BusinessMagazin

Blog

  • Opinie Alex Vlăduţoiu, managing director Alfred Net: Pinocchio nu vede că-i creşte nasul

    ALEX VLĂDUŢOIU este managing director la Alfred Net

    Integrarea este un termen complex dar utilizat frecvent în mod greşit de către tot mai multe companii, în special de către instalatorii de sisteme.

    Dacă luăm în considerare industria de securitate şi telecomunicaţii din România, termenul integrare este frecvent utilizat ca slogan, cum ar fi: Sisteme Integrate de Securitate/Telecomunicaţii sau ca fiind cel mai important serviciu existent în portofoliu: Systems Integration (Integrare de Sisteme).

    Practic, termenul integrare are un sens complex şi, dacă ne uităm la definiţia lui, acesta presupune totodată capacitatea de a lipi mai multe elemente hardware şi software aparţinând mai multor sisteme şi necesită cunoştinţe profunde de hardware şi dezvoltare de software cât şi priceperea de a le combina astfel încât să rezulte şi să se livreze un sistem complet customizat, complex şi în totalitate funcţional.

    Din păcate, utilizarea improprie a termenului, care, întâmplător, nu este reglementată în niciun fel, are un singur perdant: clientul. Din ce în ce mai des observ aşa-numiţii integratori contractaţi să livreze proiecte care nu vor funcţiona, făcând promisiuni clienţilor pe care nu le vor respecta. Astfel de situaţii nu fac altceva decât să creeze frustrări, iar încrederea clientului în adevăraţii integratori de sisteme va scădea (vor apărea îndoieli că toţi integratorii sunt generic la fel) şi cel mai probabil se va finaliza printr-o experienţă neplacută, cu multe meetinguri inutile, cu implicarea multor părţi în proiect, costuri mari, mărirea perioadei de livrare şi o funcţionalitate nu tocmai perfectă.
    Realitatea de a face decizia greşită în alegerea unui integrator poate avea consecinţe mari pentru client. Acesta trebuie să se asigure nu numai de seriozitatea potenţialului contractor înainte de a îl selecta pentru un proiect de integrare. Experienţa, referinţele şi, cel mai important, abilitatea de a demonstra că pot lucra cu sistemele deja implementate la Client sunt esenţiale cu mult înainte de începerea proiectului.

    Din cauza lăcomiei de a obţine proiecte, adesea instalatorii declară în faţa clientului că sunt capabili să livreze mai mult decât echipamente şi instalarea lor. În realitate, acesta nu este decât un fals PR.

    De-a lungul celor mai bine de 10 ani de experienţă în industrie, am fost implicat în varii proiecte de integrare, ca integrator de sisteme, dar şi în calitate de consultant tehnic, acţionând de partea clientului. Timpul şi experienţa au arătat situaţii când însuşi producătorul nu a fost capabil să realizeze integrarea cerută de către client. În orice caz, asemenea situaţii sunt rare, integrările fiind realizate, de regulă, de către parteneri, integratori de sisteme.

    Puşi în situaţia în care trebuie să integreze un sistem pe care deja l-au instalat cu alte sisteme sau aplicaţii, conform cerinţelor clientului, aşa-self-numiţii integratori încep totuşi să înţeleagă că lucrurile nu sunt chiar atât de simple precum îşi imaginează şi deodată totul devine complicat.

    Nu încape îndoială că în majoritatea cazurilor instalatorul este implicat în proiectul de integrare ca fiind cel care deţine cheia cunoaşterii sistemului pe care l-a furnizat şi instalat (teoretic).

    Într-unul din proiectele derulate, rolul meu a fost să proiectez o arhitectură de sistem capabilă să susţină tehnic un concept menit să fie implementat la nivel global în compania respectivă. Instalarea echipamentelor a fost, fireşte, câştigată de către un instalator. În a doua fază a proiectului, sistemul a trebuit să fie integrat cu alte aplicaţii software. Chiar dacă de la început am propus metoda de integrare, după foarte multe discuţii şi întâlniri, împreună cu părţile implicate, instalatorul nu a fost totuşi capabil să înţeleagă procesul şi conceptul proiectului. Mergând mai departe, ceea ce s-ar fi numit o simplă integrare care necesită cunoştinţe de dezvoltare software a degenerat în luni de discuţii, chiar şi cu implicarea instalatorului, a producătorului de sistem şi a oricărei persoane terţe care ar fi putut avea habar de ceea ce se întâmplă.

