea mai mare parte a alegătorilor moldoveni din Rusia a votat “Alegerea Moldovei Uniunea Vamală”

    În urma verificării tuturor proceselor verbale de la cele cinci secţii de votare din Rusia, rezultatele arată că cea mai mare parte dintre alegătorii moldoveni nu a optat pentru comunişti sau socialişti, iar voturile s-au îndreptat către blocul electoral “Alegerea Moldovei Uniunea Vamală”.

    Potrivit rezultatelor, în secţia de votare unde s-a înregistrat cea mai mare prezenţă, 71,3 la sută dintre alegători (2.870) au votat pentru acest bloc, în timp ce aproape 16 la sută au optat pentru socialişti.

    De asemenea, blocul electoral a obţinut cele mai multe voturi la alte două secţii din Rusia. Partidul Socialiştilor a câştigat în schimb la secţia de votare din Soci, în timp ce la Novosibirsk 26 la sută dintre alegători au optat pentru Partidul Liberal Democrat şi tot atâţia pentru Partidul Socialiştilor.

    În total, în Rusia au votat aproximativ 9.600 de persoane, iar 4,5 la sută dintre aceştia ar fi votat pentru partidul Patria, exclus din cursa electorală cu o zi înainte de desfăşurarea scrutinului.

  • Fructele româneşti ar putea dispărea din magazine şi pieţe în următorii ani – producători

    “Doar 60% din consumul la nivel naţional este asigurat de piaţa internă la legume şi 30-35% în cazul fructelor. Piaţa de legume-fructe este estimată la aproximativ 700 de milioane de euro”, a spus directorul executiv al Organizaţiei Interprofesionale Legume-Fructe Prodcom.

    Potrivit datelor transmise de INS, în anul 1989, în România erau înregistrate aproape 240.000 de hectare de livezi, iar între timp suprafaţa a scăzut la 147.000 de hectare. Tănase spune că din acestă suprafaţă, doar 75.000 de hectare sunt “pe rod”. În ultimii 10 ani au fost plantate doar 7.500 de hectare de livezi, potrivit reprezentantului producătorilor.

    El a adăugat că multe livezi sunt îmbătrântite şi fructele nu se pretează pentru consum.

    “Patrimoniul pomicol şi consumul de fructe româneşti sunt în declin. Românii preferă să consume fructe din import, care sunt mai frumoase. Se întâmplă acest lucru atât în cazul merelor şi perelor, cât şi al prunelor, cireşelor, vişinilor şi caiselor. Dacă nu se schimbă ceva, dacă nu se evidenţiază cumva în pieţe produselor româneşti şi dacă nu se reglementează această piaţă, ca să putem supravieţui, în 3-5 ani acestea ar putea dispărea din consum”, a continuat Tănase.

    Acesta a afirmat că an de an, tot mai mulţi producători români renunţă la livezi, din cauză că nu-şi recuperează costurile, şi fie vând terenurile, fie cultivă cereale pe ele.

    Majoritatea fructelor care concurează cu produsele româneşti provin din Polonia şi Olanda, dar şi din Grecia şi Ungaria.

    În România s-au produs anul trecut 129.000 de tone de fructe, faţă de 132.000 de tone în 2009, potrivit datelor INS.

    Importurile de fructe au totalizat anul trecut, potrivit INS, 294 de milioane de euro, iar exporturile 74 de milioane de euro. În 2009 s-au importat fructe de 175 milioane de euro şi s-au exportat de 39 de milioane de euro.

    Atât importurile, cât şi importurile au crescut constant în ultimii ani, indicând faptul că fructele autohtone îşi fac din ce în ce mai greu loc în piaţa românească.

  • Fructele româneşti ar putea dispărea din magazine şi pieţe în următorii ani – producători

    “Doar 60% din consumul la nivel naţional este asigurat de piaţa internă la legume şi 30-35% în cazul fructelor. Piaţa de legume-fructe este estimată la aproximativ 700 de milioane de euro”, a spus directorul executiv al Organizaţiei Interprofesionale Legume-Fructe Prodcom.

    Potrivit datelor transmise de INS, în anul 1989, în România erau înregistrate aproape 240.000 de hectare de livezi, iar între timp suprafaţa a scăzut la 147.000 de hectare. Tănase spune că din acestă suprafaţă, doar 75.000 de hectare sunt “pe rod”. În ultimii 10 ani au fost plantate doar 7.500 de hectare de livezi, potrivit reprezentantului producătorilor.

