BusinessMagazin

Blog

  • Codul galben de caniculă a fost prelungit până luni

    ANM a prelungit, astfel, atenţionarea meteo cu cod galben, emisă sâmbătă şi valabilă iniţial până duminică, potrivit căreia în regiunile sudice şi estice canicula va persista, se vor înregistra frecvent valori de 36-38 de grade şi izolat 39 de grade, iar disconfortul termic se va menţine accentuat.

    Începând din seara zilei de duminică, precizează ANM, instabilitatea atmosferică se va accentua treptat în vestul, centrul şi nordul teritoriului, unde vor fi averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului ce pot lua aspect de vijelie.

    Izolat, cantităţile de apă vor depăşi 25-30 l/mp şi va cădea grindină.

  • Cântecul zilei: Psy – Gangnam Style

    “Oppa” = frate mai mare, dar şi iubit bogat şi mai în vârstă; Gangnam = o zonă înstărită din Seul.

  • Maşinile de tuns iarba nu mai sunt la modă

    Tot mai mulţi proprietari, arhitecţi peisagişti sau companii îşi caută inspiraţia în pajiştile din natură atunci când amenajează spaţii verzi casnice sau publice, scrie The Wall Street Journal. Compania Apple are în plan amenajarea unei pajişti la sediul său din Cupertino, iar în New York, parcul amenajat la înălţime pe locul unui vechi linii de trenuri de marfă are trei secţiuni cu iarbă înaltă şi flori de câmp.

    Pajiştile sunt preferate peluzelor din diverse motive, spun specialiştii. Unul dintre ele ar fi acela că pentru întreţinerea unei peluze este nevoie de o cantitate mare de apă, îngrăşăminte chimice şi energie, ceea ce-i face pe proprietarii lor să pară înclinaţi spre risipa de resurse. Un altul ar fi aspectul sălbatic al unei pajişti, care-i atrage pe specialiştii ce se ocupă de amenajarea spaţiilor exterioare, graţie contrastului creat între vegetaţia crescută liber şi arhitectura modernă. Proprietarii a diverse pepiniere din Statele Unite, locul de unde a pornit noua tendinţă, afirmă deja că cererile de plante sau de consultanţă necesare amenajării de pajişti sunt în creştere.

    Realizarea unei pajişti durează în general trei ani de zile, primul an fiind şi cel mai greu pentru cei ce se apucă să-şi transforme peluza. Specialiştii recomandă ca măcar jumătate dintre plantele de pe pajitşte să fie specii de iarbă, care ajută la stabilizarea solului şi nu permit buruienilor să se înmulţească, iar în rest să fie plantate flori de câmp.

  • Cum se rezolvă criza din zona euro: Ne daţi ori nu ne daţi?

    Unul dintre membrii Consiliului BCE, austriacul Ewald Nowotny, a amintit în această săptămână (dar fără a face vreo promisiune) de ideea că MES ar putea obţine licenţă de bancă, în aşa fel încât să se poată împrumuta nelimitat de la BCE şi să ofere mai departe fonduri nelimitate statelor cu probleme din zona euro – o idee respinsă până acum, fiindcă încalcă statutul BCE.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, a plusat, promiţând că va face “orice este nevoie a apăra euro” şi a sugerat că va lua măsuri de reducere a costului de îndatorare pentru Spania şi Italia. Aceasta ar putea însemna un nou program de cumpărare de obligaţiuni, dacă nu chiar visul suprem al pieţelor – transformarea BCE în tiparniţă nelimitată de bani, după modelul Rezervei Federale a SUA, ceea ce ar putea satisface nevoia de resurse financiare a statelor, foamea de lichidităţi a băncilor şi ar putea garanta creditorilor privaţi (bănci şi fonduri de investiţii) că şi-ar putea recupera integral banii daţi statelor şi că vor avea un risc zero pentru viitoarele credite acordate. BCE a rezistat eroic până acum unei asemenea revoluţii în statutul său, pentru că, dacă graţie statutului unic în lume al dolarului, Rezeva Federală a SUA a putut să exporte în 2009 şi 2010 inflaţia rezultată, în loc ca aceasta să afecteze America, zona euro nu e în aceeaşi situaţie.

