BusinessMagazin

Blog

  • Rusia şi Iranul au semnat un acord pentru construirea a două reactoare nucleare ruse la Bushehr

    Contractul a fost semnat între compania Atomenergoproekt (NIAEP), o filială a Atomstroiexport care a construit centrala Bushehr, şi firma iraniană Nuclear Power Production and Development (NPPD).

    În plus faţă de reactoarele de la Bushehr, alte patru reactoare ruse ar putea fi construite în alte locuri din Iran, conform acordului semnat între directorul Agenţiei ruse pentru Energie Atomică, Serghei Kirinenko, şi omologul său iranian, Ali Akbar Salehi.

    În virtutea protocolului, combustibilul nuclear destinat noilor reactoare va fi produs de către partea rusă şi va fi returnat în Rusia pentru tratare şi stocare.

    Bushehr, situată pe litoralul Golfului Persic, este o centrală de 1.000 de megawaţi construită parţial de Rusia şi predată oficial Iranului în septembrie 2013.

  • Aproape 15% din vehiculele verificate de RAR în Bucureşti la 10 luni prezentau pericol de accident

    Certificatele de înmatriculare pot fi redobândite numai după efectuarea unei inspecţii tehnice la reprezentanţele Registrului Auto Român (RAR).

    În urma controalelor, angajaţii RAR au constatat şi că 69% dintre vehicule aveau diferite neconformităţi de natură tehnică sau legate de acte, se arată într-un comunicat trnsmis de RAR.

    Din totalul vehiculelor cu probleme, 54% au fost considerate neconforme din punct de vedere al securităţii rutiere (proasta funcţionare a dispozitivelor de iluminare şi semnalizare, starea necorespunzătoare a şasiului, caroseriei sau pneurilor, jocuri anormale la direcţie, defecţiuni ale sistemului de frânare).

    Totodată, 20% depăşeau nivelul maxim admis de poluare, 4,4% au avut probleme legate de identificare (vehiculul prezentat nu a corespuns cu datele din CIV privind categoria, caroseria, marca, tipul vehiculului, codul motorului, seria motorului sau culoarea), iar 4,6% au avut neconformităţi din punct de vedere al dovezii de efectuare a inspecţiei tehnice periodice (ITP expirat sau fals).

    La finalul controalelor tehnice desfăşurate în trafic, Poliţia Rutieră a reţinut 1.755 de certificate de înmatriculare în Bucureşti, 49 de permise de conducere şi au fost aplicate 2.286 de amenzi.

    Sancţiunile au fost aplicate exclusiv pentru vehiculele la care inspectorii RAR au găsit neconformităţi tehnice sau legate de acte.

    Directorul general al RAR, George-Adrian Dincă, spune că rezultatele controalelor nu reflectă starea generală a parcului auto din România, deoarece echipajele mixte RAR – Poliţie opresc pentru verificare numai vehiculele care sunt susceptibile de a prezenta defecţiuni.

    Parcul auto naţional are în prezent aproximativ 5,7 milioane de vehicule, din care 4,48 milioane sunt autoturisme.

  • Aproape 15% din vehiculele verificate de RAR în Bucureşti la 10 luni prezentau pericol de accident

    Certificatele de înmatriculare pot fi redobândite numai după efectuarea unei inspecţii tehnice la reprezentanţele Registrului Auto Român (RAR).

    În urma controalelor, angajaţii RAR au constatat şi că 69% dintre vehicule aveau diferite neconformităţi de natură tehnică sau legate de acte, se arată într-un comunicat trnsmis de RAR.

    Din totalul vehiculelor cu probleme, 54% au fost considerate neconforme din punct de vedere al securităţii rutiere (proasta funcţionare a dispozitivelor de iluminare şi semnalizare, starea necorespunzătoare a şasiului, caroseriei sau pneurilor, jocuri anormale la direcţie, defecţiuni ale sistemului de frânare).

