BusinessMagazin

Blog

  • Mediafax: Guvernul începe din iulie “Loteria bonurilor fiscale”, cu extrageri lunare. Bugetul pentru acest an este de 10 milioane lei

    Loteria va fi organizată lunar, în prima duminică după data de 15 a fiecărei luni, pentru luna anterioară, dar va putea fi organizată şi ocazional, după minimum 15 zile de la sfârşitul intervalului calendaristic participant la Loterie, şi va consta în extragerea aleatorie de numere, respectiv un număr cuprins în intervalul dintre 1 şi 999 inclusiv, reprezentând valoarea totală a bonului fiscal fără subdiviziunile leului, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, şi o dată calendaristică reprezentând ziua emiterii bonului fiscal, aferentă lunii sau intervalului calendaristic, după caz, pentru care este organizată Loteria, în vederea acordării de premii în bani, relevă proiectul obţinut de MEDIAFAX.

    Extragerile vor fi organizate de Loteria Română şi sunt publice, iar prima extragere lunară va fi în luna iulie 2015, fiind văzută de Guvern ca măsură pentru combaterea evaziunii fiscale şi reducerea economiei subterane.

    La extragerile lunare vor participa bonurile fiscale emise în luna calendaristică anterioară organizării extragerii, iar la extragerile ocazionale participă bonurile fiscale emise în intervalul calendaristic anterior organizării extragerii, stabilit prin ordin al ministrului Finanţelor.

    “Un bon fiscal este considerat câştigător dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) a fost emis de un aparat de marcat electronic fiscal care funcţionează în conformitate cu OU 28/1999, sunt lizibile toate informaţiile obligatorii, aşa cum sunt prevăzute de OU 28/1999, are valoarea totală fără subdiviziunile leului, exprimată în monedă naţională, egală cu valoarea extrasă, a fost emis în ziua extrasă, nu are menţionat, cu ajutorul aparatului de marcat electronic fiscal, niciun cod de înregistrare fiscală al cumpărătorului şi a fost emis pentru vânzarea de bunuri şi/sau prestări de servicii către persoane fizice”, se arată în document.

    Premiile vor fi revendicate prin depunerea bonului fiscal câştigător, în original, la orice unitate teritorială a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), alături de copia actului de identitate sau a paşaportului titularului bonului şi de o declaraţie al cărei model va fi aprobat prin ordin al ministrului Finanţelor, până la 30 aprilie 2015. Revendicarea va fi posibilă în termen de maximum 30 de zile de la data extragerii, acest termen reprezentând termenul de decădere din dreptul de a revendica premiul.

    În termen de 10 zile de la expirarea perioadei, unităţile teritoriale transmit către ANAF lista persoanelor care au revendicat premiile.

    Premiile vor fi virate de către Ministerul Finanţelor în cont bancar deschis la o instituţie de credit din România pe numele câştigătorului, în termen de 60 de zile de la expirarea termenului de revendicare a premiilor, cu posibilitatea prelungirii acestei perioade cu până la 60 de zile, în situaţiile în care există suspiciuni de fraudă.

    O persoană va putea revendica un singur premiu aferent unei extrageri, iar premiile vor putea fi revendicate doar de persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani.

    Ministerul Finanţelor va stabili fondul anual de premiere pentru Loterie, precum şi repartizarea lunară a acestuia.

    “În vederea obţinerii valorii câştigătoare pentru un bon fiscal, după centralizarea situaţiei bonurilor fiscale câştigătoare revendicate în termen, se împarte fondul lunar de premiere la numărul total al bonurilor fiscale câştigătoare revendicate în termen, iar suma astfel obţinută se rotunjeşte la leu în favoarea câştigătorului. În cazul în care într-o lună calendaristică nu există niciun câştigător, fondul de premiere se reportează pentru extragerea următoare”, este procedura pregătită de Guvern.

    Astfel, valoarea câştigătoare aferentă unui bon va rezulta prin împărţirea fondului de premiere la numărul bonurilor fiscale câştigătoare revendicate în termen.

