BusinessMagazin

Blog

  • BCR Leasing Rally Team a luat startul în Raliul Braşovului (FOTO)

    Celor trei echipaje – Valentin Porcişteanu/Dan Dobre (Mitsubishi EVO X R4, Clasa 2), Edwin Keleti/ Botond Csomortani (Mitsubishi EVO X, Clasa 3), Alexandru Filip/Bogdan Iancu (Renault Clio R3 Maxi EVO, Clasa 5) – li se alătură campionii Cupei Dacia Logan de anul trecut, Bogdan Năstase/Alexandru Popidan (Dacia Logan, Clasa 9).

    “Ne bucurăm că facem parte din această echipă, mai ales că suntem alături de colegii de anul trecut, Alex Filip şi Vali Porcişteanu. Luptăm, ca şi în sezonul 2011, pentru locul întâi”, a spus Bogdan Năstase.

    BCR Leasing este încrezătoare într-un debut excelent pentru toţi membrii echipei. “Etapa Braşov înseamnă pentru noi prima experienţă trăită la maxim alături de echipa de raliu BCR Leasing. Suntem foarte încrezători pentru că ştim că echipa al cărei nume îl dăm este alcătuită din piloţi şi copiloţi cu experienţă, care – asemeni nouă – preţuiesc profesionalismul, curajul şi maturitatea profesională”, a declarat Bogdan Speteanu, director general al BCR Leasing.

    BCR Leasing Rally Team este susţinută de Brands International, care a adus în România brandul Nespresso, şi de Colina Motors, prin divizia sa de Motorsport.

    Prima etapă a Campionatului Naţional de Raliuri – Dunlop 2012, Tess Rally, are loc la Braşov, pe asfalt, în perioada 30-31 martie.

  • Post şi curăţenie de primăvară. Ce se întâmplă după plecarea “gunoiului” Frunzăverde

    Diferenţa faţă de momentul de atunci stă în banii pe care pedeliştii locali susţin că ex-premierul Boc îi găsea pentru ei, în timp ce premierul Ungureanu nu doar ar refuza să-i mai dea, dar şi-ar mai şi face imagine pe seama respectivului refuz (aşa cum l-a acuzat Cezar Preda, ignorând că Elena Udrea dăduse rapid vina pe USL pentru “intoxicările” strecurate în presă).

    Fiindcă, dacă aşa cum îşi doresc “greii”, Blaga preia conducerea partidului ca să-l relanseze (indiferent dacă ar fi făcut-o acum sau ar face-o după alegerile locale), de repartizarea banilor pentru “proiectele de investiţii” locale tot Ungureanu şi echipa lui se vor ocupa, iar de aici pot rezulta conflicte decisive pentru viitorul PDL.

    De pildă, adepţii Mişcării Populare în varianta prezidenţială (au nu spunea în toamnă Teodor Baconschi că împreună cu Frunzăverde a primit mandat tacit în partid ca s-o constituie?) ar putea spera că acei baroni care ridică glasul contra lui Ungureanu şi sunt dovediţi drept corupţi vor rămâne fără acces la robinetul bugetului, într-un PDL cimitir al elefanţilor, în vreme ce liderii curaţi şi reformişti, în frunte cu miniştrii actualului guvern, vor forma în cele din urmă Albă-ca-Zăpada menită să înlocuiască la putere vechiul PDL. Şi poate şi să refacă Dreapta, alături de un nou PLD extras din PNL.

  • Înapoi la etalonul aur? (FOTO)

    Broderiile cu fir metalic prezentate de Dolce & Gabbana la Săptămâna modei de la Milano, rochia aurie purtată de către Meryl Streep la festivitatea de decernare a premiilor Oscar de la Los Angeles ori cea purtată de prietena lui George Clooney la acelaşi eveniment arată apariţia unei tendinţe care promovează culorile metalice în vestimentaţie, scrie Financial Times.

    Motivul creşterii în popularitate a culorilor metalice sau a broderiilor cu fir de argint ori aur îl constituie, aşa cum explică creatorul de modă britanic de origine italiană Antonio Berardi, sentimentul de speranţă pe care îl induce, precum şi faptul că fac o rochie, chiar şi pastelată, să pară mai frumoasă. Totodată, ar reprezenta o modalitate decorativă mai subtilă decât cristalele.

