Intr-o lume in care iahturile, elicopterele si avioanele private nu mai sunt indeajuns de provocatoare pentru cei ultrabogati, cea mai noua gaselnita la moda prin cercurile inalte este joaca prin adancuri, cu submarinul.
Submarinele private (care pot fi de la submersibile cu doua locuri pana la vase de marimea unui iaht cu patru niveluri) devin din ce in ce mai populare, dar posesorii admit cu greutate ca ar detine o asemenea extravaganta. Presa internationala spune ca regizorul James Cameron, magnatul Roman Abramovici si cofondatorul Microsoft, Paul Allen, ar detine cate un submarin, dar pastreaza cu obstinatie secretul. Inginerii care s-au specializat in constructia de submersibile spun ca multi dintre clientii lor se scufunda doar din motive de distractie, dar exista si mari pasionati ai vietii subacvatice, care dau intre 1 si 25 de milioane de dolari pentru un submarin maricel, care poate avea in dotare 10 dormitoare de lux, jacuzzi, sala de fitness si chiar crama. Ca si in cazul avioanelor private, se pare ca acest segment de clientela nu se multumeste cu o simpla plimbare prin ape adanci. Foarte multi dintre cei care au incercat “marea cu degetul” au solicitat ulterior sa invete sa stea ei insisi la carma submersibilului. Producatorii nu s-au aratat prea incantati de idee, din cauza faptului ca certificarile actuale sunt insuficiente pentru a naviga la o asemenea adancime si reamintesc doritorilor ca, odata ajunsi la mii de leghe sub mari, fiecare este pe cont propriu.
Blog
-
Luxul (sub)marin
-
Mortii vand mai bine
Sa pui mana pe telefon si sa suni clientii pentru a le vinde un produs nu mai este de mult o tehnica de marketing viabila. Majoritatea corporatiilor puternice din pietele vestice au ajuns sa dezgroape mortii, la figurat, pentru a-si impune noile branduri sau pentru a le consolida pe cele vechi. Batalia pentru a folosi imaginea vedetelor care au trecut de mult in nefiinta este tot mai mare. Sa o vezi pe Audrey Hepburn facand reclama la colectiile Gap nu este un lucru nici tocmai nou si nici socant. Noutatea consta insa in faptul ca tot mai multe companii s-au specializat in managementul imaginii celebritatilor decedate si afacerea, desi de nisa, se dovedeste foarte profitabila.
“Este un business urias, canalele de distributie sunt nenumarate si se pot face bani seriosi”, spune Ryan Schinman de la Platinum Rye Entertainment, o companie care reprezinta drepturile celebritatilor decedate in valtoarea multitudinii de campanii de marketing. Corbis, banca de imagini fondata de Bill Gates, a facut un pas important in aceasta directie in 2005, dupa ce a cumparat o companie din Beverly Hills care detinea drepturile de autor asupra imaginilor a 50 de personalitati. CMG Worldwide, o alta companie care invie imagini de mult apuse de dragul veniturilor din publicitate, detine in portofoliul sau “nume” precum Marylin Monroe, Babe Ruth sau Jean Harlow.
Businessul este impulsionat si de marketarea personalitatilor care cad in afara luminii reflectoarelor, cum ar fi militanti pentru drepturile omului, politicieni si intelectuali. -
Hi-tech pe bani
Avem case hi-tech, birouri hi-tech, per total, viata hi-tech. Aceste lucruri au devenit tehnologizate din momentul in care am realizat ca nu se (mai) poate trai fara telefon mobil, laptop sau PDA. Astfel ca, in foarte multe cazuri, gadget-urile devin indispensabile pentru multi dintre managerii din companiile romanesti. Iar companiile care le produc se orienteaza tot mai mult catre acest segment de consumatori, care au nevoie de functii specifice la telefonul mobil si vor tot felul de “jucarii” tehnologice care sa ii ajute in afacerile pe care le conduc.
Dar cu cate cifre se trec aceste gadget-uri in bugetul firmei sau in cel personal? Alexandru Costin, general manager al Adobe Systems Romania, este pasionat de tot ceea ce inseamna tehnologie. Iar daca tehnologia este integrata in produse care mai au si functia de entertainment, cu atat mai bine. “Pe gadget-urile pe care le am in momentul de fata am cheltuit aproximativ 5.000 de euro. Mi se pare o suma mica, avand in vedere cat de pasionat sunt de jucariile acestea”, spune el. In schimb, masina pe care o detine, un Mercedes S-Class, a costat 110.000 de euro. “O incadrez tot in categoria ‘gadget-uri’ pentru ca este ‘mobila’ si e plina de tehnologie, inclusiv Bluetooth, 2 radare, hard disk, camera video, camera cu infrarosu, mouse, 2 LCD-uri, card readere, iPod adaptor, 150 de motorase pentru confort, un motor mare pentru mers de la A la B etc.”, spune Costin.
