BusinessMagazin

Blog

  • Cum si de ce s-a vandut Guzuchim

    „Telefonul a venit la momentul potrivit“, rezuma succint omul de afaceri Daniel Guzu primul contact cu Oresa Ventures, compania de investitii care avea sa-i devina partenera in afacerea cu lacuri si vopsele pe care a fondat-o in urma cu aproape 12 ani.

     

    Faptul in sine e deja cunoscut: suedezii de la Oresa Ventures au preluat 49% din actiunile producatorului de vopsele Guzuchim intr-o tranzactie de noua milioane de euro, care presupune achizitia unui pachet minoritar combinata cu o majorare de capital. Ca atare, Guzuchim este evaluata la 18 milioane de euro, o suma net diferita de cele 1.500 de marci germane (750 de euro), cu care Guzu a pornit afacerea in 1994. O mare diferenta exista si intre subsolul cladirii aproape parasite din cartierul bucurestean Rahova in care Guzu – pe atunci proaspat absolvent al facultatii si posesor al diplomei de inginer chimist – si unul dintre colegii sai au inceput sa produca antigel si apa demineralizata (distilata) si fabrica moderna pe care Guzuchim o construieste in Popesti-Leordeni. Iar diferentele nu tin numai de arhitectura. Un singur exemplu: daca in primul an de activitate au produs patru tone de antigel, anul trecut au livrat aproape 3.000 de tone. Totusi, antigelul nu mai ocupa acum un loc de frunte intre produsele Guzuchim. Din 1998, cand compania a inceput sa-si diversifice portofoliul, vopselele decorative au devenit noua vedeta a Guzuchim, aducandu-i an de an cresteri importante.

     

    Anul trecut insa, dupa mai bine de un deceniu, Viorel Berbec, partenerul lui Guzu, a hotarat sa se retraga din companie pentru „a avea mai mult timp liber“, dupa cum spune fondatorul firmei. Cum Daniel Guzu nu era tentat sa rascumpere participatia acestuia pentru a nu creste gradul de indatorare al Guzuchim, telefonul de la Oresa a picat cum nu se putea mai bine. Pe langa achizitia pachetului de actiuni, Oresa aduce si bani in companie pentru a sprijini planurile de extindere si dezvoltare ale Guzuchim.

     

    Negocierile au decurs repede, fara puncte divergente. Si, chiar daca a mai fost contactat si de alte fonduri de investitii, Guzu a preferat sa mearga mai departe pe mana suedezilor. Daca avantajele antreprenorului sunt clare, ce au de castigat cei de la Oresa Ventures? Prin aceasta tranzactie, fondul suedez se implica intr-o companie care controleaza aproape o cincime din piata vopselelor decorative, estimata la 130-140 de milioane de euro. O piata cu un potential de crestere insemnat, dat fiind ca in Romania consumul de vopsea este estimat la 3-4 kilograme/cap de locuitor, in timp ce la vecinii din Ungaria este de trei ori mai mare.

     

    „Teoretic, exista un potential de crestere de trei ori in cativa ani“, remarca Daniel Guzu. Si chiar daca nu vom ajunge atat de repede la statistici similare cu cele ale Ungariei, „piata tot ar trebui sa creasca cu minimum 50-60% in trei ani“, estimeaza Laurentiu Ispir, investment officer la Oresa Ventures. Planurile Guzuchim, companie care este acum in plin proces de schimbare a numelui in Fabryo, vizeaza insa o crestere mai mare decat a pietei. Anul trecut, Guzuchim a avut o cifra de afaceri de circa 25 de milioane de euro, estimand pentru 2006 vanzari de peste 30 de milioane de euro. „Mizam pe o crestere de 20-30%. Nu stiu cu cat va creste piata, se vorbeste de 10%, dar noi ne bazam estimarile pe imbunatatirea distributiei“, afirma Guzu. Cu alte cuvinte, Guzuchim vrea sa muste din felia competitorilor. De altfel, Ispir crede ca firma va ajunge in urmatorii ani la o cota de 24% din piata, fata de 18% cat detine in prezent.

     

    Piata romaneasca a vopselelor decorative este dominata acum de patru mari producatori locali: Policolor, Köber, Düfa si Guzuchim, care detin impreuna o cota de aproximativ 70-75 de procente. Marii producatori din Europa au o prezenta relativ slaba, manifestata mai mult prin importuri. Este si unul dintre motivele pentru care companiile din industrie au intrat in atentia fondurilor de investitii, care sunt implicate in trei dintre cele patru mari companii producatoare de vopsele. Fosta Intreprindere de Lacuri si Vopsele Bucuresti, infiintata in 1965, rebotezata Policolor in 1990, este controlata inca de la finalizarea privatizarii, in 1997, de fonduri de venture capital. In prezent, principalii actionari ai Policolor sunt Romanian Investment Fund (39,4% din actiuni), Fondul Romano-American pentru Investitii (33,3%), Romanian Reconstruction (10,4%) si Citibank Romania (7,3%).

     

    Pentru aceste fonduri, investitia este deja la maturitate, astfel incat nu este exclusa varianta unui exit in urmatoarea perioada. Düfa a fost preluata in iunie anul trecut de compania americana de investitii Advent International intr-o tranzactie evaluata la circa 18 milioane de euro. Iar din cate spun surse din piata, nici cei de la Köber nu s-ar putea plange de lipsa unor oferte de cumparare. Ce i-a atras totusi pe investitorii cu capital de risc catre producatorii de vopsele? Potrivit lui Laurentiu Ispir, piata vopselelor decorative are din perspectiva fondurilor de investitii doua mari atuuri. Pe de-o parte, este in crestere, iar „cresterea abia acum incepe“. Totusi, in Romania sunt multe industrii care „au potential“, deoarece consumul este mult sub cel inregistrat in tarile din jur, dar care totusi nu se remarca prin evolutii spectaculoase. Spre deosebire de acestea, spune Laurentiu Ispir, in domeniul materialelor de constructii „simti si vezi cum creste consumul“. „Cand iesi afara, vezi ca toata lumea construieste, varuieste, renoveaza, vezi cu ochii tai cum creste piata.“

     

    Potrivit Patronatului Societatilor de Constructii, piata romaneasca a constructiilor ar putea creste pana la sfarsitul anului cu 15-20 de procente, pana in jurul valorii de sapte miliarde de euro, si pe fondul lucrarilor de infrastructura.