    Totodată, 20% depăşeau nivelul maxim admis de poluare, 4,4% au avut probleme legate de identificare (vehiculul prezentat nu a corespuns cu datele din CIV privind categoria, caroseria, marca, tipul vehiculului, codul motorului, seria motorului sau culoarea), iar 4,6% au avut neconformităţi din punct de vedere al dovezii de efectuare a inspecţiei tehnice periodice (ITP expirat sau fals).

    La finalul controalelor tehnice desfăşurate în trafic, Poliţia Rutieră a reţinut 1.755 de certificate de înmatriculare în Bucureşti, 49 de permise de conducere şi au fost aplicate 2.286 de amenzi.

    Sancţiunile au fost aplicate exclusiv pentru vehiculele la care inspectorii RAR au găsit neconformităţi tehnice sau legate de acte.

    Directorul general al RAR, George-Adrian Dincă, spune că rezultatele controalelor nu reflectă starea generală a parcului auto din România, deoarece echipajele mixte RAR – Poliţie opresc pentru verificare numai vehiculele care sunt susceptibile de a prezenta defecţiuni.

    Parcul auto naţional are în prezent aproximativ 5,7 milioane de vehicule, din care 4,48 milioane sunt autoturisme.

  • Mazăre spune că Iohannis fuge de o dezbatere pentru că nu are idei “coerente, logice şi clare”

    “Ponta, mai ales pentru că a fost prim-ministru, ştie foarte multe lucruri, cunoaşte problemele în profunzime. (…) Cel puţin până acum, nu l-am văzut (pe Iohannis – n. r.) explicând şi spunând vreo idee coerentă, logică şi clară, care să se susţină. Probabil acesta e motivul pentru care fuge. Adică nu probabil, ci sigur”, a spus Mazăre, după termenul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul în care este acuzat de retrocedarea ilegală a unor terenuri din Constanţa.

    Edilul Constanţei a precizat că i s-ar părea “normal” ca o astfel de dezbatere să aibă loc, pentru că trebuie să “le spui oamenilor ce ai făcut, ce crezi, cum crezi, să ai argumente, să pui întrebări”.

    Radu Mazăre a fost prezent, marţi, la Curtea de Apel Bucureşti, la un nou termen de judecată în dosarul pe care îl are pe rolul acestei instanţe. Magistratul care judecă acest caz a decis amânarea dosarului cu o săptămână, până în 18 noiembrie, pentru ca expertul să aibă timp să depună mai multe concluzii.

  • Mazăre spune că Iohannis fuge de o dezbatere pentru că nu are idei “coerente, logice şi clare”

    “Ponta, mai ales pentru că a fost prim-ministru, ştie foarte multe lucruri, cunoaşte problemele în profunzime. (…) Cel puţin până acum, nu l-am văzut (pe Iohannis – n. r.) explicând şi spunând vreo idee coerentă, logică şi clară, care să se susţină. Probabil acesta e motivul pentru care fuge. Adică nu probabil, ci sigur”, a spus Mazăre, după termenul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul în care este acuzat de retrocedarea ilegală a unor terenuri din Constanţa.

    Edilul Constanţei a precizat că i s-ar părea “normal” ca o astfel de dezbatere să aibă loc, pentru că trebuie să “le spui oamenilor ce ai făcut, ce crezi, cum crezi, să ai argumente, să pui întrebări”.

    Radu Mazăre a fost prezent, marţi, la Curtea de Apel Bucureşti, la un nou termen de judecată în dosarul pe care îl are pe rolul acestei instanţe. Magistratul care judecă acest caz a decis amânarea dosarului cu o săptămână, până în 18 noiembrie, pentru ca expertul să aibă timp să depună mai multe concluzii.

  • CRONOLOGIE: Marile premiere din domeniul explorării spaţiale, exceptând misiunile cu echipaj uman

    De atunci, oamenii au trimis mai multe sonde în Sistemul Solar, pentru a explora Soarele, planetele şi alte corpuri cereşti.