    Un alt creator, newyorkezul Thakoon Panichgul, foloseşte, de exemplu, gulere de mătase aurie pentru unele din ţinutele sale, care pot tine loc de bijuterii sau piele aurie pentru mânecile hainelor, ori combină auriul cu materiale sport. Designerul Manish Arora de la Paco Rabanne consideră că materialele cu tentă metalizată permit creatorilor să se joace cu lumina şi să creeze articole vestimentare cu aspect futurist. Culorile metalizate, în special auriul, au ajuns până şi la accesorii, cum ar fi huse pentru iPad: un iPad bine îmbrăcat înseamnă fie o husă aurie din piele de crocodil de la Marc Jacobs, ori una din piele cu sclipici de la Jimmy Choo.

  • Cât de mult costă ideile bune

    Peste 100 de clienţi în aproape şase ani şi peste 1,2 milioane de metri pătraţi de construcţii, cu o valoare cumulată de 850 de milioane de euro. Aceasta este, pe scurt, cartea de vizită a celor de la Vitalis Consulting, firmă de consultanţă în construcţii fondată de Florin Popa cu doar câţiva ani în urmă.

    Florin Popa a intrat în antreprenoriat în 2006, pe vremea când avea 26 de ani, iar acum lucrează cu clienţi precum AIG Lincoln sau Immofinanz şi a deschis două birouri externe, în Ucraina şi Republica Moldova. Uitându-se în urmă, spune că cei şase ani au fost marcaţi şi de suişuri, dar şi de coborâşuri.

    În timpul, dar şi după finalizarea studiilor Facultăţii de Construcţii, Florin Popa a lucrat la Gleeds, firmă britanică de project management în construcţii. “Acolo pot spune că am învăţat foarte multe, fiind o companie unde 80% din staff era din Marea Britanie. Am prins uşor modul de gândire, limbajul, dar şi multe altele”, spune Florin Popa, care are acum 31 de ani. În 2006 a luat decizia să-şi facă propria firmă în acest domeniu, astfel că, împreună cu un amic din copilărie, care terminase Facultatea de Instalaţii, a înfiinţat Vitalis Consulting: “Am crezut că ştiu totul când am înfiinţat compania, dar acest lucru s-a dovedit greşit foarte repede”.

    Deşi nu poate cuantifica investiţia iniţială în bani în acest business, Florin Popa spune că aceasta a fost considerabilă, având în vedere că au închiriat un sediu într-o zonă centrală din Bucureşti şi au fost nevoiţi să investească în maşini, calculatoare, mobilier şi nu în ultimul rând în noul brand. “Toată această investiţie a venit practic din contractele cu clienţii, pentru că în 2006 tocmai începea boom-ul în construcţii”, explică Florin Popa.

    A început cu un birou format din patru persoane şi, după doar jumătate de an de la înfiinţare, echipa era formată din 10 angajaţi. În perioada de boom, numărul maxim de angajaţi a fost de 31 de persoane (acum sunt aproape la jumătate – 17), iar ritmul de creştere din piaţa construcţiilor l-a determinat să facă şi primii paşi pe pieţele externe în 2007, când a deschis un birou la Kiev, în Ucraina, unde a lucrat cu clienţi precum Honda sau JTI. După încă un an şi jumătate, aproape de declanşarea crizei, următorul pas a fost făcut în Republica Moldova. “În Moldova, am avut patru angajaţi, acum mai sunt doi, dar şi piaţa este mai limitată acolo. Pornisem discuţii cu potenţiali clienţi, dar, având în vedere că biroul a fost deschis în 2008, nu am avut timp să dezvoltăm negocierile”, explică, franc, tânărul antreprenor.