La polul opus, Marius Ghenea, presedinte PCFUN.ro si FIT Distribution, incearca sa utilizeze cat mai putine gadget-uri, iar acestea sunt decat cele de care are nevoie “pe drum”. “Gadget-urile mele se rezuma la un power-notebook Dell Latitude seria 8000 si un telefon mobil Sony Ericsson P990, care include functii de push-email, Internet mobil si PDA, avand in acelasi timp si camera foto digitala. Toata aceasta dotare mobila nu m-a costat mai mult de 3.000 de euro.”Investitie si profit
Chiar daca au si functie de entertainment, gadget-urile sunt utilizate de oamenii de afaceri, in principal, pentru a fi in permanent contact cu businessul, pentru a tine legatura cu partenerii de afaceri, pentru a nu rata oportunitati, ceea ce inseamna castiguri de zeci, poate chiar sute de mii de euro. Rezultatul este, in acest caz, o investitie profitabila. “Cred ca gadget-urile sunt cea mai mica ‘investitie’ pentru un manager si este in general gandita pentru functionalitate, nu din snobism sau show-off. Iata de ce, probabil, vanzarile de gadget-uri super scumpe (gen Vertu) nu au prins deloc la publicul de business”, explica Ghenea. Ca in orice domeniu, exista tendinte care se schimba de la o perioada la alta. In domeniul IT, frecventa de aparitie a noilor tehnologii si gadget-uri este uimitoare. De aceea, multi dintre manageri incearca sa fie la curent cu tot ce se intampla pe aceasta piata si sa tina pasul cu tendintele, in functie si de necesitatile pe care le au. “Imi place sa fiu la curent cu toate tendintele in acest domeniu si ma informez prin intermediul revistelor de specialitate, precum go4it! sau Stuff, dar si prin intermediul Internetului”, spune Catalin Bindea, directorul de marketing al Sound Vision International, reprezentanta marcii Bang & Olufsen in Romania. Costin doreste de asemenea sa fie la curent cu “lumea gadget-urilor” si face asta cu ajutorul revistei go4it!. “E un fel de pasiune ‘vinovata’, pentru ca satisfacerea nevoilor tehnologice o consider o ‘vina’ care ma tine departe de munca.”(Nu)gadget-ul il face pe om
Dar ii arata statutul sau pozitia sociala? “Orice gadget, oricat de scump, nu poate costa mai mult de cateva mii de euro. Aceasta suma nu defineste bogatia sau superioritatea unei persoane, ci poate fi, de multe ori, o ‘spoiala’ ieftina cu care unii incearca sa ii pacaleasca pe altii sau chiar sa se pacaleasca pe ei insisi ca sunt mai sus decat sunt de fapt”, este de parere Ghenea care a vazut lucratori la salubritate folosind BlackBerry. “Socant, nu-i asa? Dar asta nu ii face pe acei lucratori niste oameni de afaceri.”
Bindea este si el de parere ca un gadget de lux nu are neaparat valoare de status-symbol pentru posesorul lui. “In plus, eu cand achizitionez un gadget il iau pentru mine, nu pentru cei din jur. Desigur ca daca trezesc admiratia celor din jurul meu, nu ma supar.” Costin crede insa ca un gadget poate fi si un status-symbol, dar nu ii place sa si le etaleze pe ale lui pe masa. “Fac asta doar pentru ca imi este mai comod decat sa le strivesc in buzunar.”A new gadget in your pocket
Frecventa cu care oamenii isi schimba gadget-urile reflecta, intr-o oarecare masura, pasiunea pe care acestia o au pentru produsele din domeniul IT sau dorinta de a fi in tendinte cu ceea ce se poarta in materie de tehnologie. “Obisnuiam sa-mi schimb telefonul mobil de 3-4 ori pe an. Daca nu ar fi fost problema cu agenda telefonica si calendarul, probabil ca as fi facut-o si mai des. Acum am un telefon care imi place din toate punctele de vedere si deocamdata raman fidel acestui produs”, spune Bindea. “Un gadget nou imi cumpar doar daca am neaparat nevoie sau daca trebuie sa inlocuiesc unul pentru ca s-a defectat”, adauga acesta.