    El a adăugat că multe livezi sunt îmbătrântite şi fructele nu se pretează pentru consum.

    “Patrimoniul pomicol şi consumul de fructe româneşti sunt în declin. Românii preferă să consume fructe din import, care sunt mai frumoase. Se întâmplă acest lucru atât în cazul merelor şi perelor, cât şi al prunelor, cireşelor, vişinilor şi caiselor. Dacă nu se schimbă ceva, dacă nu se evidenţiază cumva în pieţe produselor româneşti şi dacă nu se reglementează această piaţă, ca să putem supravieţui, în 3-5 ani acestea ar putea dispărea din consum”, a continuat Tănase.

    Acesta a afirmat că an de an, tot mai mulţi producători români renunţă la livezi, din cauză că nu-şi recuperează costurile, şi fie vând terenurile, fie cultivă cereale pe ele.

    Majoritatea fructelor care concurează cu produsele româneşti provin din Polonia şi Olanda, dar şi din Grecia şi Ungaria.

    În România s-au produs anul trecut 129.000 de tone de fructe, faţă de 132.000 de tone în 2009, potrivit datelor INS.

    Importurile de fructe au totalizat anul trecut, potrivit INS, 294 de milioane de euro, iar exporturile 74 de milioane de euro. În 2009 s-au importat fructe de 175 milioane de euro şi s-au exportat de 39 de milioane de euro.

    Atât importurile, cât şi importurile au crescut constant în ultimii ani, indicând faptul că fructele autohtone îşi fac din ce în ce mai greu loc în piaţa românească.

  • Ce taxe percep Orange, Vodafone şi Telekom pentru apelurile clienţilor către operatorii din call-center

    Orange România percepe abonaţilor persoane fizice care doresc acces direct la operator, prin numărul 401, un tarif de 0,15 euro/minut, TVA inclus, oferind primele 40 de secunde gratuit celor care apelează. Abonaţii pot apela însă gratuit numărul 411 între orele 8 şi 21. Pentru clienţii care deţin cartele preplătite, serviciul 444 este gratuit între orele 8 şi 21 pentru primele două apeluri în 30 zile, iar începând cu al treilea apel tariful este de 0,65 euro/apel. În intervalul 21 şi 8 transferul la operator este taxat cu 0,65 euro/apel pentru toţi clienţii Orange România, potrivit informaţiilor disponibile pe siteul companiei

    Clienţii Vodafone România pot apela gratuit la *222 departamentul de relaţii clienţi, însă plătesc 0,68 euro/apel, indiferent de durată, dacă solicită transfer direct la operator apelând numărul *555 disponibil non-stop, arată datele companiei.

    Şi Telekom România percepe începând cu luna septembrie 2014 tarife pentru apelurile în call-center. Astfel, dacă în interval de 30 de zile un client a efectuat trei apeluri abuzive către Serviciul de Vânzări şi Relaţii cu Clienţii, acesta nu va mai avea acces gratuit la acest serviciu pentru o perioadă de 30 de zile. În acest interval, clientul poate apela numărul taxat 0903904903 cu 2 euro/apel, informează Telekom România pe pagina de internet: “Telekom România îşi rezervă dreptul de a limita accesul gratuit la acest serviciu pentru clienţii care îl folosesc în mod abuziv”. Numărul 0903904903 cu tarif de 2 euro/apel este serviciul de suport premium pe care compania îl pune la dispoziţia clienţilor care doresc să apeleze cu prioritate serviciul de relatii cu clienţii. Clienţii au posibilitatea, în continuare, de a apela gratuit la 1234 serviciul de vânzari şi relaţii cu clienţi.

    Orange, Vodafone şi Telekom sunt cele mai mari trei companii din telecom de pe piaţa locală, după numărul de clienţi ai serviciilor de telefonie mobilă. RCS&RDS, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de cablu TV şi internet fix, a început să îşi facă simţită prezenţa abia în acest an şi pe segmentul de telefonie mobilă, potrivit ZF.

    Vă aştept opiniile mai jos, în secţiunea de comentarii.