    Vitalis Consulting a prins perioada când sectorul construcţiilor creştea exponenţial an de an, dar şi perioada în care criza a şters practic 35% din valoarea acestei pieţe, până la sub 10 miliarde de euro, potrivit calculelor BUSINESS Magazin pe baza datelor de la Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii. “Cea mai mare provocare, pentru care sunt sigur că nimeni nu a fost pregătit, a fost perioada dintre sfârşitul lui 2008 şi începutul lui 2009; în prima zi de lucru din ianuarie 2009 am găsit pe birou o notificare de încetare a contractului de la cel mai mare client pe care îl aveam la acea vreme. Altele au urmat în acea lună, în total am primit cinci astfel de notificări. A fost o lună foarte grea”, îşi aminteşte Florin Popa. A luat măsuri destul de dure la acea vreme, tăind la sânge din costurile cu fiecare furnizor de servicii, de la telefonie, birotică până la chirii, terminând cu angajaţii. “După peste 3 ani de criză, mă uit în spate şi îmi dau seama că a fost o lecţie foarte dură, dar foarte bine învăţată”, spune Florin Popa.

  • Antreprenorul care nu va vinde niciodată. Ce spune Robert Şerban despre viitorul Gral Medical

    “Politica şi cultura noastră organizaţională sunt diferite. Jucătorii mari sunt supermaketuri, iar eu sunt magazin specializat. De aceea, eu nu concurez cu ei.” Pe biroul lui Robert Şerban, situat în zona pieţei Alba Iulia din Bucureşti, stă, printre alte volume în copertă roşie, cartea “Marile Speranţe”. Din holul care duce spre biroul fondatorului Gral Medical se zăreşte curtea interioară de care se leagă speranţele de creştere a businessului pentru următorii ani. Şerban spune că nu şi-a propus niciodată să ofere un pachet complet de servicii pacienţilor, ci a ales nişe pe care să acţioneze în mod profesionist: analize de laborator, dializă şi oncologie. “Supemarketurile le fac pe toate la un nivel acceptabil, eu ofer numai o bucată la un nivel mai înalt. Sunt şi avantaje, şi dezavantaje”, spune Şerban, cu trimitere la faptul că nici noul proiect al Gral Medical nu va ieşi din acest tipar. Grupul Gral Medical a rulat afaceri de 15 milioane de euro anul trecut, în timp ce pentru 2012 şi-a bugetat o cifră de afaceri de 18,5 milioane de euro.

    Noul spital pe care soţii Şerban vor să îl construiască vine “într-o logică a dezvoltării”, ideea pornind în 2009 ca urmare a cererii pacienţilor din ambulatoriu de a-şi rezolva nevoile prin internare. Spitalul va fi construit în curtea clinicii din zona pieţei Alba Iulia din Bucureşti, alegerea fiind motivată de faptul că restul de facilităţi deja existente vor contribui la mai buna funcţionare a unităţii. Investiţia va fi de circa 40 de milioane de euro, iar spitalul va fi construit de către dezvoltatorul Bog’art, deţinut de omul de afaceri Raul Doicescu, până la finalul anului 2013. Finanţarea proiectului s-a făcut din credite bancare oferite de Banca Europeană de Investiţii, dar şi din resurse proprii. “Nu poţi face greşeala să porneşti pe anumite specialităţi şi apoi să schimbi brusc, de aceea spitalul va merge pe aceleaşi linii cu clinicile deja existente”, explică Şerban. În piaţă erorile persistă, iar investitorii care consideră că un aparat de RMN sau TC (computer tomograf) amplasat într-o clădire garantează succesul unei astfel de afaceri încă există. Spune că se uită în curtea concurenţei doar când intră pe “felia” lui pentru că “supemarketurile se luptă între ele”. Cât despre viitor, nu se teme că marii operatori ar putea intra în ariile sale de acţiune, după ce au mizat ani la rând pe un pachet complet de servicii.

