Blog

  • Dan Adamescu a fost la instanţa supremă în scaun cu rotile

    Dan Adamescu nu a făcut declaraţii nici la intrarea şi nici la ieşirea din sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unde a stat aproximativ o oră.

    Întrebat dacă dosarul Carpatica, în care este acuzat de fapte de corupţie, este o înscenare, Adamescu a dat aprobator din cap, fără a face alte declaraţii.

    Omul de afaceri Dan Adamescu este în arest la domiciliu din 30 august, când i-a fost înlocuită măsura arestului preventiv, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă, în care este judecat alături de magistraţii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovenţa şi Sorin Viziru, de la Tribunalul Bucureşti.

    În 10 octombrie, Curtea de Apel Bucureşti a menţinut măsura arestului la domiciliu atât în cazul lui Dan Adamescu, cât şi în cazul celor patru judecători, constatând că aceasta este legală şi temeinică.

    Instanţa a respins atunci, ca nefondată, cererea lui Adamescu de înlocuire a măsurii cu controlul judiciar, dar şi cererile similare ale judecătorilor Rovenţa şi Viziru.

    Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au admis însă cererea lui Adamescu de a i se permite să plece din imobilul unde execută arestul la domiciliu, în perioada 13-18 octombrie, pentru a merge la o clinică de ortopedie.

    Şi judecătorii Rovenţa şi Moldovan au primit permisiunea de a merge la Spitalul Militar şi, respectiv, la Spitalul Fundeni. Elena Rovenţa a formulat cererea pentru 29 octombrie ,când ar urma să meargă la Spitalul Militar pentru o intervenţie medicală, iar Moldovan pentru 13 octombrie, în vederea unor controale şi tratamente la Spitalul Fundeni.

    Decizia Curţii de Apel Bucureşti a fost contestată de cei trei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a judecat luni cauza, urmând să dea o decizie definitivă.

    În 24 iunie, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe cei patru judecători şi pe Dan Adamescu, în stare de arest, şi pe omul de afaceri Iosif Armaş, în stare de libertate, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă. Cei patru judecători au stat în arest preventiv din 20 mai până în 30 august, când instanţa supremă a dispus măsura arestului la domiciliu.

    Adamescu este acuzat că le-a dat mită 20.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa, pentru ca aceştia să dispună soluţii favorabile în două dosare de insolvenţă. El a fost arestat preventiv din 6 iunie până în 30 august, când şi în cazul lui instanţa supremă a decis definitiv înlocuirea măsurii cu arestul la domiciliu.

    Procurorii i-au trimis în judecată şi pe practicienii în insolvenţă Angela Monica Borza, Ilie Preda, Cristina Elena Popa (fostă Cândea) şi Emanoil Postelnicu şi Gabriel Hanganu pentru dare de mită.

    Potrivit procurorilor, cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată, sume de bani, bunuri sau servicii.

    Magistraţii ar fi cerut bani sau bunuri pentru a îndeplini sau a nu îndeplini ori a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor, pentru a decide privind modalităţile de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari, pentru a desemna preferenţial administratori judiciari, pentru a atribui preferenţial dosare de insolvenţă sau pentru a-şi exercita influenţa pe lângă judecători de la diverse instanţe din Bucureşti şi din ţară, folosind informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător, au arătat procurorii în referatul cu propunerea de arestare.

    Adamescu deţine, printre altele, compania Astra Asigurări, Unirea Shopping Center şi clubul de fotbal din Liga I Oţelul Galaţi.

  • Grevă la Lufthansa. Ce zboruri spre şi din Bucureşti vor fi afectate

    Sindiactul piloţilor din cadrul Lufthansa a anunţat o grevă pentru zborurile de lung curier, marţi, 21 octombrie, imediat după greva prevăzută pentru luni după-amiază pe liniile interne. Greva urmează să afecteze circa 2100 de zboruri şi peste 200.000 de pasageri.
    Ce zboruri din şi spre România vor fi afectate:

     

    Sosiri în Bucureşti
    – LH1422 20. Octombrie 2014
    20:20 Frankfurt 23:35 Bucureşti
    – LH1418 21. Octombrie 2014
    10:15 Frankfurt 13:30 Bucureşti
    – LH1420 21. Octombrie 2014
    13:45 Frankfurt 17:05 Bucureşti
    – LH1654 21. Octombrie 2014
    15:40 Munich 18:35 Bucureşti
    – LH1422 21. Octombrie 2014
    20:25 Frankfurt 23:40 Bucureşti
    – LH1418 22. Octombrie 2014
    10:15 Frankfurt 13:30 Bucureşti

     