    În cele din urmă am reuşit alinierea cu producătorii şi, în sfârşit, modalitatea de integrare, firească, propusă de mine a fost acceptată. În orice caz, integrarea a fost realizată de către producătorul sistemului, nu de către instalator (şi nu a fost ieftin) durând astfel săptămâni întregi de implementare. De suport nu mai vorbim. Asta se întâmplă atunci când un instalator vrea mai mult decât poate duce, iar integratorii profesionişti sunt văzuţi într-o lumină nefavorabilă de către clienţi, care consideră că dacă instalatorul de renume nu poate, nimeni nu poate; o părere greşită, din păcate. Totuşi, astfel de companii, capabile şi cu experienţă în astfel de proiecte de integrare, există! Chiar dacă aceştia au o experienţă dovedită, nu întotdeauna sunt cunoscuţi pe piaţă sau recunoscuţi ca brand.

    A amesteca lucrurile nu este întotdeauna o soluţie; dacă proiectele necesită cunoştinţe de IT, implicaţi un specialist în IT, cu siguranţă înţelege! Dacă proiectul implică integrare, atunci alegeţi un integrator adevărat, profesionist, chiar dacă pierdeţi puţin timp să-l căutaţi. Fiecare are rolul său şi nimeni nu trebuie să le ştie pe toate; presupunând sau crezând că cineva poate, nu este decât distructiv. Ţineţi minte: piaţa este plină de integratori. Chiar şi o firmă de servicii de curăţenie foloseşte următorul slogan: Servicii integrate de curăţenie. Deci nu tot ce străluceşte este aur!

  • Cum se va termina conflictul dintre Rusia şi Ucraina. Scenariile care ar putea zgudui economia lumii

    UN RAPORT AL CREDIT SUISSE DIN LUNA MAI, ALTMINTERI DELOC CATASTROFIC, anticipa că dintre toate categoriile de riscuri geopolitice cu impact asupra pieţelor financiare (conflictul din Orientul Mijlociu, ascensiunea forţelor politice antieuropene şi separatiste în UE, criza economică din zona euro, crizele politice din SUA, Japonia etc.), cel mai important rămâne conflictul dintre Rusia şi Ucraina, atât prin prisma complicaţiilor reprezentate de sancţiunile financiare şi comerciale ale UE contra Rusiei, cât şi prin prisma duratei lungi şi a dificultăţii de rezolvare a conflictului.

    Autorul raportului, expertul în strategii de investiţii Robert Parker, vedea posibil un scenariu de bază în care conflictul se va termina cu secesiunea şi alipirea la Rusia ori semiindependenţa regiunilor de est ale Ucrainei, susţinute de Rusia, într-un proces care va dura circa doi sau trei ani. Un scenariu optimist, cotat cu 20% şanse de reuşită, viza rezolvarea în mai puţin de un an a conflictului, prin retragerea forţelor ruseşti şi neintervenţie în politica Kievului, iar un scenariu negativ ar fi o invazie rusească în estul Ucrainei, cu probabilitate de 30% şi care ar atrage extinderea sancţiunilor financiare şi comerciale din partea UE şi a SUA, plus intensificarea ameninţărilor militare ale NATO cu scopul descurajării Rusiei. În acest din urmă scenariu, Parker vedea o scădere cu cca 10% a pieţelor globale de acţiuni în decurs de trei luni, în timp ce pieţele din Europa Centrală şi de Est ar fi urmat să piardă 15% sau mai mult.

    Acest gen de analiză, unde pentru fiecare gen de daune resimţite de economiile dezvoltate (în cazul de faţă cele din UE), cele emergente (în cazul de faţă cele din Estul Europei) au întotdeauna mai mult de suferit, din cauza percepţiei de risc mai mare asociate cu ele, a predominat şi în lunile următoare. În iulie, odată cu primele sancţiuni europene contra Rusiei, plecarea investitorilor spre zări mai sigure făcea deja să scadă spectaculos bursele şi monedele est-europene, iar analiştii financiari vehiculau deja pentru ţările estice previziuni de încetinire a creşterii PIB. Acum, cea mai recentă evaluare din partea economiştilor de la Erste Group conchide că disputa ruso-ucraineană reprezintă un risc la adresa creşterii economice a statelor est-europene pentru 2015, pornind de la constatarea că pe ansamblul regiunii este deja vizibil fie impactul primar al scăderii comerţului cu Rusia şi Ucraina, fie impactul secundar al scăderii investiţiilor şi al cererii de import din zona euro.

