Întrebat cum a fost trecerea din industria berii în telecom, Mihai Ghyka a spus: “Mă simt ca la un interviu de angajare cu un head-hunter!”, într-un interviu acordat BUSINESS Magazin, cu prilejul inaugurării primului magazin-fanion al reţelei, Vodafone Experience Store, în complexul comercial AFI Palace Cotroceni din Bucureşti.
Executivul care a creat brandul de bere Bergenbier admite că, după 14 ani în industria bunurilor de larg consum, şi-a dorit să facă şi altceva, a muncit un an în consultanţă, a lucrat pentru Ministerul Culturii şi pasul firesc era să se îndrepte către servicii, fie telecom, fie domeniul bancar. După 12 luni în telecom, se mândreşte cu rata tot mai mică de clienţi care migrează către alţi operatori şi cu faptul că a crescut consumul mediu per client şi observă că o justificare a scăderii pieţei e tocmai numărul enorm de cartele inactive, ca urmare a tradiţiei operatorilor de a le oferi gratuit cu gândul că vor fi reîncărcate şi utilizate – “ne păcălim şi raportăm cifre care nu au sens”. Potrivit managerului, 23 de milioane nu ar fi nicidecum numărul real de telefoane active în prezent, la o populaţie de 19 milioane, ci circa 16-17 milioane. Mai importante sunt, după Ghyka, volumul cifrei de afaceri şi satisfacţia clienţilor, reflectată în numărul celor care schimbă sau nu reţeaua.
Între telecom şi bere există asemănări: telecomul este o industrie la fel de dinamică, în care competitorii îşi doresc să vândă mai mult şi să inoveze rapid, şi în al doilea rând, trebuie să ştie ce vrea, ce gândeşte şi ce simte clientul, când şi cât e dispus să cheltuiască, cum reacţionează la promoţii, cât de dispus e să facă sacrificii. “E mai dificil să câştigi un abonat, deci un client pe termen mediu, în telecom pentru că e un angajament pe un termen mai lung. În FMCG, faptul că alegi astăzi o băutură carbogazoasă nu te împiedică să te întorci mâine la cea pe care obişnuiai să o bei.” Fireşte, angajamentul e un avantaj pentru operatorii din telecom, însă managerul nuanţează: “Un client nemulţumit pe care îl ţii doar contractual cu siguranţă te va părăsi la final. Mizăm pe faptul că ne cunoaştem clienţii, prin faptul că au un istoric de interacţiune cu noi, şi ăsta e un avantaj în telecom, spre deosebire de alte industrii, faptul că îi cunoşti. În general, ai da orice să poţi să-ţi înţelegi clienţii şi să le vezi comportamentul în timp real”.
Descendent al familiei domnitoare Ghyka, Mihai a emigrat în Canada la 18 ani şi acolo şi-a terminat studiile, cu specializare în economie şi marketing. Primii paşi în carieră i-a făcut într-o companie canadiană, iar în 1996 a fost numit financial planning and performance manager al Interbrew România. Trei ani mai târziu a preluat conducerea departamentului de marketing, iar în 2005 a fost numit director general, poziţie unde a rămas până în mai 2011, cu o pauză de circa doi ani.
Ghyka crede că tot timpul ai ceva de învăţat, mai ales în telecom, o industrie despre care recunoaşte că se reinventează de la an la an. “Mă simt acasă în telecom”, spune Ghyka, făcând referire la echipa sa, datorită căreia simte că e de cinci ani în companie şi nu doar de unu.
Ghyka spune că argumentul deschiderii unui magazin mall are în vedere publicul căruia a dorit să i se adreseze Vodafone, cei care vin să mănânce, să vadă un film sau să facă cumpărături în acest spaţiu. Aşa se justifică investiţia de jumătate de milion de euro într-un spaţiu unde contează în primul rând posibilitatea oferită clienţilor de a testa gadgeturi de ultimă generaţie.