    Ca să arate că aceasta e calea de urmat pentru BCE şi nu prudenţa de până acum, pieţele financiare au răsplătit vizibil ambele declaraţii, chiar dacă nimeni nu se aşteaptă ca bunăvoinţa pieţelor să dureze prea mult: euro a crescut spectaculos cu aproape 2%, trecând de 1,23 dolari, iar bursele europene au urcat cu 2-4%.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP – Christopher Hähner, Bayer

    A studiat în facultate economie şi afaceri la Essen şi a început să lucreze pentru compania farmaceutică încă de pe băncile şcolii. S-a apropiat de industria farmaceutică şi pentru că tatăl său lucrase în companie, însă deşi familia sa avea deja o afacere, i-a surâs ideea de a avea o carieră internaţională. Din 2.000 de concurenţi a intrat printre cei selecţionaţi pentru un training specializat pentru tineri, iar drumul său până la Bucureşti a trecut, dincolo de centrala din Germania, şi prin Spania unde a asigurat aprovizionarea pentru sectorul manufacturier.

    După 15 ani în Bayer, Christopher Hähner vede firesc următorul pas în cariera sa: cel de CEO pentru una din ţările europene. De ce nu Europa de Est?

    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a şaptea ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din data de 28 mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 25 lei.

  • 100 cele mai puternice femei din business – Astăzi: Irina Socol, Siveco România

    Absolventă a Facultăţii de Automatică, specializarea Calculatoare de proces (1981), în primii ani ai capitalismului Irina Socol şi soţul ei lucrau la Institutul de Cercetări pentru Tehnologia Informaţiei. La un moment dat, au fost solicitaţi de o firmă din Franţa care dorea să înfiinţeze un departament de asigurare şi control al calităţii într-o ţară din Europa de Est. La momentul acela dezvoltarea de software se făcea în India, “unde am lucrat trei luni într-un «orăşel», Bangalore (cu 6 milioane de locuitori)”. Alături de colegii indieni au reuşit să pună la punct o metodologie de testare şi de control al calităţii. Au înfiinţat un departament de asigurare şi control al calităţii, sediul fiind chiar în locuinţa familiei Socol. Au plecat la drum la începutul lui 1992, “în doi, şi am ajuns, în prezent, la o echipă de 1.200 de specialişti”. De începutul acelei perioade se leagă, îşi aminteşte acum Irina Socol, un moment esenţial al carierei sale, când a decis ca din expert software să devină manager al companiei Siveco România. Compania a implementat de-a lungul anilor sute de proiecte de mare complexitate şi anvergură pentru organizaţii din 17 ţări. Siveco are acum peste 1.400 de clienţi, o cifră de afaceri de 68 milioane euro, 15 milioane de utilizatori ai soluţiilor la nivel naţional şi internaţional. Între acţionarii Siveco România se numără Intel Capital, Polish Enterprise Fund V (fond de investiţii administrat de Enterprise Investors) şi Siveco Netherlands B.V.

     

    BUSINESS Magazin: E mai uşor sau mai greu să te impui ca lider, fiind femeie?
    Irina Socol, Siveco România: În mod fundamental, o afacere de succes se bazează pe o echipă, condusă de persoane cu calităţi de lider, într-un climat în care se promovează încrederea şi colaborarea. În lumea afacerilor, diferenţierea liderilor în femei şi bărbaţi este puţin relevantă.

    BUSINESS Magazin: Cum v-aţi caracteriza stilul de conducere şi/sau de creare a unei afaceri?
    Irina Socol, Siveco România: Eu cred foarte mult în puterea exemplului, în profesionalism, seriozitate şi pasiune, curaj şi determinare. Aparţin unei generaţii care a beneficiat, pe de-o parte, de îndrumarea unor profesori excepţionali şi care a avut, totodată, posibilitatea să valorifice cunoştinţele teoretice dobândite în locul şi la momentul potrivit – după 1990, când se năştea piaţa românească de IT şi industria locală de software.