     

    Revenind la atuurile invocate de Ispir, cel de-al doilea este marja de profitabilitate. „In cazul actorilor importanti, EBITDA (Earning Before Interests Taxes Depreciation and Amortization – profit inainte de plata dobanzilor, taxelor, deprecierii si amortizarii – n.r.) poate fi in jur de 20%, ceea ce este OK“, explica Ispir. Oficialul Oresa nu a facut nici un comentariu in legatura cu profitabilitatea Guzuchim, insa potrivit unor informatii publicate de Ziarul Financiar, marja profitului net s-ar ridica la 8%. Iar celor doua avantaje deja amintite li se poate adauga si lipsa investitorilor strategici de pe piata, pe fondul dimensiunilor inca reduse, apreciaza cei din industrie.

     

    „Piata vopselelor este cam mica acum“, spune Emma Popa-Radu, reprezentanta in Romania a Advent International, proprietarul Düfa. De aceea, adauga aceasta, „este o piata pe care are logica sa intre un investitor financiar, sa dezvolte compania in cativa ani si sa vanda apoi catre un strategic“.

    Pe de alta parte, potrivit unor surse din piata, deja mai multi giganti ai industriei chimice din Europa s-au aratat interesati de cei mai mari actori ai pietei romanesti a vopselelor. Dintre numele vehiculate, amintim aici doar cateva, cum ar fi Akzo Nobel, SigmaKalon sau Tikkurila.

     

    Olandezii de la SigmaKalon, bunaoara, sunt deja prezenti pe piata romaneasca printr-o companie infiintata de subsidiara din Ungaria impreuna cu o firma din Miercurea Ciuc. Si DAW, divizia grupului german Caparol, are un parteneriat cu grupul de firme Benta – DAW Benta – care detine, conform estimarilor companiei, 5% din piata de vopsele. In acelasi timp, finlandezii de la Tikkurila au pornit o strategie agresiva de consolidari, mai intai pe piata nordica, si mai recent in Europa de Est. Grupul finlandez este prezent in tarile baltice, in Polonia si a preluat in urma cu cateva luni un important producator rus de vopsele, devenind numarul unu pe piata din Rusia. In opinia oficialilor Tikkurila, cea mai mare crestere va veni din Europa de Est, „unde pietele de vopsele avanseaza pentru a tine pasul cu cresterea standardului de viata“.

     

    Si in statele vecine, situatia este similara pietei romanesti, cu trei-patru companii care controleaza mai bine de trei sferturi din piata totala. De altfel, procesul de consolidare va continua si nu este exclus ca in urmatorii doi ani sa apara alte fuziuni sau chiar o intrare in forta a unui investitor strategic. Daca vreunul dintre marii producatori europeni vrea sa intre pe piata romaneasca nu are la indemana decat alternativa unei achizitii. Importurile, spune Guzu, sunt mici si in scadere. „De obicei, vopselele nu prea calatoresc, doar produsele speciale. Procesul de productie nu e complicat si de aceea, vopseaua decorativa este in general o afacere locala.“

     

    Si Laurentiu Ispir apreciaza ca este imposibil sa o iei de la zero. „Nu cumperi neaparat o fabrica, cumperi de fapt brandurile si reteaua de distributie.“ Printre marcile cumparate de Oresa Ventures se numara Savana (vopsea lavabila) pe segmentul premium, Rost (vopsea alchidica) si Innenweiss (vopsea lavabila) pe segmentul mediu de preturi si Ekonomic pe segmentul low.

     

    Ceea ce s-a petrecut in industria vopselelor se poate repeta si pe alte segmente ale pietei materialelor de constructii. Acest sector devine tot mai atractiv pentru fondurile cu capital de risc cu cat alte arii traditionale pentru investitiile de venture capital se ingusteaza (vezi bunurile de larg consum, industria farmaceutica sau serviciile financiare). Pe de alta parte, cresterea continua a industriei atrage ca un magnet.

     

    „Suntem interesati in continuare de materiale de constructii. Si nu numai noi, probabil ca toate fondurile de investitii“, spune Ispir de la Oresa Ventures. Emma Popa-Radu de la Advent are o pozitie ceva mai nuantata: „Nu e chiar atat de simplu. Trebuie sa-ti dai seama care din segmente cresc intr-adevar, care sunt dominate de strategici, la care barierele de intrare nu sunt foarte mari“. Chiar si asa, ea admite ca exista segmente care „sunt inca atragatoare“ si ca Advent urmareste unele produse si unele companii, fara a da insa mai multe detalii.

     

    Pana la sfarsitul anului, Guzuchim va finaliza investitia intr-o noua fabrica, in sudul Bucurestiului – partial functionala la aceasta ora. In paralel, compania de investitii va implementa un nou sistem de management si va incheia procesul de rebranding. Dar accentul va fi pus pe dezvoltarea retelei de distributie si consolidarea brandurilor. Iar in acest punct va intra in scena Oresa, Guzu recunoscand ca reprezentantii fondului au mai multa experienta pe partea de vanzari si marketing. „Eu sunt inginer, m-am implicat cat am putut in aceste domenii, dar m-am focusat mai mult pe problemele tehnice si de dezvoltare.“ Si cum pozitia de manager nu l-a facut sa uite ca la baza este chimist, Guzu merge in fiecare zi in laboratorul companiei. De acum, telefoanele mai pot astepta.

  • Bancile asteapta lamuriri de la BNR

    Intr-un cadru economic pe care-l definesc drept confuz, dealerii din banci se asteapta ca sedinta BNR din 11 mai, unde se va discuta si aproba raportul trimestrial asupra inflatiei, sa aduca putine schimbari, dar multe lamuriri.

     

    O crestere de un punct procentual a dobanzii de politica monetara, „batuta in cuie“ la 8,5% inca de acum doua sedinte ale BNR (din februarie), ar creste costurile bancii centrale, peste noapte, cu circa 200 mil. lei noi (57 mil. euro). Asta daca volumul fondurilor atrase din piata prin sterilizare ar ramane la nivelul de acum, spune dealerul sef de la Bancpost, Dorin Badea. Adica circa 20,25 mld. lei noi (5,7 mld. euro), adauga el, dar „trebuie sa punem la socoteala si banii noi care ar intra in tara atrasi de o dobanda mai mare“.