    Plecari din Bucureşti
    – LH1419 20. Octombrie 2014
    14:10 Bucureşti 15:40 Frankfurt
    – LH1423 21. Octombrie 2014
    06:05 Bucureşti 07:35 Frankfurt
    – LH1657 21. Octombrie 2014
    06:40 Bucureşti 07:45 Munich
    – LH1419 21. Octombrie 2014
    14:10 Bucureşti 15:40 Frankfurt
    – LH1421 21. Octombrie 2014
    18:15 Bucureşti 19:50 Frankfurt
    – LH1423 22. Octombrie 2014
    06:05 Bucureşti 07:35 Frankfurt
     

     

  • Jucătorii echipei Universitatea Cluj vor participa la înmormânarea lui Mircea Neşu

    Tatăl lui Mihai se afla de o săptămână la terapie intensivă la un spital din Oradea, iar medicii anunţaseră familia că se poate întâmpla orice. Înmormântarea va avea loc miercuri şi o să participăm şi noi împreună cu lotul echipei“, a afirmat, pentru MEDIAFAX, Vlad Munteanu.

    Mircea Neşu, tatăl fotbalistului Mihai Neşu, fost component al naţionalei României şi al echipelor Steaua şi FC Utrecht, a murit, luni dimineaţă, la un spital din Oradea, unde fusese internat în stare gravă după ce a luat o doză foarte mare de medicamente, afirmă surse medicale.

    Potrivit acestora, Mircea Neşu, în vârstă de 74 de ani, a fost internat la Spitalul Judeţean din Oradea în 12 octombrie, în stare foarte gravă, după ce a înghiţit o cantitate mare de medicamente, pe fondul unei depresii severe, provocate atât de decesul soţiei sale, în această primăvară, cât şi de faptul că suferea de o boală incurabilă, iar fiul său este imobilizat în cărucior.

    Transferat la secţia de Terapie Intensivă a Spitalului Municipal, luni dimineaţă la ora 5.00, medicii i-au declarat decesul, nemaiputând să îl salveze.

    Fiind o moarte suspectă, cazul a fost anunţat şi Poliţiei.

    “Luni, în jurul orei 11.00, Poliţia Bihor a fost anunţată telefonic de un reprezentant al Spitalului Municipal «Gavril Curteanu» despre faptul că un bărbat de 74 de ani a decedat în spital. Cauza exactă a decesului urmează să fie stabilită după necropsie”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, subcomisarul Alina Dinu, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Bihor.

    Medic de profesie, Mircea Neşu a fost jucător de fotbal la Universitatea Cluj în timpul studenţiei, respectiv în anii ’60, şi arbitru internaţional de fotbal.

    În luna aprilie a acestui an, Monica Neşu, mama fotbalistului Mihai Neşu, a încetat din viaţă, apropiaţii afirmând că aceasta a fost extrem de afectată de accidentul care i-a lăsat fiul invalid.

    În 10 mai 2011, Mihai Neşu, transferat în 2009 de la Steaua la echipa olandeză Utrecht, s-a accidentat grav la un antrenament al clubului olandez, ulterior fiind diagnosticat cu fractură de vertebră cervicală, iar de atunci existenţa sa depinde de un cărucior cu rotile. După mai multe tratamente în străinătate, Mihai Neşu s-a mutat în 2013 în locuinţa părinţilor săi din Oradea.

    În prezent, fostul fotbalist a fost cooptat în staful echipei Universitatea Cluj, ocupând funcţia de analist video.

  • În prima jumătate a campaniei, ACL a primit cele mai multe donaţii, fiind urmată de PSD-UNPR-PC

    Partidul Mişcarea Populară ocupă locul trei în clasamentul donaţiilor, formaţiunea primind şi declarând, în primele două săptămâni ale campaniei electorale, 455.500 lei, se arată, totodată, în comunicatul AEP remis MEDIAFAX în care se prezintă situaţia donaţiilor primite şi declarate de partide, alianţe şi candidaţi independenţi la data de 16 octombrie 2014.

    Spre deosebire de ACL, PSD şi PMP, care se află în topul clasamentului, UDMR a primit şi declarat, în perioada menţionată, donaţii în valoare totală de 16.950 de lei, în timp ce PPDD a primit şi declarat donaţii de 7.482 lei, iar PRM – 1.393 de lei.

    Celelalte partide înscrise în cursa electorală, respectiv Partidul Alternativa Socialistă, Partidul Popular Maghiar din Transilvania, Partidul Ecologist Român şi Partidul PRODEMO nu au declarat donaţii.

    Astfel, valoarea totală a donaţiilor primite şi declarate de alianţe şi partide în primele două săptămâni de campanie este de 3.159.039 lei.