Costin isi achizitioneaza o data la 5 luni cate ceva. Doar telefonul il schimba mai rar. “O data la 2 ani. Pentru ca se uzeaza si imi place din cand in cand sa ma sincronizez cu piata.” Presedintele PCFUN.ro este poate genul de manager din domeniul IT atipic. Vinde gadget-uri in fiecare zi, dar nu este innebunit dupa ele. “Nu imi place deloc sa vorbesc la telefon. Nu cumpar accesorii decat daca este strict necesar: pentru notebook am cumparat un tool-kit complet (cateva zeci de euro) si acum nu simt nevoia de altceva, iar pentru telefon nu am avut niciodata nevoie de mai mult decat are telefonul in pachetul original.”Must-have in top
Top 10 criterii dupa care un manager achizitioneaza un gadget:
1. Functionalitatea
2. Factorul de time-saving
3. Design/Look/Stil
4. “Coolness”
5. Performanta
6. Brand
7. Confort
8. Pret
9. Service
10. Materiale folositeGadget de manager
Alexandru Costin, general manager Adobe Systems
Telefon mobil Nokia N73 – 600 de euro
Podcast player iPod – 500 de euro
Notebook ThinkPad T63P – aprox. 1.800 de euro
Camera foto Sony T6 – 500 de euro
Camera video Sony HD cu hard disk de 40 GB – aprox. 750 de euro
TOTAL: 4.150 de euroMarius Ghenea, presedinte PCFUN.ro si FIT Distribution
Notebook Dell Latitude seria 8000 – aprox. 2.000 de euro
Telefon mobil Sony Ericsson P990 – 900 de euro
TOTAL: 2.900 de euroCatalin Bindea, directorul de marketing al Sound Vision International, reprezentanta marcii Bang & Olufsen in Romania
Telefon mobil Serene – Bang & Olufsen – 1.150 de euro
MP3 player Bang & Olufsen – 600 de euro
Notebook MacBook Pro – 2.200 de euro
Camera foto Canon – 600 de euro
Hands free Ear Set 2 B&O – 330 de euro
Centru multimedia BeoMedia – 500 de euro
TOTAL: 5.380 de euro -
O chestiune de software
Nu exista divorturi placute. Iar partajul poate fi cea mai amara “operatiune” a unei separari. Problema poate fi rezolvata insa de o aplicatie software care face ca divortul sa lase un gust mai putin amar, iar lucrurile sa fie impartite intr-un mod echitabil. Aplicatia software combina inteligenta artificiala, teoria jocului si un mediator electronic sau, in unele cazuri, uman, care are rolul de a ajuta cuplurile sa divorteze intr-un mod rational, drept si mai putin stresant.
In 2004, Emilia Bellucci si John Zeleznikov de la Victoria University din Australia au produs “Familly Winner”, un software care ajuta cuplurile sa-si rezolve conflictele cauzate de impartirea bunurilor materiale, cu ajutorul compromisului.
Spre exemplu, daca unul dintre fostii soti isi doreste masina de familie mai mult decat celalalt, ar putea accepta sa dea la schimb ceva poate chiar mai valoros decat masina numai ca sa ii revina lui/ei automobilul. Aplicatia software “Family Winner” seamana foarte mult cu un joc, la o prima vedere. Dar este cat se poate de real, chiar daca se bazeaza pe conceptele de teorie a jocului dezvoltate de matematicianul John Nash.
Prin urmare, fostii soti sunt pusi sa acorde separat un punctaj pentru fiecare obiect disputat, punctaj ce reflecta importanta pe care acestia o acorda fiecarui produs. Si in urma acestui punctaj se poate stabili, tot prin intermediul aplicatiei software, cui ii revine un anumit bun material.Cine da mai mult
Sa luam drept exemplu tot automobilul. Daca sotia acorda 30 de puncte masinii, in timp ce sotul acorda doar 20 aceluiasi obiect, inseamna ca ea este mai dornica de a pastra acest bun decat partenerul ei. Fiecare dintre soti poate evalua un produs cu maximum 100 de puncte. Software-ul, bazat pe acordarea punctelor, creeaza o “harta de schimb” initiala si incepe prin a rezolva cele mai usoare “schimburi”, adica acelea in care punctajele sunt impartite intr-un mod echitabil.
“In timp ce ‘Family Winner’ intampina nevoile ambilor soti, nu se intampla la fel si in cazul tertelor persoane, precum copiii. Partajul nu va fi intotdeauna corect fata de acestia, si in general din acest motiv apar si cele mai mari discordante intr-un divort.”
“La rezolvarea unei anumite dispute, rezultatul este reflectarea directa a prioritatilor stabilite de parteneri”, spune Bellucci. Astfel ca, in situatia din exemplu, sotia va primi masina, in timp ce partenerul care a pierdut disputa va primi punctaj suplimentar pe care il poate acorda obiectelor ramase de partajat. Harta de schimb este modificata (actualizata), iar software-ul rezolva mai departe urmatoarea cea mai usoara disputa, pana cand sunt partajate toate obiectele, spun autorii programului.Cea mai grea decizie
Cand vine vorba de copii intr-un divort, decizia se poate dovedi extrem de dificila, comparativ cu partajarea bunurilor materiale. Dar acest lucru nu mai constituie o problema, pentru ca Bellucci si Zeleznikov au dezvoltat, pe langa Family Winner, o alta aplicatie software care sa tina cont si de dorintele copiilor implicati intr-un divort.
“Family Mediator” se bazeaza pe un mediator, care poate fi ori un specialist in sistemul juridic si in legile care se aplica intr-o astfel de situatie, ori un sistem electronic de decizie, in functie de cerintele institutiei care va utiliza acest program. Astfel ca, cele mai grele decizii, privind custodia copiilor, vor lua in considerare cele mai bune variante pentru acestia, fara a fi necesar un proces in instanta intre soti.