    Dacă pentru unele dintre ţările luate în calcul concluzia este că estimările de creştere economică pentru anul viitor vor fi afectate (Ungaria, Croaţia, Slovenia sau Polonia), România iese însă cel mai bine din această analiză. Explicaţia ţine de trei factori esenţiali: importanţa redusă în PIB a comerţului cu Rusia, absenţa băncilor ruseşti şi cvasiindependenţa faţă de livrările de gaze ruseşti (vezi grafice). ”Ponderea în totalul comerţului exterior a exporturilor către Rusia şi Ucraina a crescut de la 4,3% în S1 2013 la 4,4% în S1 2014, întrucât, deşi exporturile spre Ucraina au scăzut cu peste 6%, cele către Rusia s-au majorat cu 17%, în condiţiile creşterii cu peste 20% a exporturilor de echipamente industriale şi utilaje de transport„, notează analiştii de la Erste. Nici impactul sancţiunilor europene şi al măsurilor de retorsiune luate de Rusia n-ar afecta însă perspectiva PIB: ”Presupunând pentru 2015 exporturi zero spre Rusia, un embargou similar la importurile ruseşti şi zero importuri de gaze naturale, impactul asupra PIB va fi cel mai probabil nul, având în vedere că deja consumul intern de gaze a scăzut şi faptul că România se poate baza pe o majorare a producţiei interne de gaze„.

    În opinia experţilor de la institutul olandez de studii geostrategice Clingendael, cea mai mare problemă pentru est-europeni – deşi în proporţii variabile, în funcţie de ponderea gazului rusesc în consumul lor energetic – o constituie însă dependenţa de Ucraina ca ţară de tranzit pentru gazele importate din Rusia. La scara Europei, această dependenţă s-a redus în ultimii ani graţie conductelor NorthStream (spre Germania, care alimentează şi Belgia, Marea Britanie şi Franţa) şi Blue Stream (spre Turcia), însă esticii rămân în continuare expuşi la orice perturbare sau oprire a livrărilor de către Moscova, întrucât sunt conectaţi la o singură sursă de aprovizionare – gazoductul Drujba (Frăţia), prin care intră aproape jumătate din gazul rusesc spre Europa, în timp ce planurile de construcţie a gazoductului South Stream, de care ar fi beneficiat Austria, Bulgaria, Ungaria, Slovenia şi Croaţia, s-au oprit la cererea Bruxellesului.

    În acelaşi timp, un efect secundar al conflictului ruso-ucrainean pentru Europa de Est va fi majorarea treptată a cheltuielilor militare, pentru a le apropia de nivelul de 2% din PIB cerut de NATO. Cel mai aproape de acest nivel se află Polonia, cu aproape 2% din PIB, iar cel mai departe se află Ungaria, cu numai 0,8% din PIB, însă un program ferm de majorare rapidă a cheltuielilor lipseşte în unele ţări (Cehia are în program să ajungă la 1,4% din PIB abia în 2020), iar în alte ţări, ca Slovacia, sprijinul politic pentru majorarea cheltuielilor rămâne legat de planurile care circulă la ora actuală la nivelul UE fie de a excepta bugetul apărării de la calculul deficitului bugetar sau structural, fie de a relaxa ţintele generale de convergenţă cu zona euro (faimosul MTO). În cazul României, Erste notează că România alocă 1,4% din PIB pentru armată, a suplimentat deja pentru acest an cheltuielile cu 0,1% din PIB, iar cifra va atinge 2% în 2017, inclusiv prin achiziţia programată a celor 12 avioane de luptă F16 de la statul portughez, în valoare de 628 mil. euro.