    Dacă totul va funcţiona aşa cum era prevăzut, o altă etapă importantă va fi realizată miercuri, când Agenţia Spaţială Europeană (ESA) va încerca să plaseze un robot – Philae, transportat de sonda Rosetta – pe o cometă (Ciurimov-Gherasimenko).

    Prezentăm mai jos cronologia premierelor spaţiale (exceptând zborurile cu echipaje umane):

    Sputnik 1 – Primul satelit artificial al Pământului a fost lansat de Uniunea Sovietică pe 4 octombrie 1957, inaugurând era spaţială şi extinderea Războiului Rece la nivelul cosmosului. Acea micuţă sferă din aluminiu a avut nevoie de 98 de minute pentru a înconjura Terra şi a trimite primul mesaj din spaţiu.

    Luna 2 – O altă reuşită sovietică, sonda Luna 2 a fost primul vehicul fabricat de oameni care a ajuns pe un alt corp ceresc, prăbuşindu-se pe satelitul natural al Pământului în 1959. În acelaşi an, succesorul ei, Luna 3, a trimis primele fotografii de pe faţa ascunsă a Lunii. În 1966, sonda Luna 9 a fost prima din istorie care a reuşit o coborâre lentă pe suprafaţa satelitului.

    Venera 3 – Această sondă sovietică a fost prima care a ajuns pe suprafaţa unei alte planete, Venus, în 1966. O capsulă a putut să coboare pe Venus, însă contactul cu sonda a fost pierdut. Prima coborâre lentă pe Venus a fost realizată de sonda Venera 7, patru ani mai târziu. Venera 7 a transmis primele semnale radio de pe o altă planetă şi a dezvăluit faptul că Venus este total nelocuibilă pentru oameni.

    Pioneer 10 – În 1973, această sondă spaţială construită de NASA a fost prima care s-a apropiat de Jupiter, trecând la o distanţă de 130.000 de kilometri de cea mai mare planetă din Sistemul Solar. Continuându-şi călătoria, sonda americană a devenit, în 1983, primul vehicul spaţial care a depăşit orbita planetei Neptun, cea mai îndepărtată planetă de Soare din Sistemul Solar. Pioneer 10 şi “sora” ei, Pioneer 11, transportă la bord plăcuţe din aluminiu care conţin desene cu bărbaţi şi femei, trimise în spaţiu în eventualitatea în care aceste sonde se vor întâlni cu reprezentanţi ai unor civilizaţii extraterestre. Ultimul contact al sondei Pioneer 10 cu Terra datează din anul 2003.

    Voyager 1 şi Voyager 2 – Lansată în 1977, Voyager 1 a trimis pe Terra fotografii detaliate cu Jupiter şi Saturn înainte de a deveni, în 1998, vehiculul spaţial creat de om care a ajuns la cea mai mare distanţă de Terra. În 2012, sonda americană a depăşit graniţele Sistemului Solar şi a pătruns în spaţiul interstelar. Ca şi însoţitoarea sa Voyager 2, sonda Voyager 1 transportă un disc placat cu aur care conţine “formule de salut adresate Universului”, exprimate în 60 de limbi terestre.

    Galileo – Lansată în 1989, această sondă construită de NASA a fost prima din istorie care s-a plasat pe orbita unei planete uriaşe gazoase, Jupiter, în 1995. Sonda a evidenţiat prezenţa apei lichide sub suprafaţa îngheţată a Europei, unul dintre sateliţii lui Jupiter.

    Mars Pathfinder – Această sondă spaţială americană s-a plasat pe Marte în 1997. Pentru prima dată, un mic robot pe roţi, Sojourner, a putut să plece în explorarea planetei roşii.

    Near Shoemaker – Această sondă spaţială creată de NASA a fost prima care a coborât, în 2001, pe un asteroid, Eros. Patru ani mai târziu, sonda spaţială Hayabusa a fost prima care a prelevat un eşantion de rocă extras de pe un asteroid, Itokawa, aducând pe Terra mostra colectată.