Ghyka crede ca rolul său este foarte apropiat de tot ce ţine de interacţiunea cu consumatorul final pentru a determina orice client deja existent sau pe unul nou să aleagă şi să recomande Vodafone. “Atribuţiile unui manager nu ţin numai de fişa de post”.
Orice companie trebuie să ţină cont de realităţile pieţei, iar managerul admite că un motiv de îngrijorare este şi evoluţia cursului leu-euro, situat la maximul istoric în ultimele săptămâni – “un lucru nefericit pentru business” dat fiind că ratele bancare, dar şi facturile de telefonie mobilă sunt calculate în euro, iar scăderea puterii de cumpărare şi îngrijorările legate de deprecierea leului duc la un “blocaj psihologic”. Faptul că facturile sunt plătite în lei, dar calculate în euro reprezintă “doar un avantaj relativ” pentru businessul Vodafone, Ghyka insistând pe faptul că marile companii din industria bunurilor de larg consum sunt dependente în proporţie de peste 80% de costuri externe, deci impactul, tradus prin creşterea preţurilor, ar fi mai mare aici decât în alte industrii.
Întrebat despre recenta campanie de brand a Vodafone, Ghyka spune că aceasta ţinteşte valorile româneşti, dorinţa de progres şi necesitatea de unitate şi altruism la nivel social: “E nevoie de speranţă şi încredere astăzi mai mult ca oricând şi ne dorim ca românii să creadă cât mai mult în viitorul ţării şi în propriile puteri”. Ghyka crede că accesul în funcţii publice trebuie să se facă într-o mai mare măsură pe criterii legate de competenţă. Întrebat dacă ar dori să se implice în politică sau într-o poziţie publică, Ghyka a spus că deocamdată locul său e la Vodafone şi aici se vede în următorii ani, însă nu exclude o astfel de posibilitate în viitor.
Călită în războaie, cu o identitate culturală inconfundabilă, Sicilia este în faţa unei noi încercări a istoriei. În lipsa unui conflict militar major, criza financiară şi economică va defini fără doar şi poate acest început de secol. După ani de risipă, nepotism, clientelism şi corupţie, Sicilia este în pragul falimentului. Un articol recent al Der Spiegel vorbeşte extrem de dur despre Sicilia, extrapolând fără prea multe argumente clientelismul şi corupţia în caracteristici ale Italiei în ansamblu şi chiar ale statelor-problemă, din sudul zonei euro, în general. Există însă cifre, personaje şi situaţii care justifică anumite semne de întrebare şi care ar putea suna familiar şi în alte părţi.
UN ŞEF LA OPT PERSOANE
Regiunea semiautonomă Sicilia, cu aproximativ cinci milioane de locuitori, generează 5,5% din Produsul Intern Brut al Italiei şi este condusă de un guvernator, preşedinte al guvernului regional, care răspunde în faţa unui parlament cu 90 de membri.
Dincolo de salariile umflate pentru care nu fac mai nimic şi de faptul că aproape o treime dintre parlamentarii locali au dosare penale şi sunt ţinta a diverse acţiuni în justiţie sau sunt anchetaţi, Der Spiegel observă că principalele probleme ale Siciliei sunt nepotismul şi clientelismul. 144.000 de sicilieni – asistenţi medicali, consultanţi, salariaţi temporar – sunt plătiţi din bani publici, unul din opt fiind “şef”.
Politicienii de pe insulă au dat dovadă de creativitate când vine vorba de servirea de locuri de muncă: Sicilia are aproape 27.000 de pădurari – mult mai mulţi decât plăteşte provincia canadiană British Columbia pentru a avea grijă de nesfârşitele-i păduri. Potrivit The Guardian, fiecare 239 de locuitori sunt deserviţi de câte un funcţionar public, faţă de unul la 2.500 în regiunea Lombardia, din nordul Italiei. Guvernanţii au creat locuri de muncă şi prin formarea unei armate de instructori: Sicilia are 7.000 de “traineri”, dar numai 4% dintre cei instruiţi ajung să lucreze. Pe lângă veniturile generoase din timpul activităţii, cei mai descurcăreţi funcţionari publici reuşesc să se retragă cu pensii de invidiat. Spre exemplu, Felice Crosta, fost şef peste colectarea deşeurilor în regiune, primeşte de la stat o pensie de 500.000 de euro pe an.