     

    Pentru investitorii speculativi, veniti in Romania in cautarea randamentelor mari, guvernatorul Mugur Isarescu s-ar dovedi un bancher foarte darnic daca ar decide o majorare a dobanzii. O va face insa? Se justifica o crestere ce va spori si mai mult minusul consistent din contul de profit si pierdere al BNR? Argumentele dealerilor impotriva unei astfel de decizii se incadreaza, in mare, in acelasi registru: „o crestere de dobanda ar avea un efect periculos asupra cursului“ (Ionut Dumitru, Raiffeisen), „in ultimele doua luni a existat totusi o dezinflatie, deci nu s-ar justifica o majorare“ (Florian Libocor, BRD), „impactul cresterilor de preturi neprevazute anterior asupra inflatiei nu sunt inca bine definite“ (Dorin Badea, Bancpost).

     

    Exista si opinii conform carora o majorare a dobanzii de politica monetara,  cea la care banca centrala atrage surplusul de bani din piata, ar fi necesara. „Mie mi se pare ca ar fi necesar, macar un 0,5% in plus“, spune Florin Citu, economist sef la ING Bank – o banca ce se bazeaza, insa, destul de mult pe plasarea lichiditatilor la BNR. Argumenteaza ca obiectivul primordial urmarit de BNR ar trebui sa fie reducerea inflatiei, amenintata acum de cresteri de preturi (petrol), de introducerea a noi taxe (pe viciu,  accize), dar si de evolutiile recente (cresterea galopanta a activitatii de creditare).

     

    „Sunt sceptic, insa, ca se va lua o astfel de masura (de majorare – n.r.)“, spune el, argumentand ca e mult mai probabil ca vesti noi sa nu vina decat in august, cand BNR va discuta din nou raportul asupra inflatiei. Atunci, crede el, oficialii bancii centrale vor schimba cu totul tinta de inflatie, ambitioasa in opinia specialistilor, in contextul actual. „Probabil vor schimba orizontul de inflatie pentru anul viitor“, crede Citu, de la 4%, plus-minus un procent fata de cel stabilit in prezent, de 5%.

     

    Economistul sef de la ING semnaleaza si atitudinea bancherilor din ultima perioada. „De ce“, se intreaba el retoric, „sa mai plasez banii la BNR, daca am alte surse de profit mai mari?“. Asa se face ca, desi BNR a ramas consecventa politicii de a atrage in depozite si certificate de depozit tot excesul de lichiditate, la dobanzi interesante pentru bancheri, „nu se prea mai duc bancile“ – apreciaza Citu. Datele arata ca la finele lui martie suma atrasa in seiful BNR prin depozite la o luna si certificate de depozit, practic cele doua instrumente de sterilizare, era de 23,15 mld. lei (6,5 mld. euro).

     

    Adica in crestere cu cca. 16% in euro fata de aceeasi perioada a anului trecut, dar in scadere fata de ianuarie (cand soldul ajunsese la 25,6 mld. lei; 7 mld. euro) si februarie (22 mld. lei; 6,2 mld. euro). Pe de alta parte, creditul neguvernamental a crescut sustinut, in pofida sperantelor BNR: plus 40% in termeni reali fata de aceeasi perioada a anului trecut, si mult peste cei 25-30% in termeni reali anticipati de BNR. Cu toate astea, scenariul in care bancile vor reusi sa plaseze tot disponibilul pe care il au in economia reala, in credite, scapand astfel BNR de costurile mari de sterilizare, e „mai mult de viitor“, spune Ionut Dumitru.

     

    In plus, bancherii spun la unison ca „pierderile bancii centrale sunt inevitabile; cineva trebuie sa si le asume“. Pe de alta parte, la finele anului trecut, guvernatorul Isarescu atragea atentia ca „pierderile ar trebui cumva impartite intre banca centrala si bancile comerciale“. Dar cand BNR a incetat sa mai sterilizeze excesul de lichiditate de pe piata, la finele anului trecut, dobanzile platite de banci la depozite s-au prabusit pur si simplu – tragand dupa sine economisirea si umfland consumul populatiei.

     

    „Costurile pe care le are banca centrala din sterilizare“, adauga Florian Libocor, economist la BRD, „erau de asteptat, atata vreme cat si-au asumat (BNR – n.r.) liberalizarea contului de capital in contextul unei economii slab restructurate“. Ba mai mult, adauga, putea fi si mai rau, daca nu ne ajuta conjunctura internationala – prin evolutiile dobanzilor, a monedelor si a investitiilor. Nici el nu vede „nici un argument pentru cresterea dobanzii“, cel putin nu pana in august, cand se asteapta „sa se miste, indiferent daca in plus sau in minus“. Cu toate astea, Libocor crede ca spre Romania vor fi, in perioada urmatoare, „relocati o multime de bani din alte regiuni“ – lucru care va presa pe aprecierea leului in raport cu valutele.

     

    Radu Craciun, analist sef la ABN Amro, spune ca urmeaza o perioada cu intrari de valuta sezoniere. O eventuala crestere a dobanzii de politica monetara „nu ar face decat sa se adauge acestei sezonalitati a intrarilor de valuta, stimulandu-le“ si presand pe aprecierea monedei nationale. Si cum deja leul cocheteaza cu nivelul de 3,46, adauga Radu Craciun, „o majorare era mai indicata acum o luna decat acum“, cand piata era stabila si interesul investitorilor speculativi pentru Romania ceva mai mic.

     

    De luna trecuta, leul s-a apreciat accentuat, sub presiunea intrarilor de valuta, asa ca, incheie el, „nu se va intampla nimic“. Cel putin la capitolul dobanda, pentru ca in privinta tintei de inflatie, si Craciun anticipeaza o schimbare, dar in august. Recent, guvernatorul Isarescu si-a mai indulcit discursul in privinta inflatiei, lasand sa se inteleaga ca anii viitori ar putea aduce o dezinflatie mai lenta decat era anticipat. Motivatile tin de iminenta cresterii preturilor administrate, de cresterea accizelor, de nou introdusa taxa pe viciu. In martie, inflatia anualizata s-a plasat la 8,4%, cel mai scazut nivel din ultimele luni, dar peste tinta BNR.

     

    Important pentru sedinta de joi ar fi ca „BNR sa-si determine reactia fata de aceste cresteri de preturi“, crede Dorin Badea, anticipand o sedinta „linistita“, fara multe surprize. In opinia sa, oficialii bancii centrale au doua variante: fie schimba tinta de inflatie, fie decid ca deviatiile induse de cresterile de preturi sunt „factori externi“ si merg mai departe. In a doua varianta abia e de anticipat o crestere a dobanzilor. Una peste alta, insa, e greu de anticipat pe ce varianta vor merge, incheie Badea, pariind mai degraba pe faptul ca va fi mai mult o „sedinta de clarificare“.