    Cassini – Proiect comun realizat de NASA, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi Agenţia Spaţială Italiană (ASI), această sondă a devenit, în 2004, prima care a pătruns pe orbita lui Saturn, fapt care i-a permis să studieze inelele acestei planete uriaşe. În 2005, Cassini a lansat sonda Huygens, care a coborât pe Titan, cel mai mare satelit al lui Saturn.

    Stardust – În 2004, această misiune a cercetătorilor de la NASA a fost prima care a colectat eşantioane de praf din siajul unei comete, 81P/Wild. Particulele au revenit pe Terra la bordul unei capsule, în 2006.

  • CRONOLOGIE: Marile premiere din domeniul explorării spaţiale, exceptând misiunile cu echipaj uman

    De atunci, oamenii au trimis mai multe sonde în Sistemul Solar, pentru a explora Soarele, planetele şi alte corpuri cereşti.

    Dacă totul va funcţiona aşa cum era prevăzut, o altă etapă importantă va fi realizată miercuri, când Agenţia Spaţială Europeană (ESA) va încerca să plaseze un robot – Philae, transportat de sonda Rosetta – pe o cometă (Ciurimov-Gherasimenko).

    Prezentăm mai jos cronologia premierelor spaţiale (exceptând zborurile cu echipaje umane):

    Sputnik 1 – Primul satelit artificial al Pământului a fost lansat de Uniunea Sovietică pe 4 octombrie 1957, inaugurând era spaţială şi extinderea Războiului Rece la nivelul cosmosului. Acea micuţă sferă din aluminiu a avut nevoie de 98 de minute pentru a înconjura Terra şi a trimite primul mesaj din spaţiu.

    Luna 2 – O altă reuşită sovietică, sonda Luna 2 a fost primul vehicul fabricat de oameni care a ajuns pe un alt corp ceresc, prăbuşindu-se pe satelitul natural al Pământului în 1959. În acelaşi an, succesorul ei, Luna 3, a trimis primele fotografii de pe faţa ascunsă a Lunii. În 1966, sonda Luna 9 a fost prima din istorie care a reuşit o coborâre lentă pe suprafaţa satelitului.

    Venera 3 – Această sondă sovietică a fost prima care a ajuns pe suprafaţa unei alte planete, Venus, în 1966. O capsulă a putut să coboare pe Venus, însă contactul cu sonda a fost pierdut. Prima coborâre lentă pe Venus a fost realizată de sonda Venera 7, patru ani mai târziu. Venera 7 a transmis primele semnale radio de pe o altă planetă şi a dezvăluit faptul că Venus este total nelocuibilă pentru oameni.

    Pioneer 10 – În 1973, această sondă spaţială construită de NASA a fost prima care s-a apropiat de Jupiter, trecând la o distanţă de 130.000 de kilometri de cea mai mare planetă din Sistemul Solar. Continuându-şi călătoria, sonda americană a devenit, în 1983, primul vehicul spaţial care a depăşit orbita planetei Neptun, cea mai îndepărtată planetă de Soare din Sistemul Solar. Pioneer 10 şi “sora” ei, Pioneer 11, transportă la bord plăcuţe din aluminiu care conţin desene cu bărbaţi şi femei, trimise în spaţiu în eventualitatea în care aceste sonde se vor întâlni cu reprezentanţi ai unor civilizaţii extraterestre. Ultimul contact al sondei Pioneer 10 cu Terra datează din anul 2003.

    Voyager 1 şi Voyager 2 – Lansată în 1977, Voyager 1 a trimis pe Terra fotografii detaliate cu Jupiter şi Saturn înainte de a deveni, în 1998, vehiculul spaţial creat de om care a ajuns la cea mai mare distanţă de Terra. În 2012, sonda americană a depăşit graniţele Sistemului Solar şi a pătruns în spaţiul interstelar. Ca şi însoţitoarea sa Voyager 2, sonda Voyager 1 transportă un disc placat cu aur care conţine “formule de salut adresate Universului”, exprimate în 60 de limbi terestre.