    În condiţiile în care sistemul public nu mai poate oferi ce le e necesar pacienţilor, cererea trebuie acoperită de operatorii privaţi, fie ei din România sau din străinătate. Şerban spune că bariera financiară sau cea legată de cunoaşterea limbii îi ţin pe mulţi în ţară, ei devenind clienţii clinicilor private locale. Gral Medical deţine în prezent 27 de puncte, care grupează clinici şi laboratoare, şapte dintre ele fiind amplasate în capitală. Creşterea businessului a fost însă organică, fără achiziţii din piaţă. Motivul îl enunţă chiar Robert Şerban: “Trebuie să-ţi asumi anumite părţi slabe ale unei achiziţii. Cea mai mare provocare e să faci două companii să funcţioneze la fel, iar în prestarea de servicii e greu să schimbi mentalităţi”. Criza nu l-a ajutat să găsească locaţii mai ieftine pentru clinicile sale. Contrar aşteptărilor, preţurile nu au scăzut, pentru că tarifele se stabilesc în Bucureşti, iar mulţi preferă să aştepte decât să închirieze. În afara capitalei, oferta de spaţii este şi mai redusă, de aceea proprietarii de clădiri au ales să ţină preţurile la fel de sus ca în anii buni ai economiei. Provincia diferă şi la capitolul cererii din partea pacienţilor: nu doar tarifele sunt mai mici, ci şi pretenţiile şi tipul de servicii oferite.

    Cu toate planurile de dezvoltare în derulare, Şerban nu se gândeşte să iasă din afacere, deşi primeşte “foarte multe oferte”. În anii trecuţi, principalii operatori din piaţă, MedLife şi Centrul Medical Unirea, devenit Regina Maria, au renunţat la pachete importante de acţiuni cedate unor fonduri de investiţii străine. Antreprenorul susţine însă că îi place ce face şi nu înţelege ce ar câştiga din faptul că va avea la masă încă o persoană care să-i sugereze ce şi cum ar trebui să procedeze: “M-am apucat de afaceri tocmai ca să nu-mi spună nimeni ce am de făcut, să fiu propriul meu stăpân”. Vorbeşte cu pasiune de intenţia sa de a lăsa afacerea copiilor săi şi susţine cu tărie crezul său din toţi aceşti ani, pe care ţine să-l transmită cu fiecare ocazie mai departe: “Încercaţi să aveţi antreprenori români, pentru că, dacă veţi avea numai companii străine, veţi munci numai pentru alţii şi veţi ajunge să rămâneţi cu mâna întinsă. O ţară puternică are antreprenori puternici”. Şerban spune că va repeta convingerile sale de câte ori va fi necesar pentru că mulţi au uitat cât de important e să păstrezi afacerile autohtone în actualul context economic.

  • Ferme străine, utilaje româneşti

    Să fii unicul producător român pe o piaţă unde străinii dictează tendinţele e un lucru bun, după cum spune Cătălin Stroe, pentru care ieşirile în faţa presei datează de numai câteva luni: “E un avantaj să fii producător autohton pentru că ştii mai bine profilul clientului şi cunoşti mult mai bine ce îşi doreşte”. Tot el spune că produsul românesc e privit în 2012 cu doi ochi: buni, pentru că raportul calitate-preţ e avantajos, sau răi, dat fiind că “brandul de ţară afectează modul cum e privit produsul”.

    Afacerea Ruris a pornit în 1993, când absolventul de Politehnică a decis să înfiinţeze la Craiova o firmă, primul proiect cu care a debutat fiind un motofierăstrău. “Industria era la pământ, deci motofierăstrăul n-a fost un succes, aşa că am proiectat un motocultor, însă nu avea cine să-l fabrice”, îşi aminteşte Stroe. Au trecut 19 ani, iar Stroe vorbeşte astăzi despre compania pe care a crescut-o ca despre propriul copil. Majoratul a coincis cu prima ieşire în faţa presei, odată cu anunţarea rezultatelor: Ruris este numărul unu în vânzări de motocultoare, motosape, motocoase şi motocositori. Mai bine de trei sferturi dintre produse se vând în mediul rural, iar cea mai mare pondere a vânzărilor se realizează prin intermediul dealerilor, deşi compania activează şi prin magazine proprii sau prin reţelele Baumax, Hornbach şi Dedeman. Circa 10% din produsele din piaţa motoutilajelor agricole, a cărei valoare e estimată la 60 de milioane de euro, sunt de origine asiatică. Asta nu a împiedicat Ruris să-şi crească vânzările cu 57% anul trecut. Principalele categorii de produse care au înregistrat majorări ale volumelor au fost motocoasele de umăr – în creştere cu 70%, motofierăstraiele şi motocultoarele – cu 30%. “Anul agricol bun, campania de publicitate în care s-au investit zeci de mii de euro şi cererea în creştere au urcat vânzările peste aşteptări”, explică Stroe. Produsele se adresează în principal micilor întreprinzători şi fermieri cu exploataţii agricole de câteva hectare, date fiind gradul ridicat de fragmentare a terenurilor din România şi agricultura de subzistenţă “practicată la scară naţională”.