    BUSINESS Magazin: Care sunt calităţile feminine care ajută în business?
    Irina Socol, Siveco România: Pentru a avea succes ca manager, trebuie să îţi placă extrem de mult ceea ce faci, să ai o bună intuiţie a oportunităţilor, o evaluare realistă a riscurilor, capacitatea de a fi un exemplu pentru echipă, dorinţa proprie de a performa, o viziune curajoasă, încrederea în reuşită, implicarea totală. Aceste calităţi se bazează pe structura interioară a fiecăruia, dar şi pe modelele şi valorile cu care a fost educat.

    BUSINESS Magazin: Branduri preferate: parfum, haine, accesorii.
    Irina Socol, Siveco România: Îmi plac lucrurile clasice, pentru că valorile adevărate nu se demodează niciodată.

    BUSINESS Magazin: Destinaţii de vacanţă preferate.
    Irina Socol, Siveco România: Îmi place foarte mult România. De câte ori plec în altă ţară, abia aştept să mă întorc acasă. România a evoluat spectaculos în ultimii 20 de ani şi trebuie să ne implicăm, cu toţii, pentru ca lucrurile bune pe care le dorim să se întâmple.

    BUSINESS Magazin: Cum împăcaţi cariera cu viaţa de familie?
    Irina Socol, Siveco România: Armonios. Familia m-a susţinut şi mă susţine în mod constant în munca mea pentru că înţelege că îmi place foarte mult ceea ce fac.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.

    Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).

  • Primii politicieni la vot: Ion Iliescu, Crin Antonescu, Ioan Rus

    “Deşi votul e secret am votat «Da», pentru necesitatea limpezirii lucrurilor în ţară. Am decis să mergem pe răcoare, de dimineaţă. Opţiunea era clară. Să se limpezească apele, să avem un climat mai firesc, mai normal. Să vedem dacă merg la partid. Nu sunt nerăbdător. O să aştept cu seninătate şi interes să văd cum se exprimă cetăţenii”, a declarat Ion Iliescu.

    Ministrul Administraţiei şi Internelor, Ioan Rus, a votat la Colegiul “Gheorghe Lazăr” din Capitală. “Dreptul la vot este unul asigurat prin Constituţie, în consecinţă mi-am valorizat acest drept cu speranţa că lucurile se vor aşeza pe un făgaş normal, pentru a scăpa de scandalul continuu care de ani de zile domină viaţa politică din ţară”, a afirmat Rus.

    Preşedintele interimar, Crin Antonescu, şi-a exercitat dreptul de vot, duminică dimineaţă, la Şcoala nr. 73 din Bucureşti, el spunând că speră că va fi “o prezenţă decisivă” la referendum. Întrebat dacă are un mesaj pentru preşedintele suspendat, Traian Băsescu, Antonescu a răspuns: “Cetăţene, votează! Este un mesaj pe care l-am transmis şi în timpul campaniei şi îl transmit şi astăzi pentru toţi cetăţenii români, deci inclusiv pentru domnul Traian Băsescu”.

    Întrebat dacă are emoţii, Antonescu a răspuns: “Oarecum, emoţii normale pentru o fiinţă vie”.

  • REFERENDUM 2012. Ghid de combatere a fraudelor la vot

    Partidul Noua Republică a întocmit pentru observatori şi alegători un ghid de combatere a fraudelor la vot, conţinând următoarele precizări practice:

    În timpul desfăşurării votului, fiecare votant este verificat pe baza cărţii de identitate, este bifat pe listă şi semnează în dreptul numelui său. Primeşte ştampila de vot şi un singur buletin pe care îl va introduce ulterior în urnă. Pe cartea de identitate se aplică autocolantul şi ştampila secţiei respective.

    Persoanele care doresc să voteze, dar nu se regăsesc pe listele de la secţia respectivă pot vota pe baza actelor de identitate legale, după ce vor fi înscrise pe o listă suplimentară unde se vor trece toate datele de identitate.

    După lege, urna mobilă va fi utilizată numai pentru persoanele care nu se pot deplasa din motive medicale şi solicită acest lucru direct sau prin intermediul rudelor. Urna se deplasează la solicitanţi însoţită de două persoane din comisia de vot, reprezentând interese diferite, sau de un membru al comisiei şi un observator independent. Aceste persoane vor pleca cu un număr de buletine egal cu numărul solicitărilor şi cu o listă suplimentară pentru urna mobilă pentru a înregistra datele de identitate ale votanţilor aflaţi la domiciliu sau în spitale. La întoarcerea echipei, se probează concordanţa datelor de pe listă cu numărul de solicitări.