    La finele anului trecut, Ministerul Finanţelor aprecia că la extragerile lunare vor fi acordate un număr de 160 de premii egale, câte 20 pentru fiecare regiune fiscală a ANAF, valoarea preconizată a fiecărui premiu fiind de 1.200 lei.

    Conform documentului, pentru acest an, Ministerul Finanţelor va majora, în una sau mai multe tranşe, bugetul propriu cu 10 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară, pentru Loteria bonurilor fiscale.

    “În domeniul comerţului cu amănuntul şi al serviciilor prestate direct către populaţie, există un nivel ridicat de evaziune fiscală, una din modalităţile concrete de eludare a plăţii impozitelor şi taxelor datorate statului, fiind neemiterea bonurilor fiscale de către operatorii economici care au această obligaţie. În acest context, apare ca bine-venit un mijloc suplimentar, în sprijinul unei mai bune colectări a veniturilor bugetare, mijloc bazat pe cointeresarea, implicarea şi responsabilizarea cetăţenilor, ca beneficiari direcţi ai serviciilor sociale”, consideră Executivul.

    Guvernul susţine totodată că Loteria bonurilor fiscale, deşi presupune, similar activităţilor de natura jocurilor de noroc, selectarea aleatorie a unor rezultate cu utilizarea unor mijloace de joc de tipul urnelor, roţilor (mijloace de joc de tip loteristic) în vederea desemnării unor câştigători cărora li se atribuie premii în bani, nu este un joc de noroc, întrucât dreptul de participare nu este condiţionat de plata unei taxe.

  • USA Today: Davos începe într-un moment în care lumea este în pragul unei căderi nervoase

    “Acest eveniment este o oportunitate extraordinară şi îşi păstrează validitatea pentru că are capacitatea să atragă persoane interesante din lumea afacerilor, a guvernelor şi a altor comunităţi, pentru conversaţii informale şi deschise”, a declarat Ian Goldin, participant veteran la forumurile Davos şi director la Oxford Martin School, institut de cercetări al Oxford University.

    În acest an lumea nu duce lipsă de răni care trebuie bandajate, la reuniunea de la Davos. În timp ce delegaţii se pregătesc pentru reuniunea din Alpii elveţieni, lumea pare a fi în pragul unei căderi nervoase, notează USA Today.

    Islamiştii extremişti nu dau semne să încetinească ritmul actelor de barbarism, după cum arată atacurile recente din Paris şi Nigeria. Între timp au reapărut temerile legate de rezultatul alegerilor de duminică din Grecia, liberalizarea francului elveţian a luat prin surprindere o lume întreagă, iar scăderea preţurilor materiilor prime a agitat pieţele emergente.

    Alte temeri sunt provocate de stagnarea creşterii economice în China, atacurile cibernetice tot mai periculoase, epidemia de Ebola din vestul Africii care a făcut peste 8.400 de victime şi criza din Ucraina. O temă permanentă este cea a schimbărilor climatice, după ce 2014 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată în statisticile oficiale.

    Davos este mai mult decât o reuniune bine organizată la nivel înalt, la propriu şi la figurat, la care sunt trecute în revistă toate relele din lume. Klaus Schwab, fondator şi preşedinte executiv al World Economic Forum, a arătat că tema acestui an va fi, parţial, desprea crearea condiţiilor pentru refacerea încrederii în viitorul lumii.

    “Pesimismul a devenit prea mult starea de spirit a timpurilor noastre. Ar trebui să ne concentrăm în mod special pe oportunităţi, decât pe riscuri”, a spus Schwab, într-o întâlnire cu presa.

    Problema este dacă ceea ce se obţine la acest forum justifică costul de participare de aproximativ 40.000 de dolari.

    Întrebat despre ceea ce s-a realizat după reuniunea de anul trecut, Schwab a spus că forumul este implicat în peste 40 de iniţiative care implică colaborarea cu guverne şi companii, în domenii ca finanţarea infrastructurii, protejarea mediului şi reducerea sărăciei.