  • OPORTUNITATI: UEFA, o sansa rara pentru Vodafone si Orange Romania

    Recentele meciuri din Cupa UEFA dintre Steaua si Rapid le-au oferit celor doi operatori romani Orange si Vodafone o nesperata ocazie de promovare in forta a serviciilor multimedia pe telefonul mobil. 

     

    Fotbalul starneste pasiuni, iar impulsul emotional este unul din principalii factori care vinde continut multimedia pe portalele mobile ale operatorilor (gen tonuri de apel, wallpaper, melodii, clipuri video). Iar pentru ca fanii fotbalului sa fie adusi pe terenul potrivit, adica pe portalurile mobile, ce ocazie mai buna poate exista decat o confruntare rara intre doua echipe romanesti intr-o faza superioara a cupelor europene? O spune chiar Liliana Solomon, director executiv (CEO) al Vodafone Romania, care marturiseste ca „au fost mai multi decat ne-am asteptat, ceea ce arata ca exista o piata“. Concret, cele doua meciuri dintre Steaua si Rapid au fost urmarite de 15.000 de clienti ai Vodafone, in timp ce Orange a facut publica doar audienta pentru meciul retur – 8.000 de utilizatori. Cam aceleasi sunt si cifrele care arata cat timp au ramas telespectatorii in fata telefoanelor: 3,5 minute in cazul Vodafone si 3 minute pentru Orange.

     

    Daca ar fi sa comparam cifrele de audienta pe telefon cu cele de la televizor (meciul retur dintre Steaua si Middlesbrough a batut recordul de audienta, cu 6,6 milioane de telespectatori), desigur ca publicul fidel telefonului mobil pare insignifiant. Dar pentru operatori cifrele in cauza au cu totul alte valente: raportata la o zi obisnuita, meciurile de fotbal din Cupa UEFA au crescut traficul de date in retelele de telefonie de 8,5 ori pentru Orange si de 8 ori pentru Vodafone, iar numarul utilizatorilor unici care au folosit serviciile de televiziune in direct a crescut la ambii operatori de mai mult de 3 ori.

     

    Orange a cumparat drepturile de difuzare de la Realitatea TV, iar Vodafone le-a obtinut de la Sport Evolution Group, partener exclusiv al FRF pentru activitatile de marketing, insa nici unul dintre operatori nu a facut publice nici sumele implicate in aceste tranzactii, nici veniturile obtinute in urma transmisiei. Pe de alta parte, transmiterea acestor meciuri ar trebui privita mai degraba ca o investitie intr-o campanie de familiarizare a publicului cu serviciile de ultima generatie.

     

    „Suntem in stadiul in care incercam sa oferim clientilor nostri continut cat mai divers si competitii sportive la zi pentru a le trezi interesul de a utiliza si telefonul mobil pentru urmarirea unor astfel de evenimente“, explica Andreea Zega, content & multimedia division  manager la Orange. Iar un suporter al unei echipe de fotbal poate fi un client ideal pentru un operator de telefonie mobila. Aneta Bogdan, managing partner al Brandient, declara recent ca un pasionat de fotbal are cateva calitati interesante pentru orice afacere. „Cate branduri comerciale cunoasteti care sa se poata lauda cu un astfel de comportament al consumatorilor lor? Cand ai consumatori cu loialitati atat de puternice, este clar ca trebuie sa profiti si sa le oferi cat mai multe oportunitati de experiente cu brandul respectiv.“

     

    Intr-adevar, oferta operatorilor de telefonie mobila nu se rezuma numai la difuzarea in direct a meciurilor. Portalurile Orange World si Connex Play, prin care cei doi operatori distribuie continut multimedia, contin multe alte tentatii pentru un microbist. De la tonuri de apel cu imnul echipelor de fotbal la videoclipuri cu goluri din campionatul intern sau informatii furnizate la cerere prin SMS despre fazele importante ale unui meci in timpul jocului, toate incearca sa-i faca pe consumatori sa cumpere sau sa revina pe portal. Orange a ridicat la 13 numarul posturilor TV ce pot fi urmarite in direct pe telefonul mobil, iar intrarea brandului Vodafone in Romania va insemna si lansarea Vodafone Live!, portalul de continut multimedia al operatorului britanic. Si cum Vodafone va sponsoriza UEFA Champions League, apartenenta la grup a filialei din Romania ar putea insemna si accesul la nivel local la continut video provenit de la cea mai importanta competitie europeana de fotbal inter-cluburi.

     

    In acest moment, operatorii de telefonie estimeaza ca mai putin de 5% din totalul telefoanelor detinute in Romania sunt compatibile cu serviciile de TV mobil. Daca avem in vedere ca numarul total al telefoanelor vandute oficial se apropie de 14 milioane, inseamna ca cei doi operatori se bat deocamdata pe un public potential mai mic de 700.000 de persoane. Chiar si asa, nu toti cei care au un telefon compatibil ii folosesc toate functiile disponibile. Vodafone a raportat recent un numar de 135.000 de clienti ai serviciilor 3G, iar Orange nu a publicat inca numarul clientilor care folosesc reteaua EDGE.

     

    Insa evenimentele sportive, si mai ales meciurile de fotbal, par a fi prilejul ideal pentru ca operatorii sa-si poata obisnui clientii cu aceste servicii. „In general dupa transmisiunea in direct a unui meci se observa o crestere a numarului de utilizatori si a traficului cu cateva procente fata de valorile inregistrate anterior“, spune Andreea Zega.

     

    In acest ritm, cu numarul mare de suporteri din Romania, retelele de telefonie mobila au nevoie de rabdare, de investitii in drepturi de difuzare si nu in ultimul rand de echipe romanesti cu performante cat mai bune pentru ca penetrarea noilor servicii in randul clientilor sa fie un meci castigat.

  • Fotbal pe toate canalele

    Valul de audienta pe care il produc meciurile importante de fotbal il simt, la un alt nivel, si alti operatori din Europa. O estimare a FIFA mentioneaza ca in aceasta vara 1 miliard de telespectatori vor privi meciurile Campionatului Mondial din Germania. Dintre acestia, aproape jumatate vor avea telefoane cu acces Internet si transfer de date, conform unui raport al companiei de cercetare Ovum.