    Conform estimărilor companiei, piaţa de echipamente specifice va continua să crească şi în 2012, ajungând la 69 milioane de euro. Performanţa de anul trecut nu se va repeta, însă Ruris vrea să-şi crească vânzările până la 6,2 milioane de euro, mai mult cu 32% faţă de 2011, şi ţinteşte o cotă de piaţă de 9%. Creşterea va fi generată prin lărgirea gamei cu produse noi sau retehnologizate şi prin extinderea reţelei de parteneri cu 20%. În cifre, compania a investit peste 600.000 de euro în cercetare şi dezvoltare, din care 115.000 de euro în prototipuri de produse inovatoare. Ruris realizează local proiectarea şi asamblarea echipamentelor, însă componentele sunt fabricate în Italia, Japonia, SUA, China, Germania şi Turcia. Opt noi produse din categoria motosape, motocultoare şi motocositori vor fi introduse în piaţă într-o formulă retehnologizată: mai multă putere cu acelaşi consum, uşurinţă crescută în manevrare şi costuri reduse de exploatare. Mândria lui Stroe este transmisia verticală care se traduce prin creşterea puterii generate în condiţiile menţinerii aceleiaşi autonomii de combustibil şi costuri de exploatare şi de întreţinere reduse, dar şi creşterea manevrabilităţii prin acţionarea produsului în sens invers atunci când solul nu mai permite înaintarea. “Consumatorii sunt mai atenţi astăzi la eficienţa consumului pentru costuri cât mai mici de exploatare”, mai spune Stroe, referindu-se atât la cei de pe piaţa locală, cât şi la cei străini.

    Între 5 şi 10% din cifra de afaceri ar urma să provină în 2012 din exporturi, iar prima piaţă pe care craiovenii o vor ataca va fi Bulgaria, urmând apoi extinderea în regiunea Balcanilor. Lupta cu principalii competitori, Stihl şi Husqvarna, nu se va mai da deci numai pe piaţa din România, iar obiectivul de a face faţă concurenţei pe teren străin sună şi mai ambiţios.

  • Citeşte în noul număr din BUSINESS Magazin

    COVER STORY: Cea mai puternică din asigurări

    Şi-a petrecut o treime din viaţă fiind manager, şi o aşteaptă încă şi mai mulţi ani în care va simţi gustul puterii şi al unei împliniri profesionale ca de manual de management. Urmează povestea doamnei care la 36 de ani are lumea asigurărilor la picioare, fără să-şi fi imaginat vreodată unde o va duce pasiunea sa pentru matematică şi economie. Cum şi-a asigurat Cornelia Coman succesul şi ce viteză a avut roller-coasterul carierei sale?

    AFACERI: Piaţa Romană, un business de 60 de milioane de euro

    Piaţa Romană reprezintă pentru proprietarii de restaurante, hoteluri şi magazine de haine un business de 60-70 de milioane de euro anual. Spre deosebire de Calea Victoriei, care s-a specializat ca stradă de modă de lux, şi spre deosebire de Calea Moşilor, populată în principal cu farmacii şi sucursale de bănci, Piaţa Romană ar putea fi descrisă ca “unitate în diversitate”.

    AUTO: Programul Rabla – dealerii încep lupta discounturilor

    Demararea programului de casare, chiar şi cu trei luni întârziere, reprezintă gura de oxigen de care dealerii auto aveau mare nevoie. Abia acum începe lupta discounturilor.