  • Trei consilieri municipali din Vaslui şi-au anunţat demisiile din PNL şi PPDD în plenul şedinţei CL

    Primele mişcări în rândul consilierilor locali din municipiului Vaslui, în baza Ordonanţei 55/2014, au fost anunţate oficial în plenul şedinţei ordinare de miercuri, după ce trei aleşi s-au decis să nu mai activeze sub sigla partidului pe listele cărora şi-au câştigat mandatul, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Astfel, cei doi consilierii PPDD care au fost aleşi în iunie 2012, Alexandru Volocaru şi Leonard Negruţi, şi-au dat demisiile din partid şi vor activa în continuare ca independenţi, potrivit propriilor opţiuni.

    De asemenea, consilierul Andrei Abutoaiei, membru PNL, a anunţat trecerea la Partidul Liberal Reformator (PLR).

    “Cei trei consilieri au depus şi hârtiile necesare la secretariatul unităţii administrativ-teritoriale, aşa după cum aveau obligaţia legală. Conform propriilor opţiuni, ei urmează să activeze în Consiliul Local ca independenţi, respectiv în Partidul Liberal Reformator”, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX secretarul Primăriei Vaslui, Eduard Lăcătuşu.

    Odată cu mişcările făcute de cei trei consilieri locali, structura CL Vaslui, cu un număr total de 21 de aleşi, arată astfel: nouă consilieri de la PSD, patru de la PNL, trei de la PDL, doi de la PC, unul de la PLR şi doi independenţi.

  • Barack Obama evocă, în discursul la ONU, “tensiunile rasiale” din Statele Unite

    “Într-o perioadă marcată de instabilitatea din Orientul Mijlociu şi din Europa de Est, ştiu că lumea a acordat atenţie şi evenimentelor din oraşul american Ferguson, din statul Missouri”, a declarat el.

    “Da, avem propriile tensiuni rasiale şi etnice”, a adăugat preşedintele Statelor Unite.

    Revolte cu caracter rasial au avut loc aproape două săptămâni în oraşul Ferguson, după ce Michael Brown, un tânăr de culoare, în vârstă de 18 ani, a fost ucis de un poliţist alb în circumstanţe controversate, la 9 august.

    Uciderea tânărului Michael Brown a luat amploare naţională şi a fost dezbătută pe prima pagină a ziarelor din Statele Unite, provocând temeri în legătură cu izbucnirea unor revolte rasiale.

  • Raiffeisen Asset Management va avea un nou director general, din luna ianuarie

    Actualul director general, Mihail Ion, va rămâne preşedintele RAM şi va prelua la nivel executiv conducerea Direcţiei de Companii Medii şi Sector Public din Divizia de Corporate Banking a Raiffeisen Bank.

    Răzvan Szilagyi face parte din echipa Raiffeisen de 11 ani şi este director de vânzări în Divizia de Trezorerie şi Pieţe de Capital a Raiffeisen Bank, membru în conducerea CFA România, manager şi analist financiar, expert în managementul riscului (valutar, de dobândă, de lichiditate).

    Mihail Ion s-a alăturat Raiffeisen Bank în 2002 că economist-şef al băncii, a fost apoi şeful Departamentului Managementul Activelor şi Pasivelor şi conduce RAM încă de la înfiinţare. În prezent, el este şi preşedintele Comitetului de investiţi pentru clienţii cu averi ridicate al Raiffeisen Bank şi preşedinte al CFA România.

    Raiffeisen Asset Management, companie a grupului austriac Raiffeisen, administrează active de 1,2 miliarde de euro în România.
     

     

  • Orban: Băsescu, între ciocan şi nicovală în cazul afirmaţiei despre ofiţerul acoperit care candidează

    “Domnul Băsescu a comis o gravă greşeală şi nu ştiu cum va ieşi din această greşeală pentru că dacă devoalează ca şi preşedinte al CSAT şi ca şef al comunităţii de informaţii, dacă devoalează un ofiţer acoperit comite o infracţiune. Ca să nu mai spunem că România e membră NATO, se creează nişte probleme internaţionale incredibile. Dar comite o infracţiune. Dacă, în schimb, nu devoalează acest ofiţer, comite de asemenea o infracţiune. De ce comite o infracţiune? Pentru că este o infracţiune să fii ofiţer de informaţii şi în acelaşi timp să fii membru al unui partid politic, să ocupi o funcţie publică. Or, un oficial care are ştiinţă despre existenţa unei infracţiuni şi nu sesizează organele de anchetă penală se face vinovat de tăinuire, de a nu raporta. Deci Băsescu acum e între ciocan şi nicovală. Dar probabil o să spună: «M-aţi înţeles greşit, de fapt n-am vrut să spun asta, am vrut să spun altceva»”, a afirmat vicepreşedintele PNL Ludovic Orban într-o conferinţă de presă susţinută, miercuri după-amiază, la Târgovişte, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Acesta a mai spus despre preşedintele Traian Băsescu că “şi-a săpat singur groapa”.