     

    CM PE MOBIL: Operatorul T-Mobile din Germania a incheiat deja un acord pentru difuzarea a 20 de meciuri din competitie pe telefonul mobil. Contractul cu T-Mobile a fost al doilea care implica transmiterea in direct a Campionatului Mondial, dupa ce Swisscom a facut un anunt similar.

     

    INTERES: Studiile facute in Germania arata ca deja 78% dintre consumatori vad televiziunea pe mobil ca o idee buna sau excelenta si 82% declara ca ar fi dispusi sa plateasca pana la 12 euro pe luna pentru acest tip de serviciu. Mult mai rezervati decat europenii cand vine vorba de utilizarea telefoniei mobile, doar unul din opt americani s-a declarat interesat sa plateasca pentru televiziunea in direct pe terminal, conform unor studii realizate de firmele de cercetare In-Stat si Parks Associates. 

     

    500 mil.: Numarul telespectatorilor Campionatului Mondial de fotbal din Germania care detin telefoane cu acces Internet si transfer de date

     

    ASIA, IN FRUNTE: In Japonia, tara care da tonul tendintelor in noi tehnologii, televiziunea pe display-ul telefoanelor mobile este deja un mare succes. Oficiali ai operatorului DoCoMo, cu venituri de 2 miliarde de dolari din vanzarea de continut multimedia, spun ca televiziunea pe mobil este acum o afacere, impulsionata de cresterea vitezelor de transfer, reducerea costurilor si flexibilitatea detinatorilor de drepturi de autor.

  • Televiziunea la pachete

    Cand numarul abonamentelor la televiziunea prin cablu este cam acelasi an de an, iar cele prin satelit au un ritm preconizat de crestere de 100% anul acesta, unde e mai strategic sa investesti: in distributia de televiziune prin cablu sau in cea prin satelit?

     

    Vestea ca isi va face aparitia inca un furnizor de televiziune digitala – Boom TV, lansat saptamana trecuta – a fost primita cu o oarecare circumspectie in industrie acum circa doua luni. Semnele de intrebare s-au pus in dreptul rentabilitatii business-ului pe o piata in care existau deja trei jucatori (Digi TV al RCS-RDS, Focus Sat, cumparat intre timp de UPC si Max TV, detinut de micii cablisti), iar numarul consumatorilor era si asa insignifiant – dupa unele estimari, doar 1,38% dintre gospodariile prevazute cu televizor utilizau acest serviciu la sfarsitul anului trecut. De ce ar fi fost justificat, asadar, un start-up in aceasta afacere?

     

    Unul dintre argumente ar fi ca distributia de televiziune digitala – despre care se vorbeste in Romania abia de un an – e o afacere cu bataie lunga: usor-usor, vor patrunde si in Romania deprinderile de consum de televiziune din tarile dezvoltate – cum ar fi sistemul pay-per-view, consumul la cerere (Video-on-Demand) sau televiziunea interactiva -, deprinderi care ar urma sa hraneasca pe de o parte afacerile televiziunii direct-to-home, DTH (gen RCS-RDS sau Boom TV), dar si ale televiziunilor si producatorilor de continut digital, pe de alta parte.

     

    Asadar, ar rezulta ca vor castiga cei care isi fac temele inca de pe acum, iar Boom TV, lansat saptamana trecuta, isi propune sa se incadreze in aceasta categorie. Prin „teme“ s-ar intelege o investitie ridicata in tehnologie si continut in primul rand si o strategie de marketing gandita pe termen lung, in al doilea rand. In primul caz, grupul de companii israeliene care detine Boom TV (Elran Investments, Milomor Resido Group, la care se adauga RP Capital, un fond de investitii din Marea Britanie) sustine ca ar fi vorba de o valoare a investitiei de 15 mil. $ – din care mai bine de o treime ar fi pentru achizitia de continut. In cel de-al doilea caz, al strategiei de marketing, ar fi vorba despre „un concept cu totul nou in home entertainment“, spune compania. Un exemplu: la televizorul vechi al bunicii poti face karaoke la petrecerea pe care o dai cu prietenii, gratie unui canal de Karaoke, disponibil in pachetul Boom Music (specializat numai in muzica). Nu se poate inca spune si daca se vor gasi suficienti amatori care sa plateasca pentru un astfel de canal.

    „Facem revolutie“, sustine Isaac Waldman, presedintele Boom TV. Oferta de programe este defalcata in functie de interesul fiecaruia, explica el: exista pachetul generalist (canalele romanesti), cel de stiri, muzica, sport sau filme – in total sunt 10 pachete, iar in curand Boom va lansa si unul dedicat vorbitorilor de limba maghiara. Preturile abonamentelor variaza intre 0,4 euro/luna pentru pachetul News si 7 euro/luna pentru pachetul Movie 1 (fata de 3-4 dolari/luna cat costa numai HBO in oferta cablistilor; pentru mai multe pachete exista oferte de discount, spun oficialii Boom). Este de notat faptul ca abonamentul minim este de 9 euro, indiferent de mixul de programe ales.

     

    Compania ar putea miza pe faptul ca viitorii abonati vor socoti ca merita sa plateasca ceva mai mult pentru o oferta personalizata de canale si pentru o calitate superioara a imaginii, specifica televiziunii digitale in general. Dar, inainte de cei cativa euro in plus pe care ii vor plati lunar, viitorii clienti ai Boom TV trebuie sa dea 180 de euro pentru receiver, antena si montare.

     

    Ce il face pe Waldman sa creada ca romanii sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru televiziune personalizata? Si ca, astfel, isi va atinge target-ul, pe care il cifreaza la 120.000 de abonati intr-un an, in conditiile in care Focus Sat (cu o oferta mai saraca, e adevarat, si cu investitii de 5 milioane de euro) a atras in 14 luni 12.000 de abonati?

     

    Waldman, care face afaceri aici de sase ani (a fondat HAT Intl, distribuitor al telefoanelor Samsung), crede ca Romania a depasit pragul in care totul se reduce la tarife. „Piata romaneasca nu mai este una «price-sensitive». Sunt tot mai multi romani care ar fi dispusi sa plateasca pentru calitate“, spune Waldman. Pe de alta parte, el crede ca tot mai multi vor libertate de consum: „Daca nu ai copii, de ce sa platesti un abonament cu programe pentru copii? Cand poti primi in schimb doar ce te intereseaza, cu extra-optiuni de programe fata de oferta actuala?“.