    BUSINESS HI-TECH: Noul iPad, sub lupă

    În urmă cu doar doi ani, cei de la Apple au reuşit să dea naştere unui val ce urma să se transforme rapid într-un tsunami cu al lor prim iPad, dispozitivul care a adus pe buzele tuturor cuvântul “tabletă”. Acum au lansat cea de-a treia lui generaţie, noul iPad, o tabletă cu care m-am jucat în ultimele zile şi care, fără să revoluţioneze, reuşeşte să îmbunătăţească vizibil experienţa utilizării zilnice.

    FINANŢE: Pe când credite mai ieftine?

    BNR a ajuns la a patra reducere din noiembrie încoace a dobânzii de politică monetară, care a ajuns la 5,25%, iar pe piaţa interbancară furnizează constant lichiditate. Totuşi, atât reluarea creditării în ritmul aşteptat de economie, cât şi ieftinirea pe măsură a împrumuturilor încă se lasă aşteptate.

    BUSINESS Magazin este revista de business care, într-o manieră clară şi accesibilă, prezintă evenimentele cu adevărat relevante din mediul de afaceri din România şi din lume. De şase ani, evenimentele ce au impact asupra economiei şi mediului de afaceri românesc sunt reflectate cu acurateţe în analizele BUSINESS Magazin, iar premiile obţinute în aceşti ani sunt o recunoaştere a valorii brandului BM. BUSINESS Magazin apare lunea şi poate fi cumpărată de la centrele de difuzare a presei, la preţul de 4,9 lei.

  • Navetele spatiale americane, la demontat – GALERIE FOTO

    Naveta Discovery va fi transportată la Smithsonian’s National Air and Space Museum din Virginia. Endeavour va merge la Los Angeles, la mijlocul lunii septembrie, iar la începutul anului 2013 Atlantis va fi expusă la Kennedy Space Center din Florida. Naveta de test Enterprise va fi expusă la New York.

    La mijlocul anului trecut aterizarea navetei Atlantis a pus capăt programului spaţial al navetelor americane, program care a durat 30 de ani. Statele Unite se află, pentru prima data din 1981, în situaţia de a nu avea niciun vehicul pentru a-şi transporta astronauţii în spaţiu si depind, timp de cel puţin cinci ani, de capsulele ruseşti Soyuz – care taxează cu 51 de milioane de dolari un loc la bord -, pâna când un nou vehicul spaţial american va fi construit pentru a înlocui navetele.

    Sursa: atlantic.com

  • Premierul elen nu exclude ca Grecia să aibă nevoie de încă un pachet de ajutor financiar extern

    “Nu putem exclude o situaţie în care ar fi necesară o anumită formă de ajutor financiar, dar trebuie să lucrăm susţinut să o evităm. Grecia va face tot ce este posibil ca un al treilea pachet de ajustare bugetară să nu fie necesar. (Evitarea unei astfel de situaţii, n.r.) depinde de ritmul şi eficienţa implementării actualului program. Totuşi, Grecia ar putea rămâne fără acces pe piaţa financiară, chiar dacă toate măsurile sunt adoptate. Este dificil de anticipat care vor fi condiţiile şi aşteptările pieţei în 2015”, a spus Papademos. Grecia a ratificat săptămâna trecută al doilea plan de ajutor financiar extern, în valoare de 130 de miliarde de euro, prin care este asigurată finanţarea ţării până în 2015.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ministrul Agriculturii: Politica băncilor se opreşte la ieşirea din oraş

    “Dacă nu suntem acolo unde ar trebui să fim este şi din cauza reticenţei sistemului bancar în a finanţa agricultura. Politica bancară se opreşte la ieşirea din oraş”, a spus ministrul. El a afirmat că agricultura este un sector care a funcţionat în plină criză economică. “Eu sunt de acord că astăzi este mult mai uşor să împrumuţi statul decât să finanţezi investiţiile în agricultură”, a arătat Fuia. Ministrul a mai spus că este clar că fermierii români se împrumută la costuri mult mai mari, cu dobânzi mai mari faţă de cei din vestul Europei.

    Mai multe pe mediafax.ro