“Am aplicat deja pentru atestarea programului la o universitate si daca va fi acceptat, produsul se va transforma intr-un program de mediere comercial. Software-ul va putea fi atunci preluat de serviciile sociale profesionale. Si, nu in mod surprinzator, chiar unii avocati de familie s-au aratat deja interesati de acest produs”, spune Bellucci.Am sunat sa-ti spun ca mi-e sete
O alta utilitate pe care se pare ca o au anumite aplicatii software mai “neconventionale” este aceea de a ajuta la ingrijirea plantelor din casa. Imaginati-va ca raspundeti la telefon, iar la celalalt capat al firului planta dumneavoastra Hybiscus va spune ca ii este sete intr-un dialect un pic ciudat. Scenariul acesta nu este departe de realitate. Un grup de absolventi ai Universitatii din New York au dezvoltat un mod prin care plantele udate in exces sau uscate pot cere ajutor.
Proiectul, care se numeste “Botanicalls”, foloseste senzori de umiditate care sunt plasati in pamantul din ghiveciul plantei. Acesti senzori pot transmite un semnal, prin reteaua wireless, catre aplicatia software care va va apela dupa aceea pentru a va spune intr-un mesaj standard care este situatia plantei si daca are nevoie de apa sau de ingrijire suplimentara.Multumesc ca m-ai udat
Plantele au atribuite mesaje vocale cu insusirile biologice care ii dau fiecarei plante un farmec aparte si o personalitate proprie. Rebecca Bray, care a dezvoltat conceptul cu inca trei colegi de-ai sai, spune ca nu tehnologia este noua, ci modul in care plantele comunica prin vocea inregistrata si plusul de personalitate al plantelor. “Acestea pot suna si pot spune ca le este sete si ca au nevoie de apa. In plus, ele sunt foarte politicoase”, spune Bray. “Am vrut sa fim siguri ca oamenii nu vor primi un telefon sec, in care sa auzi decat ce nevoie are planta respectiva. Le-am facut sa spuna ‘multumesc ca m-ai udat’ dupa ce au primit ajutor in urma unui telefon.”
Spre exemplu, planta Scot Moss are un accent scotian ca sa para ca e originara din Scotia. Sau o planta tip paianjen are o voce prietenoasa si foarte vesela. “Practic, ideea noastra a fost sa cream un sistem prin care sa ajutam plantele sa supravietuiasca, comunicand cu oamenii”, adauga Bray.
Se pare ca acest sistem a fost foarte bine primit. Multi oameni au cerut acest produs pentru casele si businessurile lor, insa, deocamdata, sistemul nu este comercial si nici nu va fi in urmatoarele sase luni. “Speram ca aceasta aplicatie software va invata oamenii cum sa aiba mai bine grija de plante si in timp sa nu mai aiba nevoie de telefoane din partea florilor”, conchide Bray.Ce spune planta la telefon?
Buna! Sunt planta Cuban Oregano, identificata cu numarul 009. Am nevoie de apa. Ai putea sa ma uzi astfel incat pamantul meu sa fie destul de moale?
Buna, aici este planta Spider. Numarul 3. Nu stiu daca ai fost tu, dar cineva tocmai m-a ingrijit foarte bine si nu voiam decat sa-ti multumesc. Ma simt foarte bine. Multumesc. Pa.
Buna! Aici este planta Chives, numarul 007. Nu stiu daca ai fost tu, dar cineva tocmai m-a udat. Nu a fost chiar de ajuns. Poti sa imi mai pui apa pana cand pamantul meu devine foarte moale?
Buna. Sunt planta Prayer, numarul 004. Nu stiu daca ai fost tu, dar cineva tocmai mi-a pus apa. Chiar nu am nevoie si sunt un pic ingrijorata ca am prea multa apa. Poti sa te uiti in farfurioara mea si sa iei surplusul de apa. Multumesc foarte mult.
Buna. Sunt Basil, planta numarul 8. Am nevoie disperata de apa. Ma simt foarte rau si probabil ca arat foarte deshidrata. Poti sa ma uzi pana cand pamantul meu arata moale? Multumesc foarte mult.
-
Designerul care deschide usi
Pentru cei mai multi oameni, cel mai important moment din cariera este acela in care reusesc sa isi strecoare piciorul in usa care le va deschide noi oportunitati. Pentru Ryan Hale, un designer in varsta de 32 de ani, simplul act de deschidere a oricarei usi este cu siguranta cel mai fascinant.
Director de dezvoltare a produselor pentru Nanz, un exclusivist producator american de piese de feronerie, Hale face designul clantelor si al tuturor pieselor de feronerie care transforma o simpla bucata de lemn intr-o usa. Marca Nanz poate fi gasita in casele mai tuturor celebritatilor care au lucrat cu arhitecti sau designeri de interior celebri, ca Alan Wanzenberg, Victoria Hagan sau Peter Marino.