    “După ce-şi termină mandatul (Traian Băsescu – n.r.), în mod evident îl vor ajunge toate faptele sale, dintre care multe vor fi judecate”, a mai spus Orban.

    Întrebat ce părere are despre dezvăluirile lui Robert Turcescu, Ludovic Orban a spus că în opinia sa ieşirea publică a lui Turcescu a fost făcută în contextul în care dezvăluirile făcute de el ar fi apărut oricum în presă.

    “Cred că Robert Turcescu a făcut aceste mărturisiri pentru că era iminentă apariţia acestor informaţii în mass-media. De asemenea, mai cred un lucru: că pregăteşte ceva Turcescu, după cum îl cunosc eu. Nu va lăsa să se stingă povestea în care el să încaseze tot oprobriul public pentru că a ascuns faptul că a fost ofiţer de informaţii. S-ar putea să pregătească ceva. Nu ştiu să vă spun ce, poate devoalarea ofiţerului acoperit care este candidat la Preşedinţie”, a spus Orban.

    Întrebat dacă ştie cine este acel candidat, iniţial, Orban a spus doar: “Eu ştiu foarte bine cine este, n-am probe să demonstrez”.

    La insistenţele jurnaliştilor, care l-au întrebat din nou cine anume este candidatul respectiv, Orban a rostit numele lui Victor Ponta, precizând că ascensiunea profesională a premierului şi faptul că Victor Ponta este singurul dintre candidaţii la Preşedinţie care “nu a infirmat cu subiect şi predicat” că ar fi ofiţer acoperit sunt argumente în sprijinul afirmaţiei sale.

    Preşedintele Traian Băsescu a vorbit, cu peste o săptămână în urmă, la un post de televiziune, despre faptul că unii candidaţi la Preşedinţie nu şi-ar fi completat CV-ul, că trebuie să spună dacă au fost sau nu ofiţeri acoperiţi şi a precizat că, dacă nu se va întâmpla, o va face el, arătând că nu este corect să duci o asemenea funcţie “având două butoane”.

    Ulterior, preşedintele Băsescu a declarat că va da amănunte despre ”ofiţerul acoperit” de faţă cu toată presa, precizând că nu are nicio informaţie de la serviciile secrete şi că, dacă, totuşi, ”printre candidaţi există un domn care a avut în trecutul lui un astfel de lucru, acest lucru trebuie recunoscut”.

  • Congresul românilor de pretutindeni, blocat de metodologie. Stanoevici: Nu fac estimări privind data

    După ce la 10 septembrie, parlamentari din comisiile pentru românii de pretutindeni au cerut demisia lui Bogdan Stanoevici pentru modul de organizare a Congresului românilor de pretutindeni în 30 noiembrie, miercuri Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a Camerei Deputaţilor l-a chemat pe ministrul delegat la o nouă rundă de discuţii pe această temă.

    Deputaţii au criticat metodologia Departamentului pentru Românii de Pretutindeni privind organizarea Congresului, susţinând că multe prevederi nu sunt legale.

    Stanoevici a explicat că metodologia trimisă la Parlament este doar o propunere, o variantă de lucru, care nu va putea fi utilizată dacă nu este aprobată de cele Camere, care, potrivit legii, organizează şi finanţează Congresul românilor de pretutindeni.

    Ministrul a mai spus că există un acord de principiu al Camerei Deputaţilor şi al Senatului pentru acest Congres, iar premierul Victor Pona a promis că fondurile necesare vor fi deblocate.

    El le-a reproşat deputaţilor faptul că acest Congres ar fi trebuit să aibă loc în urmă cu mult timp, dar în 7 ani nu s-a făcut nimic. “Şi acum, când s-a trezit Stanoevici să aplice legea, dintr-o dată nu e bine. Nu prea mai ştiu ce să fac”, s-a plâns el.