    La închiderea votului:
    • se numără şi se anulează prin barare (nu prin ştampilare, pentru că se confundă cu voturile nule) şi menţiunea “anulat” toate buletinele rămase neutilizate în procesul de votare,
    • se numără votanţii, de pe listele de bază, listele suplimentare şi cele care au însoţit urna mobilă,
    • se înregistrează în procesele verbale,
    • se deschide urna şi se numără buletinele de vot introduse.

    Numărul buletinelor trebuie să reprezinte diferenţa dintre numărul total de buletine distribuite secţiei şi numărul celor anulate pentru că nu au fost utilizate.

    Buletinele din urnă trebuie să fie apoi aşezate pe trei categorii: Da, Nu şi voturi anulate. Se vor anula numai buletinele din care nu rezultă intenţia de vot pentru Da sau Nu, deci cele albe, cele pe care s-au pus ştampile atât pentru Da, cât şi pentru Nu şi cele pe care ştampila s-a pus în afara căsuţelor respective, intenţia de vot nefiind clară.

    Se trec în procesele verbale numărul de voturi exprimate, numărul de voturi anulate, numărul de voturi pentru Da, numărul de voturi pentru Nu.

    Procesele verbale sunt semnate de membrii comisiei şi observatori în dreptul numelui lor în clar. Se sigilează buletinele de vot şi se deplasează procesele verbale şi buletinele la Biroul electoral.

    De asemenea, trebuie să fie trecut numărul de votanţi aflaţi pe listele primare, numărul de votanţi pe listele suplimentare şi număr de votanţi de pe listele urnei mobile.

    Fiecare membru al comisiei şi observatorii trebuie să plece cu un proces verbal în copie, semnat de membrii comisiei, copie pe care observatorul o va da celor care centralizează datele culese de observatori, pentru a putea fi comparate cu datele oficiale.

  • Ce se întâmplă dacă nu se prezintă la referendum 50% plus unu dintre alegători?

    Validarea referendumului intră, conform legii, în atribuţia Curţii Constituţionale a României (CCR), care verifică dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia, într-o hotărâre care se publică în Monitorul Oficial.

    Validarea referendumului, conform Legii referendumului 3/2000, este posibilă dacă la vot se prezintă cel puţin 50% plus unu din numărul alegătorilor. Demiterea preşedintelui României este aprobată dacă în urma desfăşurării referendumului, în condiţiile prezenţei la vot de cel puţin 50% plus unu dintre alegători, propunerea de demitere a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, conform articolului unic al Legii 131/2012 de modificare a Legii referendumului, promulgată de preşedintele interimar Crin Antonescu şi publicată în Monitorul Oficial din 17 iulie.

    Când a judecat constituţionalitatea Legii 131/2012, la 10 iulie, CCR a menţionat că aceasta este conformă cu Constituţia “în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente” special pentru a sublinia faptul că noua lege cu articol unic se va corobora, urmând logica juridică, cu Legea referendumului 3/2000, cea care a instituit de la bun început pragul de prezenţă de 50% plus unu pentru toate tipurile de referendum.

    Dacă referendumul este validat, preşedintele Traian Băsescu este demis, iar în termen de trei luni, conform art. 97 (2) din Constituţie, Guvernul organizează alegeri prezidenţiale. Dacă referendumul este invalidat, la data publicării în Monitorul Oficial a hotărârii CCR, încetează interimatul lui Crin Antonescu în exercitarea funcţiei de preşedinte al României, iar Traian Băsescu îşi reia exercitarea atribuţiilor de preşedinte al României.

    Decizia CCR privind validarea referendumului se adoptă cu o majoritate de două treimi dintre membri (respectiv 6 din cei 9 membri).

    DE CÂTE VOTURI ESTE NEVOIE PENTRU DEMITERE?