“La noi apeleaza deopotriva arhitecti si clienti de prim rang care vor intotdeauna lucruri dintre cele mai stranii, iar treaba noastra este sa gasim macar o cale prin care ideile lor sa si functioneze”, spune Hale. “Se intampla foarte rar sa fim pusi in postura in care sa ii spunem unui client ca nu putem face ceea ce ne-a cerut.”
Hale creeaza clante potrivite pentru orice stil arhitectural, de la cel contemporan pana la desuetul rococo. In principiu orice model imaginabil este desenat in birourile companiei din New York. Pentru a putea tine pasul cu imaginatia arhitectilor, plansele de desen au fost inlocuite cu instrumente digitale, printre care si un sistem de modelare 3D care ii permite echipei lui Hale sa rafineze desenele complicate direct pe monitor.
Si in loc sa produca blueprint-uri, Hale foloseste un instrument special controlat de computer care creaza prototipuri din plastic realizate la scara normala. Odata aprobate de clienti designurile sunt trimise la fabrica companiei, amplasata in Brooklyn. Acolo sunt aplicate tusele finale modelului proiectat in biroul lui Hale, iar eventualele retusuri ordonate de client sunt completate.
Personalizarea nu este insa niciodata ieftina.
Un proiect tipic executat de Nanz poate costa intre 25.000 si 150.000 de dolari, pretul final depinzand de materialele folosite si de numarul de usi la care clantele vor fi folosite. Cele mai scumpe clante realizate de Hale pot ajunge sa coste pana la cateva mii de dolari pentru o singura bucata.
De unde isi extrage insa Hale inspiratia pentru cele 15 pana la 20 de modele de clante pe care le produce in fiecare luna? Atunci cand nu colaboreaza cu arhitecti precum fondatorul Nanz, Carl Sorenson, Hale isi indreapta atentia catre forme organice ca stupuri de albine, scoici, frunze sau chiar oua.
Oricum ar fi, o cariera in domeniul designului de clante in Soho este la cativa ani lumina distanta de una in birourile Ford sau Emerson Electric, acolo unde Hale si-a inceput cariera dupa absolvirea studiilor de inginer la Universitatea din Missouri. Insa designul motoarelor si al celorlalte parti componente ale masinilor pur si simplu nu era o sarcina suficient de creativa pentru el.
“In lumea marilor corporatii din industria auto cuvantul de ordine este ‘a taia’ si se refera cel mai adesea la reducerea costurilor”, spune Hale. “Aici insa mi se spune ‘Fa orice este nevoie ca sa iasa perfect’.”Nasterea unei clante de designer
Primul pas: O fotografie a unei forme de natura organica sau industriala – un zeppelin de exemplu, sau un grilaj stradal – este folosita ca punct de plecare in designul unui produs nou.
Al doilea pas: Hale si echipa sa folosesc un soft 3D pentru a realiza designul modelului.
Pasul trei: Un prototip realizat din plastic este creat cu ajutorul unui instrument controlat de computer care poate “sculpta” pana la 8 clante pe zi.
Pasul patru: Designul final si ajustarile necesare sunt realizate la fabrica din Brooklyn a companiei.
Pasul cinci: Odata ce piesa este aprobata, este fie trimisa clientului care a solicitat-o, fie adaugata catalogului companiei care numara in acest moment mai bine de 3.000 de modele de clante exclusive.Fisa postului
Numele functiei: Designer de clante
Companii care angajeaza: Doar o mana de companii americane, printre care si Nanz, proiecteaza asemenea piese la comanda. Exista insa ceva mai multe firme specializate in restaurarea si copierea unor asemenea piese de feronerie.
Unde sa cauti posturi libere: Informatii referitoare la oportunitatile de angajare sunt disponibile pe site-ul Societatii de Design Industrial a Statelor Unite.
Nivel salarial: Un designer cu suficienta experienta poate castiga intre 75.000 si 100.000 de dolari pe an.
Abilitati necesare: Experienta in domeniul designului industrial si o diploma de inginer sunt fundamentele acestei cariere, insa experienta in arhitectura sau in interactiunea cu arhitectii se dovedeste adesea un plus esential. -
Cum se cucereste o femeie
Nancy Duarte marturiseste ca electronicele nu-i trezesc nici un fel de afinitate sau afectiune. Desi este fondatoarea unei companii cunoscute din Silicon Valley, Nancy nu pune pret pe gigabiti. “Nu sunt genul acela de persoana, mereu conectata si online”, spune Duarte fara nicio intentie de a-si cere scuze pentru aceasta “erezie”.
“Nu am o geanta plina de gadget-uri, din care sa mi se reverse electronicele si pot sa spun cu mana pe inima ca nu sunt o fana a BlackBerry-ului.” Nu cu mult timp in urma marketerii din domeniu ar fi catalogat afirmatiile lui Duarte ca “o chestie feminina” si ar fi ignorat-o. Insa timpurile se schimba.