PODURI FĂRĂ DRUM
Administraţia regională are la dispoziţie fonduri UE de 20 miliarde euro pentru proiecte de infrastructură şi dezvoltare. Sicilia a atras însă foarte puţini bani europeni, proiectele eligibile lipsind cu desăvârşire. Fondurile totuşi accesate au fost risipite. “Poduri de autostradă fără drumuri de acces şi baraje fără apă” sunt martorii tăcuţi ai nepăsării politicienilor, în timp ce mafia s-a îmbogăţit, notează revista germană.
Comisia Europeană cere Siciliei returnarea unor fonduri de 600 milioane euro cheltuite pe proiecte dubioase, precum campionate de golf sau renovarea unui bar. UE a deblocat, din 2007, fonduri nerambursabile de 7 miliarde euro destinare regiunii, însă autorităţile nu au reuşit să respecte condiţiile stricte în care trebuie cheltuiţi banii europeni şi au pierdut oportunitatea.
Mafia este acceptată, de facto, în Italia, acuză Der Spiegel, citând rapoartele cunoscutului ONG SOS Impresa. Cosa Nostra în Sicilia, Camorra în Napoli şi ëNdrangheta în Calabria generează o cifră de afaceri anuală de peste 100 miliarde euro, iar mafia italiană a realizat în 2011 un profit de 70 miliarde euro, estimează SOS Impresa, cifre de invidiat pentru orice companie italiană.
Mafia controlează porţiuni mari din sectorul colectării deşeurilor şi din industria transporturilor, din comerţul cu lapte şi brânzeturi, şi construieşte drumuri pe bani publici. Sistemul de licitaţii publice este părtaş la tot felul de fraude. Dar nimic nu se schimbă. Cei care câştigă un contract pentru construcţia unei secţiuni de autostradă pentru 100 milioane euro îl vând mai departe pentru 90 de milioane de euro, şi tot aşa. În final, se ajunge la realizarea lucrărilor pentru care statul a plătit 100 milioane euro cu investiţii de numai 10 milioane euro, iar calitatea rezultatului este proporţională. Este cazul autostrăzii A3 Salerno – Reggio Calabria, a cărei construcţie a început în 1962 şi a fost finalizată în 1974, “aproape fiecare kilometru fiind realizat de câte o altă firmă”. La predarea lucrărilor, autorităţile au constatat că nu există bandă de urgenţă. 20 de ani mai târziu, în 1997, au început lucrările de renovare a drumului, cu termen de finalizare 2017 şi costuri de construcţie de 10 ori peste bugetul iniţial. Şi nimeni nu se revoltă şi nu există nici o urmă de consecinţe politice, observă Der Spiegel. Enrico Del Mercato, autorul volumului “La Zavorra” (Povara), care a tras semnalul de alarmă privind situaţia administraţiei din Sicilia, a remarcat impactul uriaş al clientelismului asupra tendinţelor de vot de pe insulă, mult mai puternic decât al Mafiei.
“Aproximativ 70% dintre voturile din Sicilia se reduc la clientelism. Doar 5% sunt influenţate de Mafie. Mafia nu este implicată în distribuţia locurilor de muncă în schimbul voturilor, dar este răspunzătoare pentru mentalitatea din spatele acestui obicei. Ideea că «acum depinzi de mine, continuă să mă votezi» este foarte mafiotă”, comentează autorul, pentru The Guardian. Până acum, politicienii din Sicilia au fost lăsaţi în pace de Roma pentru că au garantat întotdeauna voturi la alegeri pentru partidele “de la centru”, spune Maurizio Bernava, un lider sindical local.