     

    Optimismul celor de la Boom – care prognozeaza ca-si vor amortiza investitia intr-un an sau doi – nu se regaseste si la alti cunoscatori ai industriei. Break-even-ul va fi atins „intr-o perioada foarte lunga de timp“, comenta sub protectia anonimatului un om de afaceri din domeniu acum doua luni, cand aparusera primele zvonuri despre lansarea Boom TV. Ce ar putea justifica intrarea pe piata a Boom TV ar fi comunitatea de romani din Israel, adauga el pe atunci. „Sunt cateva sute bune de mii de romani in Israel. Ei ar putea fi o buna piata de desfacere pentru noul competitor.“ Oficialii Boom TV s-au grabit insa sa respinga ipoteza, desi spun ca stiu ca o astfel de practica ilegala, care lezeaza interesele de business ale furnizorilor de continut (si nu numai), este intalnita in randul altor operatori. „In afara de Republica Moldova – unde vom intra in curand – nu vom emite in afara granitelor tarii. Ar fi ilegal“, declara Isaac Waldman.

     

    Focusul Boom TV este sa largeasca, pe termen mediu, conceptul de „home-entertainment“. Oficialii Boom vorbesc deocamdata despre pay-per-view (vizionarea la bucata, contra-cost, a unui program, de pilda a unui blockbuster), dar nu ar fi exclus ca de la anul – dat fiind ritmul in care evolueaza piata – sa ne familiarizam cu termeni specifici consumului de televiziune din tarile occidentale, precum „personal video recording“ (PVR, avand functia aparatului de video de odinioara si care permite vizionarea programului ulterior momentului difuzarii), „video-on-demand“ (vizionarea programelor la cerere) sau „skip advertising“ (functie ce permite evitarea reclamelor).

     

    Cum e vazut acest fenomen direct-to-home (DTH) de advertiseri? Fara batai de cap. De pilda, Maria Tudor, managing director la Zenith Media, crede ca pe termen scurt DTH-ul nu va influenta in nici un fel bugetele de publicitate. Cablul are o distributie buna pentru segmentele de populatie vanate de advertiseri, iar acest lucru este, momentan, un dezavantaj pentru televiziunea digitala, spune ea. „Pentru publicitari, tot televiziunea traditionala ramane prioritara in investitiile pe TV.“ Si Radu Budes, managing partner la Splendid Media, crede ca televiziunea digitala va influenta relativ putin modul de alocare a bugetelor, „chiar si pe termen lung“. El atrage atentia totusi ca, platind un abonament putin mai scump, orice abonat al televiziunii digitale va putea opta pentru varianta „program liber de publicitate“ („skip advertising“, o functie ce ii permite telespectatorului sa sara peste pauzele publicitare). Mai mult, abonatul va putea alege categoriile de advertiseri din partea carora accepta sa vizioneze mesaje publicitare.

     

    Concluzia? Va mai trece timp pana cand in Romania se va putea vorbi de „skip advertising“ sau „vreau sa vad reclame numai de la bere si mobilier“. Dar nu prea mult, in ritmul in care evolueaza piata.

  • De unde?

    In conditiile in care cablul dicteaza in distributia de TV, pe ce mizeaza afacerile televiziunii DTH?

     

    NON-CABLU: Un prim val de crestere – mai concret in jur de 300.000 de potentiali utilizatori – va veni din randul celor 1,6 – 2,6 milioane de gospodarii dotate cu TV care nu au in prezent posibilitatea de cablare, estimeaza Valeriu Ionescu, fost vicepresedinte financiar la Focus Sat.

     

    NEMULTUMITII: Un al doilea val – tot de circa 300.000 de abonati – va putea veni din partea celor care sunt deja beneficiari de cablu, dar care nu sunt multumiti de serviciile oferite (la periferia oraselor sau in mediul rural). Sau / si din randul celor care isi au resedinta ori si-au construit case de vacanta in zone unde nu a penetrat cablul TV.

     

    CE VA FI: Astfel ca, in trei ani (2005-2007 inclusiv), numarul utilizatorilor DTH va fi de 300.000, este previziunea lui Ionescu. „Iar pana in 2010, vor fi cel putin 600.000.“

  • La ce bun sa mai mergi la CERF?

    In forfota necontenita de pe cei 14.000 de metri patrati ai Computers & Electronics Romanian Fair 2006 nu s-a batut palma pe loc si nici macar nu s-au facut negocieri. Atunci, de ce s-ar mai organiza un astfel de targ?

    “Buna ziua, aveti cumva o carte de vizita?“ Cam la atat s-au redus majoritatea schimburilor de replici, purtate aproape masinal, intre participantii la editia de anul acesta a CERF, cel mai mare targ de tehnologia informatiei si comunicatii din Romania. Mici antreprenori sau simple angajate trimise cu misiunea de a colecta teancuri de carti de vizita au amanat cu totii pentru o data ulterioara trierea companiilor cu care intr-adevar pot relationa, in incercarea de a ajunge la cat mai multe din cele aproape 140 de standuri ale expozitiei.

     

    „La targurile la care am fost nu mi-a aratat nimeni ca a semnat vreun contract pe loc. Astea sunt povesti. Dar, intr-adevar, este o buna ocazie de a-ti face contacte“, spune Cristian Nicolae, unul dintre proprietarii firmei SoftExpert din Craiova. Sorina Muresan, directorul general al Expotek, compania care organizeaza CERF, duce chiar mai departe ideea antreprenorului din Banie, aratand ca business-ul unei firme mici poate sa sufere schimbari importante dupa participarea la un astfel de targ. „Stiu un caz concret in care o firma a avut de trimis nu mai putin de 10.000 de oferte personalizate dupa una dintre editiile CERF.“

     

    Pe de alta parte, transformarile nu au ocolit nici targul in sine, care a evoluat de la un eveniment cu 15.000 de vizitatori si o suprafata expozitionala de 1.500 de metri patrati la unul de amploare, cu un spatiu de expunere de 14.000 de metri patrati si peste 80.000 de vizitatori (estimare 2006). Si tot la editia de anul acesta, marii producatori au inceput sa renunte la participarea prin dealeri sau parteneri, preferand varianta unui stand propriu. Este cazul Alcatel, AMD, LG, Philips, Panasonic, Sony, nume pentru care prezenta directa este o premiera. Intrebat de ce a luat aceasta decizie, directorul de marketing al AMD pentru Europa de Est, Reinhard Fabritz, o explica prin explozia pietei locale de PC-uri si dorinta de a creste vizibilitatea brandului in Romania. „Este un fel de CeBit mai mic. Poate la 10% din dimensiunea CeBit.“

     

    Pastrand proportiile, tinta marilor branduri este totusi diferita fata de targul international de la Hanovra: orientarea predilecta spre consumatorul final. Si cum prezenta trebuie sa ramana in memoria vizitatorilor, standurile sunt, de la an la an, tot mai colorate, daca nu chiar ostentative. La cat pot ajunge cheltuielile pentru un stand personalizat? „Intre cateva mii si o suta de mii de euro. Unii cheltuiesc si mai mult“, raspunde directorul Expotek. Iar din acesti bani, chiria reprezinta aproape jumatate, restul acoperind cheltuieli dintre cele mai variate, de la cele de creatie si personal la transportul materialelor.