    Dintre toate alianţele şi partidele enumerate, ACL, PSD-UNPR-PC, PMP şi PPDD au primit şi declarat, în perioada menţionată, donaţii şi din partea persoanelor juridice, în valoare totală de 210.760 lei (ACL), 82.594 lei (PSD-UNPR-PC), 96.000 lei (PMP) şi, respectiv, 1.000 de lei (PPDD), restul sumelor fiind constituite din donaţii făcute de către persoane fizice.

    În ceea ce priveşte candidaţii independenţi, topul donaţiilor primite şi declarate în prima jumătate a campaniei este condus de Călin Popescu-Tăriceanu, cu 261.912 lei.

    El este urmat de Teodor Meleşcanu, cu 164.900 lei, Monica Macovei, cu 73.272 lei, din care 30.331 lei donaţi de persoane juridice şi 42.942 lei donaţi de persoane fizice, clasamentul fiind închis de Gheorghe Funar, cu 2.500 lei.

    Astfel, valoarea totală a donaţiilor primite şi declarate de candidaţii independenţi în primele două săptămâni de campanie este de 502.584 lei.

    În total, alianţele, partidele şi candidaţii independenţi au primit şi declarat în prima săptămână a campaniei electorale suma de 3.661.623 lei, din care 3.240.938 lei donaţi de persoane fizice, iar 420.685 lei donaţi de persoane juridice.

    Finanţarea campaniilor electorale este reglementată de Legea privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, unde se prevede că donaţiile şi legatele primite după deschiderea campaniilor electorale de la persoanele fizice sau juridice trebuie declarate AEP de către mandatarul financiar, în termen de cinci zile lucrătoare de la primire.

  • Alpha Bank România lansează serviciul Mobile Banking

    Noul serviciu de Mobile Banking este disponibil prin intermediul aplicaţiilor “Alpha Bank RO”, pentru smartphones şi tablete, ce pot fi descărcate gratuit din magazinele virtuale App Store şi Google Play.

    Aplicaţia dispune de o zonă privată, accesibilă clienţilor autentificaţi, şi de o zonă publică ce conţine informaţii de interes general despre unităţile şi localizarea ATM-urilor Alpha Bank, despre prezentarea ultimelor oferte şi produse, şi care poate fi accesată fără autentificare, fiind disponibilă oricărui utilizator.

    Clienţii Alpha Bank îşi pot activa imediat noul serviciu, folosind aplicaţia de Internet Banking Alpha Click, fără a se deplasa în unităţile băncii.

    Înultimele 12 luni Alpha Bank a lansat trei aplicaţii pentru device-uri iOS şi Android: Alpha Safe Access – software token lansat în octombrie 2013, Alpha e-statements pentru mobil lansat în iunie 2014 şi noul Mobile Banking lansat în septembrie 2014.

  • Un COMPLEX REZIDENŢIAL de 30 milioane de euro va fi construit lângă Herăstrău. Cât va costa un apartament în cel mai mare proiect DE LUX dezvoltat după 2008

    Proiectul, denumit Gafencu, urmează să fie finalizat în primul trimestru al anului 2016 şi va fi cel mai înalt ansamblu rezidenţial dezvoltat în apropierea parcului Herăstrău, fiind structurat pe 11 etaje.

    Complexul va avea o suprafaţă totală de 35.000 metri pătraţi şi va include 110 apartamente cu 2, 3, 4 şi 5 camere, 175 de locuri de parcare şi facilităţi precum SPA, piscină, sală de fitness, loc de joacă pentru copii sau pază.

    “Acesta este cel mai mare proiect de lux dezvoltat după 2008 şi se adresează acelor cumpărători care n-au fost convinşi nici de preţurile foarte mari din complexurile realizate în anii de boom şi cu atât mai puţin de proiectele actuale dezvoltate în piaţă”, a declarat Andreea Comşa, managing director Premier Estate, firma care promovează proiectul.

    Preţurile în complex pornesc de la 1.500 euro/mp (TVA inclus) pentru apartamentele situate la etajele 2-5, ajungând la 2.500 euro/mp (TVA inclus) pentru apartamentele situate la etajele 6-8. Astfel, preţurile totale pleacă de la 139.000 euro (TVA inclus) pentru un apartament cu 2 camere şi pot ajunge la 700.000 euro (TVA inclus) pentru un apartament situat la etajul 8 al complexului.

    Firma SKV Properties este deţinută cu participaţii egale de Anghel Ciprian Ioan şi Anghel Cristina Mihaela.

  • Mehedinţi: Dosar penal în cazul poliţiştilor acuzaţi că ar fi agresat mai mulţi simpatizanţi PMP

    Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mehedinţi, subcomisar Nicolae Lohon, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX că a fost întocmit un dosar penal pentru purtare abuzivă în urma plângerii penale depuse de organizaţia judeţeană a PMP după incidentele de duminică, atunci când mai mulţi simpatizanţi ar fi fost agresaţi de patru poliţişti.