    Delegaţia americană va fi optimistă, încrezătoare, în condiţiile în care economia americană înregistrează rate de creştere de 5%, în timp ce Franţa, Germania, Italia şi alte economii europene sunt în stagnare, sau chiar mai rău. Pentru a combate deflaţia, Banca Centrală Europeană este pe cale să anunţe joi lansarea unui program de suplimentare a lichidităţilor.

    Dintre participanţii la Davos, 27% provin din Statele Unite, câte 10% din Elveţia şi Marea Britanie, în timp ce delegaţia rusă şi cea chineză vor reprezenta câte 2% din total.

    Între participanţii de marcă la reuniunea de la Davos se află cancelarul german Angela Merkel, secretarul de stat american John Kerry şi preşedintele chinez Li Keqiang. Ucraina va fi reprezentată de preşedintele Petro Poroşenko şi de ministrul de Finanţe, Natalia Ann Jaresko.

    Criticii forumului de la Davos menţionează întotdeauna pe marii absenţi ai evenimentului, aceştia fiind în acest an preşedintele rus Vladimir Putin şi şeful BCE, Mario Draghi.

    “Când l-am invitat (pe preşedintele Vladimir Putin n.r.) am spus că Davos este locul potrivit pentru a prezenta un plan cuprinzător de ieşire din situaţia actuală. Probabil nu este încă momentul potrivit, dar a trimis o delegaţie importantă”, a declarat Schwab la CNBC.

    Între femeile de afaceri prezente la reuniune se vor afla Sheryl Sandberg, director la Facebook, şi Marissa Mayel, şefa Yahoo.

  • ICCJ, aşteptată să dea astăzi decizia definitivă în dosarul de incompatibilitate al lui Iohannis

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a judecat în 14 ianuarie contestaţia în dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, formulată de Agenţia Naţională de Integritate după ce Curtea de Apel Alba-Iulia i-a dat dreptate fostului primar al municipiului Sibiu şi a dispus anularea deciziei ANI. Instanţa supremă a stabilit atunci că decizia definitivă va fi pronunţată în 21 ianuarie.

    Reprezentantul Agenţiei Naţionale de Integritate a cerut instanţei admiterea contestaţiei ANI, invocând decizia recentă a Curţii Constituţionale, prin care s-a stabilit că articolul din Legea 161/3003, în baza căruia au fost declaraţi incompatibili mai mulţi aleşi locali, este constituţional, precizând că motivarea hotărârii nu a fost deocamdată redactată, astfel că nu se ştiu argumentele care au stat la baza deciziei.

    Avocaţii preşedintelui Klaus Iohannis au solicitat respingerea contestaţiei ANI, motivând că aceasta este “vădit neîntemeiată”. Aceştia au arătat că recursul făcut de ANI nu cuprinde nicio critică validă faţă de decizia Curţii de Apel Alba-Iulia. Apărătorii au mai arătat că ANI nu a dovedit starea de incompatibilitate în niciunul din cele două cazuri pe care le invocă în hotărârea luată faţă de fostul primar al municipiului Sibiu şi, practic, “nu a analizat raţionamentele deciziei instanţei de fond, prin care aceasta a admis acţiunea lui Iohannis”.

    “Agenţia Naţională de Integritate nu a adus niciun act suplimentar probatoriu care să susţină cele două acuzaţii”, au arătat avocaţii, care au cerut instanţei supreme respingerea acţiunii făcute de ANI.

    Instanţa supremă urmează să decidă definitiv dacă preşedintele Klaus Iohannis a fost sau nu în incompatibilitate în perioada în care a deţinut funcţia de primar al municipiului Sibiu.

    În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

    Decizia ANI a fost contestată de Iohannis la Curtea de Apel Alba-Iulia, care în septembrie 2013 i-a dat câştig de cauză şi a dispus anularea hotărârii.

    Curtea Constituţională a decis, în 16 decembrie 2014, că articolul în baza căruia Klaus Iohannis şi alţi aleşi locali au fost declaraţi incompatibili este constituţional.

    “Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 în baza căruia inspectorii de integritate au constatat că actualul preşedinte este în stare de incompatibilitate.