    Pe de altă parte, Stanoevici i-a creionat deputatului PNL Mircea Dolha relaţia pe care o are cu ministrul de Externe, Titus Corlăţean, asigurându-l pe parlamentar că nu este în conflict cu şeful diplomaţiei. “Nu ştiu de unde aţi scos-o. Lucrăm împreună şi comunicăm la telefon, chiar şi acum când dânsul este în SUA şi eu sunt aici în România. L-am sculat de dimineaţă şi dânsul mi-a răspuns fără nicio problemă pentru că e o relaţie pe care o avem de la început”, a explicat Stanoevici relaţia sa cu Titus Corlăţean.

    Preşedintele Comisiei, democrat-liberalul Mircea Lubanovici a opinat că metodologia ar fi trebuit trimisă celor două Camere, iar acestea să aibă un răgaz de 30 de zile pentru analize şi pentru amendamente, după care să fie pusă în dezbatere publică pentru alte 30 de zile.

    În ceea ce priveşte delegaţii la Congres, deputatul PDL a propus ca organizarea unor congrese pe regiuni în urma cărora să fie desemnaţi participanţii din partea comunităţilor române din diaspora.

    Ministrul delegat a precizat că deja s-au făcut schimbări la prima propunere de metodologie, în urma unor sugestii de la românii din străinătate.

    Totodată, el a spus că procesul de numire a delegaţilor nu a început, în replică la acuzaţiile deputaţilor care susţin că la mai multe consulate şi ambasade s-au depus plicuri cu propuneri în acest sens.

    Maria Grecea (PNL) s-a întrebat dacă acest Congres nu are un scop electoral, deoarece membrii Comisiei au făcut, în trecut, multe intervenţii, privind organizarea sa, dar de fiecare dată li se spunea că nu sunt bani. Şi l-a provocat pe ministru să spună dacă este “de partea băieţilor buni sau răi”.

    Deputaţii au criticat şi faptul că a fost aleasă data de 30 noiembrie pentru organizarea evenimentului, suspectând tot scopuri electorale. “Nimeni nu a stabilit, s-a propus (…) Noi ne-am gândit poate în mod stupid că data de 30 noiembrie e potrivită”, pentru că atunci e ziua românilor de pretutindeni şi pentru că e după alegeri, a explicat Stanoevici.

    Vicepreşedintele Comisiei, Mircea Dolha, a dorit să ştie cine este acest “noi” şi a întrebat, din nou, de ce s-a ales 30 noiembrie.

    “Domnule Dolha, e obositor la un moment dat, dar sunteţi simpatic (…) Nimeni nu a stabilit data Congresului, s-a propus această dată din motivele pe care vi le-am enumerat”, a replicat Bogdan Stanoevici.

    “Nu a fost stabilită de nişte noi oculţi din spatele uşilor închise. A fost propusă. De câte ori să vă spun chestia asta?”, a mai spus ministrul delegat.

    Deşi au stabilit că e bine să lucreze împreună pentru a face “lucruri minunate”, după discuţie Mircea Dolha a declarat, într-o conferinţă de presă, că îşi menţine cererea de demitere a ministrului delegat pentru românii de pretutindeni.

    Senatorul PNL a spus că, de la precedenta întâlnire, ministrul “a dat înapoi” şi şi-a revizuit demersul “ilegal şi arbitrar” de a organiza primul Congres al românilor de pretutindeni “în mod discreţionar”, cu scopul de a-i folosi pe participanţi drept “agenţi electorali”.

    “Am stopat acest derapaj grav al ministrului Stanoevici”, a spus Dolha.

    El a spus însă că îşi menţine “doleanţa” ca ministrul care face “doar un ritual de actorie” să fie demis, deoarece “aduce grave deservicii întregii comunităţi de români”. În plus, va adresa o întrebare şi o interpelare, săptămâna viitoare, premierului Victor Ponta pe acest subiect, susţinând că nici unii colegi din arcul guvernamental nu sunt de acord cu acest ministru.

    De cealaltă parte, Bogdan Stanoevici a declarat presei că aşteaptă ca noua propunere de metodologie să primească acordul celor două Camere.