    Numărul persoanelor cu drept de vot înscrise pe listele electorale permanente este de 18.292.514, uşor mai mic decât la consultările electorale precedente, după cum urmează:

    Referendum demitere preşedinte, mai 2007: 18.301.309
    Referendum vot uninominal, noiembrie 2007: 18.296.459
    Alegeri parlamentare, decembrie 2008: 18.464.274
    Alegeri prezidenţiale, noiembrie 2009: 18.303.224
    Alegeri locale, iunie 2012: 18.315.880.

    Pentru aprobarea demiterii este necesar deci ca la vot să se prezinte cel puţin 50% plus unu din numărul alegătorilor, respectiv 9.146.258, iar majoritatea simplă – cel puţin 4.573.130 dintre aceştia – să voteze DA la referendum. Dacă însă există cel puţin 4.573.130 de voturi pentru demitere, iar la vot nu se prezintă numărul minim de alegători prevăzut de lege, referendumul nu poate fi validat.

    Mai departe, în condiţiile în care preşedintele suspendat şi PDL au cerut alegătorilor să boicoteze referendumul şi în condiţiile în care toate sondajele de opinie au dat ca majoritară opţiunea pro-demitere, se poate estima că numărul voturilor DA va fi superior voturilor NU. Ca atare, premierul Victor Ponta a declarat, joi, că dacă pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu vor fi exprimate mai multe voturi decât cele cu care a fost ales în 2009, atunci “este închisă deja problema. Nu poate decât să plece. Nu mai are ce să facă altceva”, lăsând de înţeles că un număr mare de voturi DA ar justifica demiterea chiar şi dacă nu s-ar întruni pragul de prezenţă la vot cerut de lege.

    Cu alte cuvinte, dacă preşedintele Băsescu a fost ales în 2009 cu 5.277.068 de voturi, acum ar însemna că poate fi demis, de pildă, cu 5.277.069 de voturi DA, în virtutea principiului juridic al simetriei. Are temei legal această logică?

    În Decizia 147 din 21 februarie 2007 privind una dintre legile de modificare a Legii referendumului, care voia să instituie praguri diferite de aprobare a demiterii preşedintelui în funcţie de felul cum a fost ales (din primul tur sau din al doilea tur), CCR arată că legea era neconstituţională, motivând astfel:

    “Principiul simetriei este un principiu al dreptului privat, fiind exclusă posibilitatea aplicării acestuia în dreptul public. De aceea, normele constituţionale sunt asimetrice prin excelenţă. Astfel, (…) în cazul Preşedintelui României, deţinerea acestei funcţii este încredinţată persoanei care a câştigat alegerile prezidenţiale, iar încetarea exercitării ei are loc ca urmare a unei hotărâri de condamnare pentru înaltă trădare, a aprobării demiterii prin referendum, a apariţiei unor incompatibilităţi etc. Aşadar, exigenţele stabilite de Constituţie pentru alegerea Preşedintelui României şi cele care se referă la demiterea acestuia în urma unui referendum nu sunt simetrice, deoarece ele reprezintă instituţii juridice diferite, cu roluri şi scopuri diferite, fiecare având un tratament juridic distinct.
    Astfel, alegerea Preşedintelui României este reglementată de un grup omogen de norme juridice, care stabilesc regulile privitoare la organizarea şi desfăşurarea scrutinului prezidenţial. (…) În schimb, demiterea prin referendum a Preşedintelui României nu are semnificaţia unei asemenea competiţii electorale. Dimpotrivă, ea reprezintă o sancţiune pentru săvârşirea unor fapte grave prin care Preşedintele României încalcă prevederile Constituţiei.”

    Prin urmare, pentru ca preşedintele Traian Băsescu să fie demis, nu poate fi invocat niciun alt temei legal decât cel prevăzut de legile referendumului, respectiv întrunirea unei majorităţi de voturi DA în condiţiile unui prag de prezenţă de 50% plus unu dintre alegătorii înscrişi pe liste. La limită, dacă acest prag înseamnă 9.146.258, ar putea exista chiar 9.146.259 de voturi DA, fără ca referendumul să fie validat şi deci fără ca demiterea să poată avea loc.