  • Percheziţii la un sediu ANAF şi la firme, într-un dosar de evaziune fiscală de un milion de euro

    Poliţia Capitalei arată, într-un comunicat de presă, că cele 11 de percheziţii sunt făcute “la persoane, societăţi comerciale şi instituţii publice, pentru prevenirea şi combarea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani”.

    Surse din Poliţie au declarat, pentru MEDIAFAX, că anchetatorii fac percheziţii şi în biroul unui angajat al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), din sediul structurii care se ocupă de administrarea marilor contribuabili.

    “În urma documentării activităţii infracţionale, poliţişti au stabilit faptul că, bănuiţii ar fi înfiinţat mai multe firme fantomă pe care le foloseau în circuitul economic, în scopul deducerii de TVA”, a precizat Poliţia Capitalei.

    Anchetatorii au estimat că prejudiciul în acest caz se ridică la aproximativ un milion de euro.

    Percheziţiile sunt făcute de peste 40 de poliţişti bucureşteni, sub supravegherea Parchetului Tribunalului Bucureşti, acţiunea fiind sprijinită de Direcţia Operaţiuni Speciale din Poliţia Română.

  • Unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori imobiliari de pe piaţa locală îşi povesteşte aventura antreprenorială

    A trecut mai puţin de un an de când Shimon Galon a părăsit GTC România. A plecat de la GTC într-o zi de luni, iar vineri se afla deja la noul său birou din Aviaţiei, alături de câţiva dintre oamenii împreună cu care a pornit Real Sol, proiectul său antreprenorial. În noua sa postură, spune că se simte mai relaxat decât a fost vreodată, deşi munceşte mai mult şi are responsabilităţi mai mari.

    CUM LUCREAZĂ? Sfârşitul anului 2014 l-a prins pe Shimon Galon într-unul dintre cele mai fericite momente din viaţa lui profesională: „Când am hotărât să plec pe drumul meu, la începutul lui 2014, nu am ştiut două lucruri: 1. direcţia în care se duce piaţa, piaţă în care, în ultimele luni, fiecare lună este mai bună decât alta şi 2. cu anii am observat că am un nume bun în piaţă, mult mai bun decât mă aşteptam eu, şi că aş putea să îl folosesc“.

    Shimon Galon face project management pe piaţa imobiliară, aplicând un model despre care spune că este, cel puţin deocamdată, unic: „Ce fac eu acum nu există încă pe piaţă, este un tip de project management mai neobişnuit: ofer toate serviciile unui investitor de la achiziţia unui teren până când proiectul începe să scoată bani. Eu mă ocup de tot, de creditare, de construcţie, de inspecţii, de marketing, de finanţare, de închirierea birourilor sau de vânzarea apartamentelor, de absolut tot în numele lui. Beneficiarul vine la mine cu gândul de a investi într-un proiect imobiliar, eu îi propun un business plan în funcţie de buget, locaţie şi alte coordonate, iar ulterior agreez toate lucrurile în numele lui, inclusiv cu banca. Investitorul nu trebuie să facă nimic, doar să fie de acord cu business planul pe care i-l pregătim, iar noi muncim de dimineaţa până seara să facem planul să meargă. Garantez business planul cu reputaţia mea şi, fiind cel mai de preţ lucru pe care îl am, am grijă să îmi îndeplinesc promisiunile“.

    Admite că s-a gândit mult la ce ar putea face, iar varianta de vânzare a unor servicii profesionale a fost de departe cea mai bună: „Să cumpăr încă un teren şi să îl vând sau să fac un bloc de 40 de apartamente şi să le vând nu e nicio chestie. Nu spun că nu voi mai face bani din tranzacţii, din intermedieri, şi banii aceia sunt buni, dar nu acesta este focusul. Cred că sunt puţini oameni în România la care să te duci, ca investitor, şi să spui: uite, am terenul ăsta, ce crezi că se poate face aici?, preia tu terenul, finisează proiectul şi adu-mi banii acasă. Ce am eu unic este că pot presta proiecte la cheie cu şanse reale pe piaţă în orice zonă imobiliară“.