  • Ce taxe percep Orange, Vodafone şi Telekom pentru apelurile clienţilor către operatorii din call-center

    Orange România percepe abonaţilor persoane fizice care doresc acces direct la operator, prin numărul 401, un tarif de 0,15 euro/minut, TVA inclus, oferind primele 40 de secunde gratuit celor care apelează. Abonaţii pot apela însă gratuit numărul 411 între orele 8 şi 21. Pentru clienţii care deţin cartele preplătite, serviciul 444 este gratuit între orele 8 şi 21 pentru primele două apeluri în 30 zile, iar începând cu al treilea apel tariful este de 0,65 euro/apel. În intervalul 21 şi 8 transferul la operator este taxat cu 0,65 euro/apel pentru toţi clienţii Orange România, potrivit informaţiilor disponibile pe siteul companiei

    Clienţii Vodafone România pot apela gratuit la *222 departamentul de relaţii clienţi, însă plătesc 0,68 euro/apel, indiferent de durată, dacă solicită transfer direct la operator apelând numărul *555 disponibil non-stop, arată datele companiei.

    Şi Telekom România percepe începând cu luna septembrie 2014 tarife pentru apelurile în call-center. Astfel, dacă în interval de 30 de zile un client a efectuat trei apeluri abuzive către Serviciul de Vânzări şi Relaţii cu Clienţii, acesta nu va mai avea acces gratuit la acest serviciu pentru o perioadă de 30 de zile. În acest interval, clientul poate apela numărul taxat 0903904903 cu 2 euro/apel, informează Telekom România pe pagina de internet: “Telekom România îşi rezervă dreptul de a limita accesul gratuit la acest serviciu pentru clienţii care îl folosesc în mod abuziv”. Numărul 0903904903 cu tarif de 2 euro/apel este serviciul de suport premium pe care compania îl pune la dispoziţia clienţilor care doresc să apeleze cu prioritate serviciul de relatii cu clienţii. Clienţii au posibilitatea, în continuare, de a apela gratuit la 1234 serviciul de vânzari şi relaţii cu clienţi.

    Orange, Vodafone şi Telekom sunt cele mai mari trei companii din telecom de pe piaţa locală, după numărul de clienţi ai serviciilor de telefonie mobilă. RCS&RDS, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de cablu TV şi internet fix, a început să îşi facă simţită prezenţa abia în acest an şi pe segmentul de telefonie mobilă, potrivit ZF.

    Vă aştept opiniile mai jos, în secţiunea de comentarii.

  • Echipa Brain Institute a ajuns la 12 medici şi peste 400 de pacienţi operaţi la un an de la demararea proiectului

    Sergiu Stoica şi Ionuţ Pătrăhău au anunţat în premieră proiectul Brain Institute în Business Magazin, articolul prezentând în exclusivitate prima iniţiativă de acest fel din România.

    Cei doi au lansat, în luna iunie, Brain Careers, un programul destinat medicilor aflaţi în ultimul an de rezidenţiat în neurochirurgie din centrele universitare din România. Cei mai promiţători tineri neurochirurgi au învăţat timp de o lună în echipa doctorului Sergiu Stoica. Dr. Cristina Mihoc din Timişoara se va alătura echipei începând cu anul 2015 şi, împreună cu dr. Mihai Crăciun, se va supraspecializa în neuro-oncologie.

    “Modelul pe care vrem să îl urmăm în dezvoltarea Brain Institute este cel nord-american, respectiv supraspecializarea echipei medicale pe fiecare dintre ramurile neurochirurgiei. Acoperim deja cu succes chirurgia bazei craniului şi neurochirurgia vasculară, iar echipa formată din dr. Mihai Crăciun şi dr. Cristina Mihoc va fi dedicată neuro-oncologiei”, a spus dr. Sergiu Stoica, neurochirurg, co-fondator BRAIN Institute.

    În ceea ce priveşte chirurgia spinală, în luna octombrie, dr. Tiberiu Maior din Cluj-Napoca a intrat în Brain Institute. Echipa coordonată de dr. Maior va trata în principal tumori spinale, dar şi afecţiuni traumatice şi alte afecţiuni uzuale.

    “Accesul social a fost, de la început, cea mai importantă componentă a viziunii noastre. În anul 2014, am avut 428 de pacienţi operaţi, din care peste 10% au fost cazuri sociale”, a spus Ionuţ Pătrăhău, cofondator Brain Institute.