Cu opt luni in urma Duarte, CEO-ul in varsta de 44 de ani a companiei Duarte Design, a cumparat un Apple MacBook. Nu a trecut mult timp pana cand a descoperit cat de usor isi poate folosi camera digitala impreuna cu software-ul iPhoto al noului sau Mac, fotografiile din memoria aparatului revarsandu-se pe ecranul laptopului dintr-o singura miscare. In scurt timp Duarte s-a trezit ca isi facea singura DVD-uri cu poze si filme cu cei dragi si ca a inceput sa observe “ce gentute dragute pentru laptopuri au inceput sa apara prin magazine”. Pe scurt Nancy Duarte s-a indragostit iremediabil si fara scapare de gadget-urile high-tech.
Insa sentimentele si parerile ei de baza despre tehnologia in sine nu s-au schimbat. Ceea ce s-a schimbat insa au fost produsele si designul lor. Deodata toate gadget-urile au devenit mai usor de folosit si astfel au inceput sa o atraga. “Femeile sunt mult mai ocupate decat barbatii”, spune ea hotarata.
“Si in plus nici nu iubesc tehnologia atat de mult incat sa pierd doua ore cu un manual de instructiuni de utilizare de parca ar fi un puzzle a carui solutie trebuie sa o gasesc. Barbatii gasesc o placere deosebita in asemenea activitati. Eu in acest timp as prefera sa citesc o carte in schimb.”
Nancy Duarte reprezinta un grup in crestere, cel al femeilor care au inceput sa imbratiseze tehnologia din momentul in care aceasta a iesit in intampinarea lor si a incetat sa le trateze ca un public secundar, nesemnificativ. In spatele acestei revolutii tacute sunt inginerii si designerii care au inceput sa incorporeze o doza tot mai mare de sensibilitate feminina in produsele traditional sculptate dupa gusturile si obiceiurile masculine.
Cu doar cativa ani in urma feminizarea unui produs electronic insemna realizarea unei versiuni pastelate a originalului. Retailerii observa ca acest tip de marketing nu a murit in totalitate, dar astazi feminizarea tehnologiei se refera la caracteristicile de baza ale produsului si se reflecta cel mai adesea in usurinta folosirii lor. Fara a fi adresate in exclusivitate publicului feminin acestea sunt “female friendly”. Iar rezultatele nu s-au lasat asteptate prea mult.
Publicul feminin a fost responsabil pentru cumpararea a mai mult de jumatate din camerele digitale vandute in primele patru luni ale acestui an, comparativ cu procentul de 48% inregistrat cu doi ani in urma, conform datelor NPD Group. Insa nu doar cifrele reflecta felul in care aceasta tendinta schimba fata tehnologiei.
Spatiile mai generoase dintre tastele noului notebook Sony sunt gandite astfel incat sa le permita femeilor cu unghii mai lungi sa tasteze mai usor. Ultimele modele de telefoane mobile produse de LG Electronics au focalizarea automata a camerei digitale calibrata la lungimea bratului, deoarece cercetatorii companiei au observat ca tinerele femei tind sa faca cele mai multe poze impreuna cu un prieten, spre deosebire de barbati.
Nikon si Olympus au introdus de curand noi linii de camere digitale mai usoare, mai compacte si mai usor de folosit, concepute special pentru femei, deoarece studiile au dovedit ca acestea au tendinta de a fi principalul “pastrator” al amintirilor in familie. Modelul Nikon D40X este cu 20% mai mic decat camera digitala standard Nikon S.L.R. si poate fi mult mai usor purtat la gat sau in geanta, asta in timp ce pastreaza cea mai mare parte a setarilor surorii sale mai mari.
Industria produselor electronice se vede astazi nevoita sa accepte realitatea evidenta: cele mai multe produse de acest gen sunt destinate uzului in familie, iar in cele mai multe cazuri aceasta este administrata de femei, dupa cum spune si Robert F. Gee, vicepresedinte al diviziei de marketing a companiei Coby Electronics, cu sediul in Queens.
“Femeile devin din ce in ce mai mult principalii factori de decizie”, spune Gee. “Atunci cand televizoarele cu ecran mare au aparut pentru prima oara, totul se rezuma la sport. Acum discutia se reduce la functiile speciale pe care le are pentru urmarirea filmelor. Femeile reprezinta o parte importanta a audientei, iar in noile designuri se reflecta exact acest lucru.”
Coby a inceput sa vorbeasca direct femeilor, promovandu-si anumite produse cum ar fi DVD player-ul dual-screen pentru masina, pe care l-a promovat in revista Cosmopolitan. “Factorul acceptul consortului” este o sintagma des folosita la Digital Advisor, un site de shopping si informare in domeniul produselor electronice. Iar consortul se dovedeste a fi in cele mai multe cazuri tocmai femeia, dupa cum explica Mike Brady, editorul acestui website.