    Dosarul a fost trimis Parchetului Judecătoriei Baia de Aramă.

    Totodată, preşedintele PMP Mehedinţi, Eugen Golea, a rămas fără permis de conducere pentru o perioadă de 30 de zile, întrucât nu s-a supus solicitării poliţistului care a oprit în trafic maşina pe care o conducea, pentru un control de rutină. Eugen Golea se afla la volanul unui autoturism care a fost oprit de poliţişti la ieşirea din Baia de Aramă, întrucât nu purta centura de siguranţă, acesta refuzând să se legitimeze şi fiind ulterior dus la sediul Poliţiei din Baia de Aramă.

    Reprezentanţii PMP Mehedinţi au depus, duminică, plângere penală împotriva a patru poliţişti din Baia de Aramă, preşedintele formaţiunii susţinând că agenţii ar fi agresat mai mulţi simpatizanţi care participaseră la o acţiune de campanie, unul dintre ei având nevoie de îngrijiri medicale.

    Preşedintele PMP Mehedinţi a susţinut că duminică după-amiază una dintre maşinile în care se aflau aproximativ 30 de simpatizanţi ai partidului a fost oprită de poliţişti, care ar fi pulverizat spray lacrimogen către doi tineri şi o femeie.

    ”Un alt simpatizant a fost lovit în gât cu cotul de unul dintre poliţişti. Am sunat la 112 şi am solicitat o ambulanţă la faţa locului. Tânărul lovit a primit îngrijiri medicale”, afirma liderul PMP Mehedinţi.

    Potrivit acestuia, agenţii ar fi dezumflat şi roţile din dreapta ale autoturismului oprit în trafic.

    În plângerea depusă de PMP Mehedinţi la Poliţie, oamenii legii sunt acuzaţi de abuz în serviciu, lovire şi distrugere.

    Surse din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mehedinţi declarau că la ieşirea din Baia de Aramă poliţiştii au oprit în trafic un şofer care nu purta centura de siguranţă, iar în momentul în care echipajul i-a solicitat să se legitimeze, acesta a refuzat şi a devenit recalcitrant.

    Conform surselor citate, poliţiştii au pulverizat un jet din sprayul lacrimogen pe care îl aveau, apoi l-au dus pe şofer la sediul Poliţiei Baia de Aramă pentru a-l legitima, pe numele acestuia fiind întocmit proces-verbal pentru contravenţie.

  • PERCHEZIŢII în Giurgiu: Sunt vizaţi poliţişti de frontieră acuzaţi de luare de mită

    Potrivit Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), mai mulţi agenţi de poliţie de frontieră sunt cercetaţi pentru luare de mită, după ce ar fi cerut şi primit sume de bani pentru a permite autoturismelor înmatriculate provizoriu în România să părăsească teritoriul ţării.

    Poliţiştii de frontieră au încălcat astfel dispoziţiile legale privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii şi eliberării autorizaţiei de circulaţie provizorie sau pentru probe a vehiculelor, a precizat sursa citată.

    Percheziţiile din judeţul Giurgiu sunt făcute de procurorii Parchetului instanţei supreme, cu sprijinul Direcţiei Generale Anticorupţie, Brigăzii Speciale de Intervenţii a Jandarmeriei şi Serviciului Român de Informaţii.

    Acţiunea procurorilor PICCJ este sprijinită de autorităţile judiciare din Bulgaria.

  • Magiunăria cu o istorie de 100 de ani. A fost dezafectată şi folosită ca fier vechi şi apoi repusă pe picioare

    vezi aici ilustratia la dimensiune mare.

    Bibiana Stanciulov spune că brandul este notorietatea produsului, cartea de vizită pentru partenerii din ţările evoluate din punct de vedere al civilizaţiei comerciale, este ”cartea de identitate” cu ajutorul căreia producătorul îşi poate face dreptate în justiţie. Mai mult, ”Brandul este cerificarea calităţii produsului. Valoarea unui brand cu vechime presupune, în mod logic, plus valoarea calităţii, într-un stat unde se pune accent pe nutriţie”, declară Bibiana Stanciulov. Tot ea spune că până în acest moment, poate enumera numai dezavantaje ale preluării unei vechi fabrici, dacă se referă strict la termenii financiari. Iar în rândul cauzelor enumeră absenţa unei legislaţii foarte stricte în materie de concurenţă neloaială, imposibilitatea prezentării la raft într-o zonă clar delimitată, în hiper şi supermarketuri. ”Pentru notorietatea pe care o creezi ca producător, primeşti drept răsplată apariţia unei multitudini de produse care copiază cât mai multe semne distinctive ale mărcii proprii, cu preţuri de dumping şi care încearcă să îţi sufoce cât mai rapid brandul”.