    Galon spune că nu are un constructor preferat, ci licitează la fiecare proiect şi de fiecare dată ţine cont şi de preferinţele investitorului, dacă acesta vrea să se implice. „Chiar dacă piaţa construcţiilor a fost reconfigurată de criză, e mare lucru că au rămas pe piaţă oameni OK, companii bune. E important cu cine construieşti, vrei să fie stabil, să mai existe pe piaţă şi să îţi dea garanţie în caz de nevoie. O să fie bine.“

    Primele 10 luni de antreprenoriat au fost intense, recunoaşte Galon, dar sfârşitul anului 2014 a fost surprinzător de bun şi i-a demonstrat că timingul este unul dintre cele mai importante aspecte când vine vorba de luat decizii importante: „Dacă mi se întâmpla să iau decizia de a deveni antreprenor acum trei ani, lucrurile ar fi stat cu totul altfel. Atunci era sfârşitul lumii pe piaţa imobiliară şi puteam să vorbesc singur oricât, că nu aş fi avut proiecte. Acum însă, nu este zi să nu îmi bată un nou client la uşă. În fiecare zi. Negociez personal ideile de business şi contractele, iar ulterior echipa preia proiectul“.

    Echipa a crescut odată cu firma: Galon a început cu 3 oameni, acum, după 9 luni, are 15 angajaţi, iar pentru sfârşitul lui 2015 estimează că vor fi 30. Dezvoltarea viitoare a Real Sol poate avea loc oricât pe orizontală, dat fiind că modul de lucru al firmei nu permite supracapacitate, explică Shimon Galon: „Putem să avem oricâte proiecte, nu au cum să fie prea multe. Pentru fiecare proiect nou construim o echipă nouă care pleacă la treabă, sunt urmărite nişte proceduri, ei lucrează pe un proiect doi-trei ani şi apoi trec la altul“.

    Încep lucrul cu o şedinţă la 7.30 dimineaţa, după care fiecare angajat al Real Sol îşi continuă ziua în proiectul care îi este alocat. „Două lucruri am urmărit: să rămânem împreună (deşi lucrăm în multe proiecte diferite, toată lumea participă la şedinţa de dimineaţă) şi să oferim servicii foarte bune. Mă bazez pe marketing viral şi pe reuşita proiectelor.“

  • Parisul şi Berlinul vor să-şi consolideze cooperarea împotriva terorismului cibernetic

    “Este necesar ca riposta noastră să fie comună, europeană, internaţională (…). Ne confruntăm toţi cu aceeaşi provocare”, a declarat ministrul francez Bernard Cazeneuve la Forumul Internaţional pentru Securitate Cibernetică (FIC), după care a evocat propunerile în domeniul luptei împotriva terorismului ce urmează să fie prezentate miercuri într-o şedinţă a Consiliului de Miniştri din Franţa.

    În urma atentatelor comise în perioada 7-9 ianuarie la Paris, în care au fost ucise 17 persoane, aproximativ 1.300 de atacuri cibernetice au fost înregistrate contra unor site-uri din Franţa, iar aproximativ 25.000 de mesaje de promovare a urii ori de susţinere faţă de atentate au fost semnalate, potrivit lui Cazeneuve.

    “Adaptarea securităţii noastre la ameninţare” este “un subiect major de reflecţie în rândul serviciilor europene de informaţii”, a adăugat el.

    Ministrul francez a subliniat că grupări jihadiste se folosesc de Internet pentru “propagand㔺i “recrutare” în rândul persoanelor “celor mai vulnerabile” din societate.

    Omologul său german Thomas de Maizières şi-a exprimat voinţa de a “împinge cooperarea mult mai departe”, între organismele specializate în supravegherea Internetului din cadrul ministerelor de Interne din cele două ţări.

    Bernard Cazeneuve a subliniat asupra necesităţii unui compromis cu Parlamentul European (PE) în vederea adoptării rapide a unui Registru cu privire la pasagerii transportatorilor aerieni – numit PNR (Passengers Names Record) – blocat din 2011, din cauza garanţiilor pe care le cer majoritatea eurodeputaţilor în domeniul protecţiei datelor personale.