“Daca sotul aduce acasa televizorul gigant pe care si l-a dorit intotdeauna, sotia va spune invariabil ‘Ce prostie, nu vezi ca e mai mare decat peretele?’”, spune el. Brady mai spune ca barbatii si femeile tind sa aiba pareri diferite asupra rolului pe care televizorul ar trebui sa-l ocupe in casa lor. “Barbatii vor ca televizorul sa domine intreaga camera, in timp ce femeile il vad nu atat ca si centrul de interes al intregii camere, ci ca pe un accesoriu.”
Producatorii de televizoare au inteles sa raspunda solicitarilor feminine in diverse feluri. Westinghouse Digital Electronics a lansat de curand LCD-urile plate – care sunt mai atragatoare pentru femei in versiunile cu dimensiuni mai modeste de 32 si 40 de inchi – cu DVD player incorporat.
Acest gen de televizoare este cu atat mai tentant pentru femei, spune Rey Roque, vicepresedintele diviziei de marketing a companiei, cu cat astfel camera va fi astfel mai putin aglomerata si mai putin plina de cabluri si fire. Tehnologia orientata catre camuflarea produselor electronice ca televizoarele sau sistemele home cinema se transforma intr-un ritm accelerat intr-o categorie in sine.
De exemplu, unul dintre deschizatorii acestei directii, compania Acoustic Research, vinde un sistem audio camuflat intr-o biblioteca compacta. Sistemul se numeste Home Dcor si deghizeaza boxele in vaze, carti sau suporturi de lumanari, dupa cum spune Tom Malone, presedintele Audiovox, compania care le produce. “Ideea din spatele acestui concept a fost aceea de a face un sistem audio performant, dar care sa fie in acelasi timp practic invizibil”, spune Malone. Invizibilitatea insa costa, aceste boxe incepand de la un pret de 800 de dolari.
Producatorul bateriilor Energizer a mers atat de departe, incat a conceput incarcatoare pentru fiecare sex in parte. Incarcatorul Dock & Go, negru cu o margine argintie, costa 33 de dolari si este adresat barbatilor, putand incarca pana la 8 baterii simultan.
Al doilea, numit Easy Charger, costa doar 20 de dolari si se adreseaza femeilor, in responsabilitatea carora cade de obicei incarcarea bateriilor din casa. Acest incarcator este plat si rotund si este vandut impreuna cu fatete interschimbabile in culorile negru, argintiu si crem. Pe un ecran incorporat se afiseaza in permanenta un mesaj referitor la faza in care se afla ciclul de incarcare.
Testarile efectuate in cadrul focus grupurilor au aratat ca barbatii tind sa respinga incarcatorul Easy Charger tocmai din cauza acestor mesaje care le spun ceea ce ei cred ca stiu deja, spune Mandy Iswarienko, brand manager al Energizer.
“Am descoperit ca modul in care barbatii si femeile se raporteaza la incarcatoarele pe care le folosesc este foarte diferit”, spune ea. “Pentru femei cel mai important aspect atunci cand foloseste un produs electronic este sa fie cat mai usor de inteles si de folosit.” -
Cele mai profitabile
Petrom ramane campioana in topul celor mai profitabile 20 de companii din Romania anului 2006, cu cei doi mari rivali din telefonia mobila, Orange si Vodafone, crescandu-si constant castigurile pentru a recupera distanta ce-i separa de prima treapta a podiumului.
La o cifra de afaceri totala de 15,7 miliarde de euro (cu 2,7 mld. mai mult decat in 2005), cele 20 de companii din top au realizat, in 2006, un profit de 2,9 miliarde de euro net, cu un miliard mai mult decat in 2005. Cifra totala din dreptul incasarilor reprezinta 16% din Produsul Intern Brut (PIB) al Romaniei.
Petrom conduce detasat clasamentul, cu un castig net de 650 de milioane de euro, de doua ori mai mult decat ocupanta locului trei, compania britanica Vodafone, ce a castigat, in 2006, 325 mil. euro. Britanicii se tin aproape de rivalii de la Orange, locul secund in clasament, cu un profit net de peste 400 de milioane de euro.
Cele mai mari grupuri bancare de pe piata ocupa locurile patru si cinci in top, cu un profit cumulat de 400,7 mil. euro, 214,6 mil. pentru BCR, respectiv 186,1 mil. euro in dreptul BRD-SocGen.
Romgaz este singura companie detinuta de stat din top 5, cu un profit net de 132 de milioane de euro. Statul roman mai detine alte doua nume din top 20: Transelectrica si Transgaz, locurile 11, respectiv 13 in topul celor mai profitabile companii din economie. -
Venituri de cinci stele
Pana la aproape 100 de milioane de euro au urcat veniturile celor sase hoteluri de cinci stele de pe piata romaneasca. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, incasarile au crescut cu 8%. Anul trecut, cel mai cautat hotel de 5 stele a fost JW Marriott, care a avut singur o cifra de afaceri de 37 de milioane de euro, cu 6% mai mult fata de 2005. Profitul net consemnat de Marriott s-a ridicat la 14,7 milioane de euro, si pe fondul faptului ca este cel mai mare hotel de 5 stele din Bucuresti. JW Marriott dispune de aproape 380 de camere si 23 de apartamente, o galerie comerciala, spatii de conferinte si restaurante.