    În fine, dacă pragul de prezenţă nu este întrunit, adică mai mult de jumătate dintre alegători nu se prezintă la vot, nu se poate considera că absenţii pot fi asimilaţi unui vot pro-demitere, aşa cum se întâmplă în Parlament când o lege este aprobată tacit când nu există cvorum suficient ca s-o discute.

    Mai exact, la ora actuală, după intrarea în vigoare a Legii 131/2012 de modificare a Legii referendumului, legislaţia după care se organizează în România toate tipurile de referendum (pentru probleme de interes naţional, local şi pentru demiterea preşedintelui) a fost complet unificată, în conformitate cu recomandările CCR şi ale Comisiei de la Veneţia. Prin urmare, dacă la referendumul din 29 iulie nu s-ar prezenta 50% plus unu alegători, situaţia ar fi identică celei de la referendumul din noiembrie 2007, când electoratul a fost chemat să se pronunţe asupra propunerii de trecere la votul uninominal. Referendumul respectiv a fost invalidat pentru că nu au existat suficienţi alegători interesaţi să se pronunţe asupra ei (prezenţa a fost atunci de aproape 27%), iar propunerea a căzut, chiar dacă în favoarea ei s-au pronunţat peste 81% dintre alegătorii prezenţi la vot.

    POATE URMA UN NOU REFERENDUM?

    Hotărârea 34/12 a Parlamentului publicată în MO din 6 iulie prevede că “În situaţia în care Curtea Constituţională va stabili că nu au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat.”

    Înseamnă aceasta că, în cazul unui referendum nevalidat, Parlamentul poate trece peste decizia CCR şi poate convoca un nou referendum sau chiar mai multe, interpretând că perioada de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu s-ar încheia doar atunci când un referendum validat ar decide demiterea lui sau reluarea funcţiei de preşedinte?

    În Decizia 734 din 24 iulie 2012, referitoare la hotărârea 34/2012 a Parlamentului, CCR arată, referitor la atribuţiile sale de validare a referendumului, că “Nicio autoritate publică nu poate dispune în locul Curţii Constituţionale sau în mod contrar celor reţinute prin hotărârea general obligatorie a Curţii Constituţionale. Tot astfel, nicio autoritate publică nu poate dispune continuarea unei proceduri constatate ca fiind încheiată în mod oficial la publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii pronunţate de Curtea Constituţională în exercitarea atribuţiei prevăzute de art. 146 lit. i) din Constituţie şi în conformitate cu cele statuate prin această hotărâre.”

    CCR arată în continuare că, în situaţia unei eventuale nerespectări de către Parlament a hotărârii Curţii Constituţionale sau a convocării unui nou referendum de demitere “în cadrul aceleiaşi proceduri întemeiate pe art. 95 din Constituţie, procedură finalizată în momentul publicării în Monitorul Oficial al României a hotărârii Curţii Constituţionale pronunţate cu privire la referendum”, hotărârea respectivă poate face la rândul ei obiectul controlului de constituţionalitate.

    Ce ar decide CCR într-o astfel de situaţie este deja expus în Decizia 420 din 3 mai 2007, care arată că “în sensul prevederilor art.95 alin.(3) din Constituţie, referendumul organizat pentru demiterea preşedintelui României reprezintă un act unic de manifestare a voinţei populare, care nu poate fi repetat în cadrul aceleiaşi proceduri, indiferent de rezultatul său”.

    Art.95 alin.(3) din Constituţie prevede că “Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea preşedintelui”. Propunerea de suspendare a fost aprobată la data de 6 iulie, astfel încât unicul referendum posibil pentru demitere în cadrul acestei proceduri este cel din 29 iulie.

  • REFERENDUM 2012. Tot ce trebuie ştiut despre vot. Prezenţa la urne

    În mediul urban, prezenţa a fost de 41,76%. În mediul rural, prezenţa a fost de 51,61%.

    O prezenţă superioară mediei calculate la nivel naţional se înregistra în 22 de judeţe, între care Mehedinţi – 70,46%, Olt – 74,71%, Teleorman – 70,16%, 60,67, Vâlcea – 60,44%. Participare mai redusă se înregistra în Harghita – 11,56%, Covasna – 20,60%, Satu-Mare – 28,23%, Mureş – 33,96%, Arad 34,99 Bistriţa-Năsăud – 19,17%.