    Este necesară “găsirea unui acord cu PE în vederea adoptării PNR”, a declarat el. Altfel, “nu putem urmări teroriştii”, a subliniat ministrul. În acest scop, “este necesar să oferim garanţii că suntem capabili să atingem acest echilibru” între respectarea libertăţilor individuale şi securitate, răspunzând astfel îngrijorărilor parlamentarilor.

    Thomas de Maizière a apreciat, la rândul său, că “ar fi o eroare extrem de gravă să se creadă că PNR nu este util” în faţa ameninţării teroriste.

  • Analişti: Măsurile de stimulare ale BCE, benefice mai mult Europei de Est decât Elveţiei

    “Achiziţiile de obligaţiuni ale BCE vor avea în mod clar un efect pozitiv. Relaxarea monetară poate avea un impact pozitiv asupra economiilor care au legătură cu regiunea unde este aplicată o astfel de politică”, a declarat Piroska Nagy, economist la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), relatează Bloomberg.

    Majoritatea statelor est-europene nu folosesc euro, dar vor avea de câştigat întrucât măsurile BCE încurajează creditarea transfrontalieră şi stimulează creşterea economică în uniunea monetară, principalul lor partener comercial.

    Băncile centrale din Europa de Est sunt deja ocupate să facă faţă efectului retragerii măsurilor de stimulare de către Rezerva Federală americană şi cu decizia şoc a Băncii Naţionale a Elveţiei de a elimina plafonul valutar de 1,2 franci/euro, care a mărit costul creditelor în franci.

    Monedele Poloniei şi Ungariei s-au depreciat puternic săptămâna trecută, cele două ţări având cea mai mare pondere a creditelor pentru locuinţe în franci elveţieni. Zlotul şi forintul s-au depreciat de la începutul acestui an cu 1,1%, respectiv 0,7%.

    Europa de Est a suportat deocamdată impactul încetinirii economice din zona euro, dar prăbuşirea cotaţiilor petrolului a amplificat presiunile de scădere a preţurilor. În prezent, Polonia şi Ungaria se află în deflaţie, în timp ce în statele vecine inflaţia se află la minime record.

    Măsurile de stimulare ale BCE ar putea permite statelor est-europene să menţină costurile de împrumut la minime record, iar în unele cazuri scăderea în continuare a acestora, susţinând astfel creşterea economică, a spus Neil Schearing, economist şef pentru pieţe emergente la Capital Economics, în Londra.

    “Politicile monetare din Europa Centrală şi de Est vor rămâne mai relaxate decât ar fi fost în altă situaţie. Polonia şi România ar putea reduce în continuare dobânzile, în timp ce Cehia ar putea ajusta plafonul de apreciere a coroanei”, consideră Schearing.

    Lichidităţile suplimentare de la BCE ar putea încuraja băncile vest-europene, care domină circa două treimi din industria bancară din Est, prin bănci precum Erste Group Bank şi Societe Generale, să reducă retragerile de capital din regiune, a adăugat economistul.

    Iniţiativa lui Draghi implică şi riscuri pentru Europa de Est, precum intrările de capital şi formarea de bule speculative pe pieţele de obligaţiuni, a avertizat săptămâna trecută guvernatorul băncii centrale a Poloniei, Marek Belka.

    Polonia a menţinut săptămâna trecută dobânda de politică monetară la nivelul de 2%.

    BCE va evalua nivelul de 0,05% al dobânzii cheie la şedinţa de politică monetară de joi, la care majoritatea analiştilor anticipează că instituţia va anunţa şi lansarea unui program de achiziţii de obligaţiuni guvernamentale în valoare de 550 de miliarde de euro.

    Un alt risc este ca programul de achiziţii de obligaţiuni al BCE să nu confirme amploarea luată deja în calcul de investitorii în active de pe pieţele est-europene, a spus Helena Horska, director de cercetări la Raiffeisen Bank în Praga.

    Cu toate acestea, ritmul de creştere economică din Europa Centrală şi cele trei state baltice va rămâne solid, de 2,6% în acest an, potrivit estimărilor BERD publicate luni. În Europa de Sud-Est, avansul economic va fi de 2,2% în 2015.