    Galileo – Lansată în 1989, această sondă construită de NASA a fost prima din istorie care s-a plasat pe orbita unei planete uriaşe gazoase, Jupiter, în 1995. Sonda a evidenţiat prezenţa apei lichide sub suprafaţa îngheţată a Europei, unul dintre sateliţii lui Jupiter.

    Mars Pathfinder – Această sondă spaţială americană s-a plasat pe Marte în 1997. Pentru prima dată, un mic robot pe roţi, Sojourner, a putut să plece în explorarea planetei roşii.

    Near Shoemaker – Această sondă spaţială creată de NASA a fost prima care a coborât, în 2001, pe un asteroid, Eros. Patru ani mai târziu, sonda spaţială Hayabusa a fost prima care a prelevat un eşantion de rocă extras de pe un asteroid, Itokawa, aducând pe Terra mostra colectată.

    Cassini – Proiect comun realizat de NASA, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi Agenţia Spaţială Italiană (ASI), această sondă a devenit, în 2004, prima care a pătruns pe orbita lui Saturn, fapt care i-a permis să studieze inelele acestei planete uriaşe. În 2005, Cassini a lansat sonda Huygens, care a coborât pe Titan, cel mai mare satelit al lui Saturn.

    Stardust – În 2004, această misiune a cercetătorilor de la NASA a fost prima care a colectat eşantioane de praf din siajul unei comete, 81P/Wild. Particulele au revenit pe Terra la bordul unei capsule, în 2006.

  • Dumitru Dragomir, trimis în judecată în dosarul privind vânzarea drepturilor TV pentru meciuri

    – ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE –

  • Dumitru Dragomir, trimis în judecată în dosarul privind vânzarea drepturilor TV pentru meciuri

    – ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE –

  • Protocol de predare-primire la MAE: Corlăţean i-a transmis lui Meleşcanu dosarele şi priorităţile

    Potrivit unui comunicat MAE remis MEDIAFAX, protocolul de predare-primire între noul ministru al Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, şi predecesorul său, Titus Corlăţean, a avut loc, marţi, la sediul Ministerului de Externe.

    Titus Corlăţean l-a informat pe noul şef al diplomaţiei române “cu privire la dosarele curente şi la priorităţile pentru activitatea Ministerului Afacerilor Externe”, se arată în comunicat.

    În cadrul discuţiei, Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu s-au referit la importanţa Parteneriatului Strategic România-SUA, la activitatea României, în calitate de membru, în cadrul NATO şi UE, la relaţia specială cu Republica Moldova, precum şi la evoluţiile de securitate din vecinătatea estică, cu accent pe situaţia din estul Ucrainei. A fost, de asemenea, abordată şi situaţia din Orientul Mijlociu.

    MAE precizează că au fost discutate măsurile care ţin de competenţa instituţiei “în privinţa optimizării procesului de votare la turul II al alegerilor prezidenţiale din afara ţării”. În acest context, “a fost împărtăşit interesul privind asigurarea măsurilor necesare pentru ca alegerile în străinătate să se desfăşoare în condiţii de legalitate, corectitudine şi deplină neutralitate şi, în acelaşi timp, să fie posibil pentru cât mai mulţi români aflaţi în străinătate să-şi exercite dreptul la vot în turul II de scrutin”, se mai arată în comunicat.

    Titus Corlăţean şi-a anunţat, luni, demisia din postul de ministru de Externe, după scandalul provocat de votul din diaspora, pe 2 noiembrie.

    Tot luni, premierul Victor Ponta l-a numit în fruntea diplomaţiei pe Teodor Meleşcanu, iar seara a avut loc ceremonia de învestire a noului ministru la Palatul Cotroceni.