    În municipiul Bucureşti, prezenţa la a fost de 40,04%; sectorul 1: 41,46%, sectorul 2 – 40,22%, sectorul 3 – 35,89%, sectorul 4 – 42,24%, sectorul 5 – 41,26%, sectorul 6 – 41,25%.

    Acestea sunt rezultate preliminare, iar marja de eroare a estimării rezultatelor este de +/-3%.Existenţa unei marje de eroare este un lucru normal, având în vedere că estimarea prezenţei se face pe un eşantion de câteva mii de secţii de votare. Aceeaşi marjă de eroare de 3% a existat şi a fost comunicată ca atare atât la referendumul din 2007 (când eşantionul era de 2.577 de secţii de votare dintr-un total de 17.480 de secţii), cât şi la alegerile locale din iunie 2012 (când eşantionul era de 2.763 de secţii de votare dintr-un total de 18.133 de secţii).

    La referendumul de demitere din 2007, prezenţa la vot la închiderea urnelor (ora 20) a fost de 44,45%. La alegerile locale din iunie 2012, prezenţa la vot la închiderea urnelor (ora 21) a fost de 56,39%.

    Luni, BEC va aduce la cunoştinţa publicului rezultatele parţiale ale referendumului la orele 10, orele 14 şi orele 19.

    IMPORTANT DE ŞTIUT

    Pentru referendumul de duminică, 29 iulie pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, votul în secţiile de votare s-a derulat în intervalul orar 7.00 – 23.00, ora locală, atât pentru România, cât şi pentru fiecare ţară unde sunt localizate secţiile. Biroul Electoral Central a dat publicităţii datele privind prezenţa la referendum la orele 11.30, 15.30, 18.30, 21.30 şi 0.30.

    Numărul persoanelor cu drept de vot înscrise pe listele electorale permanente este de 18.292.514. Pentru validarea referendumului trebuie să se prezinte la urne cel puţin 50% plus unu din numărul alegătorilor, respectiv 9.146.258. Voturile cetăţenilor care se prezintă la referendum contează pentru validare indiferent dacă sunt valabil exprimate (cu opţiunea DA sau NU) sau anulate.

    Conform Ministerului Administraţiei şi Internelor, au fost organizate 18.548 secţii de votare, din care 18.242 secţii de votare în ţară şi 306 secţii de votare în străinătate. Un număr de 109 de secţii suplimentare sunt deschise în staţiuni turistice, la mare (35) şi la munte.

    Cetăţenii din ţară pot vota numai cu cartea de identitate, nu cu paşaportul şi nici cu cartea de alegător. Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot vota cu paşaportul simplu, paşaportul de serviciu, paşaportul diplomatic sau cartea de identitate.

    LISTA SECŢIILOR DE VOTARE DIN STRĂINĂTATE

    Ministerul Afacerilor Externe a pus în funcţiune telefonul verde (00 4) 0800 800 407 (telefon gratuit indiferent de ţara de apelare), la care pot fi oferite informaţii utile cetăţenilor români din afara graniţelor, legate de referendum. Telefonul este pus la dispoziţie tuturor din 27 iulie până la 30 iulie, în regim de permanenţă.

    HARTA INTERACTIVĂ A SECŢIILOR DE VOTARE DIN STRĂINĂTATE

    Cetăţenii pot să-şi exprime votul la orice secţie de votare de pe teritoriul ţării, fie pe pe lista electorală permanentă, dacă se află în localitatea de domiciliu, fie pe lista suplimentară. Spre deosebire de referendumul din 2007 pentru demiterea preşedintelui, alegătorii nu mai sunt obligaţi să completeze nicio declaraţie pe propria răspundere că nu au mai votat la alte secţii de votare.

    Conform Legii referendumului 3/2000, împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a participa la referendum se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. Tentativa se pedepseşte şi ea.

    De asemenea, promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Aceeaşi pedeapsă se aplică şi persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează de mai multe ori în ziua referendumului. Tentativa se pedepseşte şi ea.