     

    Pe de alta parte, participantii la editia de anul acesta au remarcat prezenta intr-o mare masura a vizitatorilor avizati, care cunosc produsele si ale caror intrebari i-au pus uneori in dificultate pe oficialii de la standuri. „Cam 40% dintre cei care au venit la noi stiau de ce vin la Panasonic, cu intrebari care uneori ii depaseau pe cei care puteau sa ofere explicatii“, recunoaste Laurentiu Faur, PR manager la Panasonic. De altfel, Sorina Muresan apreciaza ca cele 2.000 de persoane de la companiile care au stand au avut de discutat cu cel putin 10.000 de vizitatori care sunt implicati direct in domeniul IT&C.

     

    Anul trecut, Expotek a realizat o cifra de afaceri de 1 milion de euro, CERF fiind principalul eveniment organizat, alaturi de HiFi Arena (tot o expozitie IT&C) si de implicarea in organizarea Salonului Auto de la Bucuresti. 2006 va fi, probabil, un an mai bun. Chiria pentru spatiul ocupat de standuri oscileaza in functie de suprafata intre 99 de euro si 189 de euro pe metrul patrat. Daca inmultim cu cei 14.000 de metri patrati contractati, rezulta o marja a veniturilor cuprinsa intre 1,4 si 2,6 milioane de euro. O afacere buna pentru Expotek, companie care trece in dreptul cheltuielilor in proportie de aproape 25% promovarea evenimentului, in timp ce 20% din costuri sunt rezervate pentru inchirierea spatiului de la Romexpo.

     

    Pana la urma, notiunea de targ presupune existenta unor afaceri. Si fiecare dintre cei implicati in CERF incearca sa profite de orice oportunitate, fie ca e vorba de terasele care altfel ar fi goale sau de reclamele difuzate in regim intern la difuzoarele raspandite prin tot centrul expozitional; sau de pustiul care anul trecut a castigat un calculator, iar acum si-a incercat inca odata norocul completand zeci de taloane pentru concursurile organizate la cateva dintre standuri. Nume, prenume, telefon, e-mail. Toate contactele unui potential client de peste cativa ani.

  • Viitorul e aici?

    Cu toate ca editia de anul acesta a fost promovata ca una care anunta schimbarile ce bat la usa in IT&C, la sfarsitul targului unii vizitatori au ramas cu senzatia ca viitorul nu i-a luat prin surprindere, putine dintre produsele sau tehnologiile prezente in cadrul acestui salon fiind intr-adevar revolutionare.

     

    3G: Accentul s-a pus pe tehnologia 3G si aplicatiile ei. Orange a prezentat varianta proprie de servicii si portalul multimedia Orange World, iar Vodafone a facut demonstratii ale tehnologiei HSDPA, cu viteze de transfer de cel putin doua ori mai mari decat cele actuale.

     

    TELEFOANE: Samsung a prezentat doua modele de ultima generatie, SGH i310 si SCH B600, primul, un smartphone cu sistem de operare Windows si hard disk de 8GB, iar cel de al doilea, dotat cu o camera foto de 10 megapixeli, ecran cu 16 milioane de culori, zoom optic 3x si digital 5x.

     

    SE POARTA FLAT: Ecranele subtiri, fie ca e vorba de plasme sau de monitoare LCD, au ajuns „norma“. Monitoarele clasice CRT au lipsit complet din vitrinele participantilor la CERF. Locul lor a fost luat de monitoarele mai subtiri sau chiar mai mici, cum e cazul media-playerelor miniaturale care pot afisa fotografii, stoca muzica si rula filme.

  • Telefonie si Counter Strike

    Cinci tineri au transformat dependenta de jocul pe calculator in profesionism, pentru ca din competitiile de profil se pot castiga bani frumosi. Ei sunt echipa nationala de Counter Strike a Romaniei, pe care vizitatorii de la CERF au avut ocazia sa-i infrunte pe campul virtual de lupta din standul companiei RomTelecom.

     

    Tinerii, cu varste intre 19 si 23 de ani, sunt atipici pentru profilul clasic al unui gamer: inadaptabil la mediul real, victima a noptilor petrecute in fata monitorului.

     

    „Suntem studenti, avem prietene, suntem oameni normali“, spun Flopp, PeRRy, CreatuRe, Darky si k1d0r –  numele sub care intra in joc, dar de care le e greu totusi sa se desparta in lumea reala. Inaintea unei competitii, capitanul (PeRRy) stabileste strategia pe care o vor adopta, in functie de terenul de joc, adica harta creata de calculator. Antrenamentul dureaza maxim jumatate de zi, pentru a nu obosi inaintea competitiei. Echipa TeG (de la „The Elder Gods“), numele sub care sunt reuniti cei cinci, este campioana Romaniei de cinci ani, perioada in care a pierdut numai trei intalniri. De altfel, nici la CERF, unde i-au avut ca oponenti pe vizitatorii standului RomTelecom, nu au lasat garda jos. „La stand am avut numai incepatori, i-am omorat pe toti.“ Ce ii deosebeste de acestia?

     

    „Noi o facem si pentru bani, spre deosebire de cei care joaca de acasa «just for fun».“ In Romania exista un singur organizator al competitiilor de Counter Strike, Professional Gamers League, iar premiile sunt de maxim 1.000 de euro pentru o echipa.

     

    „In strainatate sunt mii de competitii anual, iar premiile ajung si la 70.000 de euro.“ In echipa TeG, fiecare membru castiga in jur de 3.000 de euro pe an.