  • România a primit 54,5 milioane de euro pentru Erasmus+ în 2015

    La nivel naţional, prin Erasmus+, programul Uniunii Europene pentru educaţie, formare, tineret şi sport, sunt finanţate proiecte de mobilitate, proiecte de parteneriat strategic şi întâlniri ale tinerilor cu responsabilii politicilor de tineret.

    Bugetul în România este distribuit după cum urmează: 42.341.832 de euro pentru proiecte de mobilitate, 11.916.025 de euro pentru proiecte de parteneriat strategic şi 256.478 de euro pentru întâlniri ale tinerilor cu responsabilii politicilor de tineret, potrivit ANPCDEFP, instituţia care gestionează programul Erasmus+ în România.

    Termenele limită la care se vor depune proiecte în anul 2015 sunt: 4 februarie, 30 aprilie şi 1 octombrie pentru proiecte în domeniul tineretului, respectiv 4 martie şi 31 martie pentru proiecte în domeniile educaţie şcolară, formare profesională, învăţământ superior şi educaţia adulţilor. Toate informaţiile necesare privind candidatura sunt disponibile pe site-ul programului, www.erasmusplus.ro

    Anul trecut, în România au fost depuse 2.210 cereri de finanţare şi finanţate 685 de proiecte prin Erasmus+, dintre care 484 de proiecte de mobilitate, 189 de proiecte de parteneriat strategic şi 12 întâlniri ale tinerilor cu responsabilii politicilor de tineret. În ceea ce priveşte domeniile vizate de aceste proiecte, 214 se adresează educaţiei şcolare, 118 formării profesionale, 79 învăţământului superior, 23 educaţiei adulţilor şi 251 tineretului.

    Prin proiectele de mobilitate finanţate, aproximativ 6.000 de studenţi şi peste 3.000 de elevi au oportunitatea de a studia sau a se pregăti profesional într-o altă ţară. Aproape 4.000 de profesori şi peste 7.000 de tineri şi lucrători de tineret participă în proiecte internaţionale.

    Bugetul total alocat proiectelor finanţate în anul 2014 a fost de 51.256.839 de euro.

    Erasmus+ este programul Uniunii Europene pentru educaţie, formare, tineret şi sport şi va fi implementat în perioada 2014 – 2020. Programul are ca scop stimularea dezvoltării competenţelor şi a capacităţii de inserţie profesională şi sprijinirea modernizării sistemelor de învăţământ, de formare profesională şi pentru tineret. Erasmus+ va beneficia de un buget total de 14,7 miliarde de euro. Peste 4 milioane de persoane vor beneficia de sprijin pentru a studia, pentru a urma cursuri de formare profesională, pentru a munci sau pentru a desfăşura activităţi de voluntariat în străinătate, printre acestea numărându-se 2 milioane de studenţi din învăţământul superior, 650.000 de ucenici şi de elevi din învăţământul profesional, precum şi peste 500.000 de tineri implicaţi în programe de schimburi de tineri sau de voluntariat în străinătate.

  • Germania se împrumută, în premieră, fără să plătească dobândă

    Obligaţiunile germane sunt percepute ca fiind printre cele mai sigure investiţii financiare, iar dorinţa investitorilor de a cumpăra titlurile chiar şi cu dobândă zero denotă încă o dată aşteptările pieţei privind demararea de către Banca Centrală Europeană a unui program la scară largă pentru achiziţia de obligaţiuni guvernamentale în zona euro.

    Consiliul guvernatorilor BCE se va întâlni joi în şedinţa de politică monetară, iar analiştii estimează că instituţia va anunţa achiziţii de obligaţiuni guvernamentale în valoare de 550 până la 1.000 de miliarde de euro.

    Potrivit analiştilor, aproximativ o pătrime din achiziţiile BCE vor viza obligaţiunile germane.

  • Sonda spaţială Dawn a realizat o serie de fotografii ale planetei pitice Ceres

    Specialiştii germani care lucrează cu datele obţinute de camera foto de la bordul sondei spaţiale Dawn au creat un scurt film care arată planeta pitică Ceres, cu un diametru de doar 950 de kilometri, rotindu-se în jurul axei sale, informează bbc.com.