“Dacă restul lumii ar funcţiona normal, echilibrarea şi recuperarea economiei britanie ar fi mult mai uşoară. Dar nu este aşa. Chiar şi economiile emergente încetinesc, iar problemele din zona euro continuă fără să se întrevadă încheierea acestora”, a declarat King într-un interviu pentru publicaţia Mail on Sunday, informează Bloomberg. În urmă cu numai câteva zile, Banca Angliei a înrăutăţit estimarea de creştere economică pentru Marea Britanie în acest an, de la 0,8% la stagnare, şi a avertizat că perspectivele sunt “foarte nesigure”. Şeful Băncii Angliei a dat ca exemplu succesul Jocurilor Olimpice, afirmând că este nevoie de “ani de muncă” pentru câştigarea unei medalii de aur. Evoluţia economiei britanice pe termen lung va depinde de “reformarea sistemului bancar, astfel încât băncile să se concentreze mai puţin pe a face bani pe termen lung şi mai mult pe dezvoltarea unor afaceri care să servească clienţii”.
Participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 280 milioane euro, iar creditele intra-grup 341 milioane euro, arată datele BNR. Investiţiile străine directe au finanţat în proporţie de 25,8% deficitul contului curent din perioada ianuarie – iunie, în sumă de 2,4 miliarde de euro.
Sportivii români au fost aşteptaţi pe pista Aeroportului Henri Coandă de preşedintele ANST, Carmen Tocală. În aeronava cu care au revenit sportivii români s-a aflat şi premierul Victor Ponta, care a plecat vineri la Londra, pentru a asista la mai multe competiţii şi la închiderea Olimpiadei.
Paolo Gabriele va fi judecat pentru furt în formă agravată, iar Claudio Sciarpelletti, pentru complicitate, anunţă judecătorul de instrucţie Piero Bonnet într-un comunicat difuzat de Sfântul Scaun. Sciarpelletti este analist şi programator la Secretariatul de Stat de la Vatican.
Philip Gordon a fost primit la Cotroceni, de către preşedintele interimar, Crin Antonescu, oficialul american spunându-i acestuia că Washingtonul este preocupat de evoluţiile politice din România. La începutul întâlnirii, Antonescu şi Gordon au dat mâna. Dialogul dintre aceştia s-a desfăşurat în limba engleză. Oficialul american i-a transmis preşedintelui interimar că Washingtonul este preocupat de evoluţiile politice din România, în condiţiile în care SUA privesc România ca pe un prieten şi partener.
Guvernul de la Tokyo a anunţat în luna iulie că va obliga companiile de energie nucleară, aflate în poziţie de monopol în diverse regiuni, să separe operaţiunile de transport de electricitate de cele de producţie. Industria de profil a pierdut 1.300 miliarde yeni (17 miliarde de dolari) din valoarea de piaţă după anunţul autorităţilor. Reorganizarea are scopul de a stimula competiţia în sector, potrivit unei analize Bloomberg. Companiile vor pierde astfel accesul garantat la sistemul naţional de distribuţie, într-o perioadă în care au oricum de efectuat investiţii masive pentru înclouirea reactoarelor, pe fondul noilor cerinţe de siguranţă introduse după catastrofa de la Fukushima.
Potrivit dealerilor, cererea este atât de ridicată întrucât unele bănci supralicitează în cadrul operaţiunii pentru ca în urma alocării pro-rata instituţiile să primească mai mulţi bani. BNR a anunţat luni că va acorda băncilor comerciale cel mult 5 miliarde lei, aceasta fiind a doua săptămână consecutiv când banca centrală plafonează suma cu care împrumută instituţiile de credit prin operaţiuni repo. Banii sunt acordaţi pro-rata, în funcţie de un indice rezultat în urma împărţirii sumelor subscrise şi a valorii prezentate de banca centrală.