    Referitor la data organizării, ministrul delegat a fost rezervat. “Nu mai fac niciun fel de estimare, nu pot să spun decât că noi, în continuare, lucrăm la pregătirea acestui Congres şi în măsura în care cele 2 Camere îl vor aproba şi vor semna organizarea acestui Congres la data de 30 noiembrie, acest Congres se va organiza. Dacă se va decide altfel, Camerele hotărăsc”, a spus Stanoevici.

    Ministrul a respins şi acuzaţiile de încercare fraudării alegerilor, prin convingerea participanţilor la Congres să aducă voturi PSD. “E absurd. Conform unor procente de reprezentativitate, tot la nivel de propunere, s-a ajuns la o sumă de 200 şi ceva de membri care să reprezinte diferitele comunităţi (…) Credeţi că cei 200 şi ceva pot să schimbe ceva în alegerile prezidenţiale? E absurd (…) Logic, 200 şi ceva de oameni nu pot schimba votul unui popor”, a punctat Stanoevici.

  • Preţul gazelor din Ucraina ar putea creşte de patru ori în acest an

    “Este posibil ca în acest an să fie luate decizii care să ducă la noi majorări ale preţurilor gazelor. Există chiar posibilitatea să fie introdus un preţ unic pentru consumatorii comerciali şi cei casnici”, a declarat directorul adjunct al Naftogaz, Oleksandr Todiciuk.

    O astfel de decizie ar face ca preţul pentru gazele livrare populaţiei să crească de patru ori, potrivit agenţiei ucrainene de presă.

    Informaţia a apărut în timp ce Ucraina se pregăteşte pentru o iarnă dificilă. Autorităţile de la Kiev şi Bruxelles negociază preţul gazelor provenite din UE, menite să acopere cererea în perioada de vârf de consum, după ce Rusia a oprit livrările către statul ucrainean din cauza unui diferend legat de preţ.

    La jumătatea lunii iunie, Gazprom a introdus un sistem de plată în avans a gazelor furnizate Ucrainei, din cauza datoriilor de 5,3 miliarde de dolari ale acesteia.

    La începutul acestei luni, premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a declarat că Ucraina a oferit Rusiei două opţiuni de preţuri, 300 de dolari pentru 1.000 de metri cubi în timpul verii şi 380 de dolari în timpul iernii.

    Ca răspuns la declaraţia lui Iaţeniuk, premierul rus Dmitri Medvedev a declarat că Moscova va accepta numai un preţ de 385 de dolari şi va relua colaborarea cu Ucraina doar după plata datoriilor pentru gazele livrate.

  • Constanţa: O universitate particulară oferă cursuri pentru absolvenţii de liceu cu sau fără diplomă

    Potrivit unui comunicat al Universităţii Andrei Şaguna, Colegiul post-liceal al acestei universităţi a început înscrierile la cursurile de formare profesională pentru absolvenţii de liceu cu sau fără diplomă de bacalaureat, pentru cei aflaţi în ultima situaţie fiind asigurate în mod gratuit şi cursuri de pregătire pentru examenul de bacalaureat, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Colegiul UAS are numeroase specializări, potrivite înclinaţiilor şi abilităţilor majorităţii absolvenţilor de liceu, în domeniile economic, sănătate, mass-media. Cursanţii vor obţine calificări profesionale precum: funcţionar bancar, asistent manager, agent fiscal, agent vamal, agent de turism, organizator de evenimente, asistent de gestiune, asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice, pedagog de recuperare, ergoterapeut, asistent regizor artistic şi cameraman-fotoreporter”, se arată în comunicat.

    Înscrierile se fac la secretariatul universităţii, până în 18 octombrie, printre actele necesare înscrierii fiind diploma de bacalaureat sau adeverinţa de absolvire a liceului (după caz) şi foaia matricolă pentru clasele a IX-a – a XII-a (a IX-a – a XIII-a).

    Taxa anuală de şcolarizare este de 1.600 lei şi poate fi achitată în trei rate, iar durata studiilor este de doi ani.

    Înfiinţarea colegiului Universităţii Andrei Şaguna din Constanţa este în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative, adoptată de guvern în iunie, a mai precizat sursa citată.