  • Benzina si inca ceva

    Ce ati cumparat ultima data cand ati intrat in magazinul unei benzinarii? Un suc, o punga de chipsuri, o ciocolata sau o cartela prepay? Raspunsul poate ca nici nu mai conteaza, pentru ca operatorii benzinariilor se asteapta ca din acest an sa cumparati mai mult.

     

    Scaderea cursului de schimb a facut din nou ca benzina sa ajunga la un euro. Barilul de petrol a inceput de cateva saptamani o noua runda de cresteri (la inchiderea editiei barilul se oprise la 73 de dolari), iar cresterea a fost resimtita si la pompele din Romania. Practic, scumpirea petrolului si o posibila apreciere a leului sunt scenarii pe care, cel putin de un an incoace, orice companie le ia in calcul cand face bugetele si estimarile. Doua scenarii luate in calcul si de principalul furnizor de produse non-oil al benzinariilor din retelele OMV, Petrom si MOL, Lekkerland Convenience (fostul Macromex Convenience, cumparat la inceputul acestui an de compania germana Lekkerland, intr-o tranzactie aproximata de piata la 6 mil. euro) atunci cand a anticipat pentru 2006 o dublare a cifrei de afaceri. „Anul trecut, aceasta divizie (de alimentare a magazinelor din benzinarii – n.r.) a adus grupului o cifra de afaceri de 15 milioane de euro, care se va dubla anul acesta, printr-o crestere a volumului livrarilor de marfa“, spune Roland Pardey, vicepresedintele Lekkerland. Operatorii de benzinarii nu se gandesc chiar la o dublare, dar admit ca in sfarsit se vor inregistra cresteri si pe acest segment. „In sfarsit“, intrucat pana acum trei-patru ani, acest segment era aproape inexistent: multe benzinarii nu aveau magazine, in unele dintre acestea produsele erau exagerat de scumpe sau pur si simplu se vindea foarte putin. Acum insa, tendintele sunt clare: de crestere.

     

    „Structura vanzarilor in reteaua OMV Romania este de 75% carburanti, 25% produse si servicii din magazine, restaurante si spalatorii auto, structura marcata de o tendinta din ce in ce mai accentuata de crestere a ponderii segmentului non-oil in totalul vanzarilor“, spune Vlad Seitan, Retail Manager al OMV Romania Mineraloel. Previziuni optimiste de crestere face si directorul Rompetrol Downstream, Paul Pop, care crede ca media zilnica a produselor comercializate anul acesta prin intermediul magazinelor din reteaua proprie de benzinarii va fi cu 50% mai mare decat in 2005. „Cresterea se bazeaza pe numarul de clienti fideli care aleg sa alimenteze in statiile Rompetrol.“ Anul trecut, procentul celor inclusi de oficialul Rompetrol in aceasta categorie a crescut cu 50%, pentru 2006 estimandu-se o noua crestere de 10%, ca urmare a implementarii sistemului Fill & Go (de plata la pompa), dar si a cresterii numarului de statii proprii (de la 90 la 120) si Partener (unitati in franciza) de la 120 la 150. 

     

    MOL Romania a monitorizat deja, de la inceputul anului, o crestere de 30% (fata de perioada similara a anului trecut) a segmentului de vanzari produse non-oil in benzinarii. „Raportul lunar intr-o benzinarie MOL dintre combustibili si produse vandute este de 85% – venituri din combustibili si 15% venituri din magazine si servicii“, explica Cristian Bilan, director regional al diviziei de Magazine si Servicii MOL Group. Mai exact, din cifra de afaceri de 1,6 miliarde RON a MOL Romania pe anul trecut, 240 mil. RON au survenit din zona produselor non-oil. In reteaua Petrom, media vanzarilor non-oil este ceva mai mica, ajungand la 10% din incasarile benzinariilor.  Dar din ce se aduna sumele de noua cifre care marcheaza vanzarile de produse non-oil in benzinarii? Retailerii identifica o crestere importanta a produselor de fast-food, tutun si cartele prepay. Din cate spune Bilan, „pe masura ce conceptul de «convenience shopping» devine tot mai important pentru clienti, se constata si o schimbare continua a categoriilor de produse vandute“. Totodata, adauga el, preturile sunt mult mai accesibile decat in trecut, adaosurile comerciale practicate variind intre 5% si 25%, in functie de tipologia produselor comercializate si a strategiei de vanzare a fiecarui lant de benzinarii. Iar pentru a sustine cresterea vanzarilor de produse non-oil, retelele nu doar ca investesc in spatii mai mari, cu design deosebit, dar si pun la punct diverse strategii de atragere a atentiei clientului.

     

    Paul Pop, directorul Rompetrol Downstream, spune ca modul de organizare al magazinelor-restaurant Hei! (lansate din septembrie anul trecut, ca si standard de convenience store pentru Rompetrol, pe un concept de mix intre cumparaturi si relaxare) a fost special gandit pentru acest tip de comert. Totodata, Bilan mai spune ca, pe langa buna organizare a fiecaruia in parte, este la fel de important ca magazinele dintr-o retea sa fie omogene: sa aiba acelasi numar de frigidere si de rafturi, iar acestea sa fie asezate la fel si dotate cu aceleasi produse, respectand o strategie unitara de vanzare. Ce poate fi mai simplu, ce poate fi mai complicat?

     

    De-a lungul timpului, cei patru mari ai pietei – Petrom, Rompetrol, MOL si LukOil – au inghitit rand pe rand retelele mici, fie prin cumparare, fie prin incheierea unor parteneriate, de genul programului de franciza Partener Rompetrol. Altfel spus, odata cu statiile au preluat tot atatea formate de magazine si filosofii de vanzare. De unde si problema omogenizarii acestora. „Desi exista un standard in decorarea magazinului si oferta de produse, in acest moment exista mai multe formate de magazine cu suprafete intre 70-200 mp care vor trebui standardizate, provocarea constand in armonizarea conceptelor diferite de «convenience retail» ale statiilor MOL traditionale si ale fostelor statii Shell (82, cumparate de MOL la sfarsitul anului 2004 n.r.)“, explica Cristian Bilan.  

     

    Armonia din magazine, dar si inradacinarea ideii de a cumpara de la benzinarie sunt, asadar, inca in faza de crestere in Romania. Poate acesta este si motivul pentru care marile retele de retail nu au fost pana acum tentate sa opereze benzinarii in Romania, asa cum se intampla in Vest. Dar plinul inca nu a fost facut.