    La sfârşitul lunii ianuarie, satelitul ştiinţific va fi mai aproape de Ceres, iar fotografiile pe care va reuşi să le facă vor fi de mai bună calitate decât cele realizate de telescopul spaţial Hubble.

    În prezent, sonda se află la o distanţă de puţin sub 400.000 de kilometri de Ceres, iar fotografiile pe care le-a realizat oferă o claritate a imaginii de doar 80% din cea de care este capabil celebrul telescop spaţial.

    Ceres va deveni în luna martie prima planetă pitică vizitată îndeaproape. Cea de-a doua astfel de întâlnire din istoria explorării spaţiale va avea loc în luna iulie, când sonda spaţială a NASA New Horizons va ajunge în vecinătatea lui Pluto.

    Planetele pitice alcătuiesc o clasă distinctă de obiecte cosmice din Sistemul Solar, după planetele telurice interioare (din interiorul Sistemului Solar, mai apropiate de Soare, n.r.), precum Terra şi Venus, şi giganţii gazoşi ca Jupiter şi Saturn.

    Dawn va ajunge pe orbita lui Ceres după ce a vizitat asteroidul Vesta. Acest obiect spaţial, cu un diametru de aproximativ 530 de kilometri, avea aspectul unei mingi de fotbal dezumflate, rezultatul unei coliziuni impresionante din trecutul său, când o bucată mare din regiunea polului său sudic a fost spulberată.

    În ceea ce priveşte planeta pitică Ceres, aceasta este destul de mare pentru ca gravitaţia să fi organizat materia care alcătuieşte obiectul spaţial într-o formă mai apropiată de cea a unei sfere.

    Savanţii cred că Vesta şi Ceres sunt corpuri care ar fi putut deveni planete telurice în toată regula, dar nu au avut timpul şi condiţiile necesare.

    În cazul asteroidului Vesta, acesta a trecut printr-o mare parte din procesele care au transformat Pământul în fazele sale incipiente, cum ar fi o diferenţiere a straturilor interioare pentru a permite formarea unui nucleu din fier. În schimb, în cazul lui Ceres, încercările de a deveni o planetă majoră au încetat foarte repede.

    Cercetătorii cred că interiorul lui Ceres este alcătuit în mare parte dintr-un nucleu stâncos, acoperit de gheaţă, care este, la rândul său, izolat de un strat de pietriş la suprafaţă. Una dintre întrebările majore la care oamenii de ştiinţă speră să afle un răspuns se referă la posibilitatea existenţei unui ocean de apă în formă lichidă în adâncurile planetei pitice. Unele modele susţin ideea că un astfel de ocean ar putea exista.

    Sonda spaţială Dawn ar trebui să stea pe orbită şi să studieze planeta pitică Ceres timp de 16 luni, dar misiunea depinde foarte mult de cât de bine va funcţiona satelitul ştiinţific, care este deja afectat de o serie de probleme tehnice.

    Două dintre instrumentele de navigare care o ajutau să menţină o traiectorie exactă au încetat să mai funcţioneze şi din această cauză sonda este nevoită să folosească propulsoarele pentru a menţine un curs corect, dar acest lucru înseamnă că va consuma mai multă hidrazină, combustibilul pe bază de azot şi hidrogen, dintr-o clasă de compuşi asemănători amoniacului, pe care îl utilizează.

    Dacă totul va continua să funcţioneze, sonda va putea face observaţii de la o distanţă minimă de 400 de kilometri de suprafaţa lui Ceres.

    Când va veni, în cele din urmă, timpul ca misiunea să se încheie, sonda va fi părăsită pe orbita lui Ceres, învârtindu-se în jurul planetei pitice.

    “S-au calculat modelele pentru următorii o sută de ani şi (Dawn, n.r.) va fi pe o orbită foarte stabilă. Vom deveni un satelit permanent al lui Ceres”, a declarat Carol Raymond, din cadrul echipei de cercetători care lucrează la misiunea Dawn, pentru BBC News.