  • STUDIU: Suplimentele de fier administrate în timpul sarcinii ar putea influenţa riscul de autism

    Cercetătorii de la Facultatea de medicină din cadrul Universităţii California din oraşul Davis au descoperit că mamele cu copii diagnosticaţi cu autism au spus că au luat suplimente de fier de mai puţine ori în timpul sarcinii în comparaţie cu celelalte mame. Totuşi, constatarea nu este suficientă să dovedească, doar prin ea însăşi, o asociere directă cu această afecţiune.

    “Chiar dacă am descoperit o asociere, ea este doar o asociere, care are nevoie de a fi repetată (pentru a fi luată în considerare, n.r.)”, a declarat Rebecca J. Schmidt, coordonatoarea studiului.

    “Dacă rezultatul va fi repetat, el va întări teoria potrivit căreia femeile ar trebui să urmeze recomandările specifice referitoare la consumul de fier înainte de a rămâne însărcinate, cel din timpul sarcinii şi cel de după naştere şi din perioada alăptării”, a adăugat ea.

    Deficienţa de acid folic (vitamina B) a fost şi ea asociată cu riscul de autism. Atât acidul folic, cât şi fierul, sunt implicate în dezvoltarea creierului fetusului şi sunt de obicei incluse în vitaminile prenatale. Acesta a fost primul studiu care s-a concentrat în mod special pe consumul de fier al viitoarelor mame şi riscul de autism al bebeluşului.

    Pentru acest studiu, autorii săi au intervievat mame din California cu copii de 2-5 luni în legătură cu multivitaminele, vitaminele prenatale şi alte suplimente pe care aceste femei le-au luat înainte, în timpul şi după sarcină.

    Cercetătorii au inclus în chestionar şi întrebări despre cerealele fortificate şi alte surse alimentare de fier.

    Ei au comparat răspunsurile oferite de 520 de mame cu copii diagnosticaţi cu maladii din spectrul autistic cu cele oferite de 346 de mame cu copii care aveau o dezvoltare considerată normală.

    Mamele din grupul cu copii cu dezvoltare normală au declarat că au luat mai multe suplimente de fier şi au primit doze zilnice mai mari.

    Vitaminele prenatale au reprezentat cea mai mare sursă de fier pentru mamele din ambele grupuri – între 30 şi 32 miligrame pe zi. Restul cantităţilor de fier au provenit în special din suplimentele de fier, folosite de 31% dintre mamele cu copii cu dezvoltare normală şi de 25% dintre mamele cu copii diagnosticaţi cu autism.

    Studiul a fost publicat în American Journal of Epidemiology.

    În total, mamele din grupul tipic au primit în medie 57 miligrame de fier pe zi, iar cele cu copii autişti doar 51 de grame de fier pe zi.

    Însă mamele din ambele grupuri au primit în general cantităţi mai mari decât dozele zilnice de fier recomandate. O femeie normală şi fertilă ar trebui să primească 18 miligrame de fier în fiecare zi, potrivit Institute of Medicine.

    În timpul sarcinii, aproape jumătate dintre femei prezintă carenţe de fier, iar medicii recomandă creşterea dozei zilnice de fier la 27 miligrame şi cu cel puţin alte 9 miligrame în timpul alăptării.

    Potrivit tabelelor alcătuite de Institute of Medicine, nivelul superior de fier care este tolerabil pentru bărbaţii şi femeile adulte este de 45 miligrame pe zi, însă alte studii au descoperit că femeile însărcinate din Statele Unite ale Americii primesc în general 48 miligrame pe zi din suplimente. Autorii acestui studiu consideră că aceste recomandări privind suplimentele trebuie revizuite.

    Fierul în exces, din suplimente, poate fi toxic, avertizează coordonatoarea acestui studiu, însă pentru fierul din dieta zilnică, ce provine din cereale fortificate, fasole, carne roşie şi ciocolată neagră, nu există niveluri stabilite de toxicitate.

    Unele dintre vitaminele prenatale includ fier, însă altele, precum popularele vitamne gelatinoase, nu conţin fier. Fierul poate să provoace greaţă şi din acest motiv anumite vitamine prenatale nu conţin fier, pe care femeile trebuie să îl ia separat, seara, înainte de a merge la culcare.