Athne Palace Hilton ocupa locul doi in clasamentul dupa cifra de afaceri, pe locul trei s-a situat Howard Johnson Grand Plaza, iar pe locul patru Crowne Plaza. Athne Palace Hilton realizeaza peste 50% din venituri din contracte de acomodare incheiate cu unele dintre cele mai mari companii din Romania, precum Petrom, Coca-Cola sau Enel, care isi gazduiesc angajatii pe perioade care pot atinge si un an. Hotelul este aflat in portofoliul companiei Ana Hotels, controlata de omul de afaceri George Copos.
Hotelul de cinci stele Howard Johnson Grand Plaza a avut o crestere de 12% a cifrei de afaceri pe primele sase luni ale anului, pana la 9 milioane de euro. Principalele motive care au stat la baza cresterii au fost cresterea cotatiei Bucurestiului ca destinatie in turismul de business si cresterea frecventei evenimentelor politice, economice sau sportive. -
Romanii vor masini straine
Vanzarile de autoturisme noi din Romania cresc intr-un ritm alert, insa ponderea autovehiculelor de import nu favorizeaza deloc vanzarile Dacia.
In primele sapte luni ale anului, romanii au cumparat 177.685 de autoturisme, in crestere cu 22,4% fata de perioada similara a anului 2006, insa vanzarile Dacia s-au redus cu 4,1%, de la 60.537 de unitati, anul trecut, la 58.037 de unitati, in acest an. Astfel, cota de piata al celui mai mare producator autohton a scazut de la 41,7%, in primele sapte luni ale anului trecut la 32,7% in intervalul ianuarie – iulie 2007.
Cererea de pe segmentul de import, principalul “vinovat” pentru scaderea de la Dacia, a avansat cu 53%, pana la 108.807 unitati, crestere sustinuta indeosebi de constructorul francez Renault, in crestere cu 45,2%, la 17.181 de masini vandute.
Skoda, desi a vandut mai multe autoturisme decat Volkswagen (13.578 fata de 12.740) si ocupa locul secund in topul vanzarilor, a inregistrat o crestere de 25,9%, in comparatie cu cea de 54,8 procente a germanilor.
Opel si Ford au bifat cele mai mari accelerari, 70,8%, respectiv 64%, insa se claseaza pe locurile patru si cinci in topul vanzarilor.
Piata cumulata (autoturisme si vehicule comerciale, atat de productie autohtona cat si de import) a crescut in aceeasi perioada cu 23,3%, pana la 206.089 de unitati.
Cererea inca mare pentru motoarele diesel, 41,6% din totalul masinilor cumparate in 2007 sunt diesel, cu un procent si mai ridicat in cazul celor de import, 47,9%, nu situeaza Romania pe trendul urmat de pietele auto mature, unde preferintele clientilor se indreapta inspre benzina si, din ce in ce mai des, catre motoare hibrid. -
Romania, mai aproape de boom-ul low-cost
Operatorul low-cost Wizz Air a anuntat ca va lansa doua curse noi, catre Londra si Dortmund, ambele cu plecare din Targu-Mures. Cursele vor avea o frecventa de 3 zboruri pe saptamana, iar biletele se pot rezerva contra sumei de minimum 28 de euro, cu toate taxele incluse. Wizz Air zboara deja din Targu-Mures spre Budapesta, Roma si Barcelona. La inceputul anului 2008 compania aeriana va lansa si doua curse cu plecare din Bucuresti catre Parma si Venetia si planifica sa isi creasca numarul de curse pe celelalte rute operate din Romania.
Estimarile Wizz Air indica in Romania un trafic de 500.000 de persoane in anul fiscal 2007 si tind catre 1 milion de pasageri in 2008. Potentialul urias de crestere pe care il are piata zborurilor low-cost face multe dintre companiile care activeaza in acest sector sa isi intensifice prezenta in Romania. Compania aeriana easyJet, liderul pietei europene de low-cost, estimeaza ca va transporta 255.000 de pasageri in primul an de prezenta pe piata locala. Traficul total low-cost este estimat in acest an la aproape doua milioane de pasageri, ceea ce ar reprezenta o triplare comparativ cu nivelul din 2006. Pe piata aeriana low-cost mai opereaza Blue-Air, Sky Europe, MyAir, Wizz Air, Germanwings, divizia low-cost a Lufthansa, precum si compania spaniola Clickair. Blue-Air este liderul pietei low-cost din Romania si a transportat anul trecut 443.500 de pasageri si estimeaza pentru 2007 circa 800.000 de pasageri. Romania ar putea experimenta boom-ul calatoriilor prin care au trecut si celelalte tari foste comuniste din Europa de Est si Centrala, ca Ungaria Polonia si statele baltice, atunci cand au aderat la Uniune, in 2004.