Blog

  • Elena Udrea, acuzată de spălare de bani în dosarul Microsoft

     Fostul ministru Elena Udrea a anunţat pe Facebook că a fost chemată la DNA şi s-a arătat nedumerită de faptul că a fost chemată cu mandat de aducere la DNA. ”Mă surprinde oarecum decizia lor de a proceda astfel având în vedere că m-am arătat în permanenţă dispusă să colaborez cu anchetatorii şi să lămuresc lucrurile pe care le cunosc în diversele speţe care se află în analiză”, a precizat Udrea pe Facebook.

    Surse judiciare au explicat că parchetul a decis să emită un mandat de aducere pentru că astăzi vor fi chemate la DNA mai multe persoane.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Iohannis: Relaţia cu Rusia, umbrită de criza ucraineană. Moscova să respecte dreptul internaţional

    ”Relaţiile României cu Federaţia Rusă, asemenea relaţiilor UE şi NATO cu Federaţia Rusă, sunt astăzi umbrite de evenimentele grave care au dus la criza ucraineană”, a declarat Klaus Iohannis, în cadrul întâlnirii anuale cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti.

    Potrivit şefului statului, ”revenirea acestor relaţii la stadiul atât de necesar dialogului constructiv şi colaborării corespunzătoare intereselor comune depinde imperios de respectarea politică externă rusă a principiilor dreptului internaţional”.

    Preşedintele a atras atenţia că încercările Moscovei ”de rescriere a regulilor, depăşirea unor linii roşii în materia conduitei şi principiilor de drept internaţional, recursul la modalităţi de acţiune care ţine de epoci trecute ne creează probleme tuturor, europenilor, comunităţii atlantice, vecinătăţii, Rusiei însăşi, iar implicaţiile se extind dincolo de spaţiul euroatlantic”.

  • Berlinul nu este de acord pentru moment cu noi sancţiuni europene împotriva Moscovei

    “Guvernul german nu este de părere că ar trebui să formulăm rapid noi sancţiuni”, a declarat miercuri seara ministrul social-democrat, într-un interviu pentru postul public german de televiziune ZDF.

    Miniştrii europeni de Externe participă joi, la Bruxelles, la o reuniune extraordinară pentru a discuta despre atitudinea care trebuie adoptată faţă de Rusia, după intensificarea violenţelor în estul Ucrainei şi bombardarea oraşului-port Mariupol, care s-a soldat cu 30 de morţi sâmbătă.

    Uniunea Europeană se orientează spre o simplă extindere a listei negre cu persoanele sancţionate, a indicat miercuri o sursă europeană. Conform unor surse de la Bruxelles, cei 28 de miniştri ar urma să decidă de asemenea prelungirea primei serii de sancţiuni vizându separatişti ucraineni şi oficiali ruşi, care expiră în martie. Deja prelungite o dată, aceste sancţiuni vizează în special oficiali ruşi, precum vicepremierul Dmitri Rogozin.

    “În prezent, cred că este prea devreme pentru a adopta noi sancţiuni. Cred că trebuie să evaluăm situaţia de acolo (din Ucraina-n.r.) şi să observăm dacă conflictul s-a reintensificat efectiv”, a declarat Gabriel.

    El a apreciat că este posibil ca, dimpotrivă, Moscova să fi înfrânat recent o ofensivă a separatiştilor proruşi în estul Ucrainei. “Sunt oameni care spun că separatiştii au anunţat acolo o nouă ofensivă (…) şi faptul că această ofensivă nu a mers mai departe poate că nu a fost o decizie a separatiştilor, ci mai degrabă (decizia) altor persoane care nu vor o escaladare şi care nu se pot afla decât la Moscova”, a explicat el.

    “Nu sunt pentru ca noi să provocăm o escaladare”, a precizat Sigmar Gabriel, dând asigurări că Berlinul nu va ezita să sancţioneze Moscova dacă separatiştii încearcă să cucerească noi teritorii pentru a face legătura între partea separatistă a Ucrainei şi peninsula Crimeea anexată de Rusia.

    Întrebat despre reuniunea de joi de la Bruxelles, el a precizat că se aşteaptă ca miniştrii de Externe din UE să “evalueze situaţia”. “Dar nu cred că suntem pregătiţi să decidem următoarea etapă de sancţiuni”, a adăugat el.

    El a amintit că politica dusă de cancelarul german Angela Merkel are ca scop o soluţie negociată la conflictul ucrainean, pentru care Berlinul nu vede o rezolvare pe cale militară.

  • Coface estimează că economia României va creşte în acest an cu 2,7%

    “În toamnă am estimat un avans de 2,2% pentru 2014, însă dată fiind evoluţia din primele nouă luni estimăm că la sfârşitul anului trecut creşterea va fi mai puternică, de 2,5%. România are nevoie de mai mult decât atât pentru a recupera decalajele, dar 2,9% în primele nouă luni ale anului este o evoluţie bună. Motoarele de creştere economică au fost în primul rând consumul privat, care a crescut cu 4,5% de la an la an, este o creştere bună şi consistentă şi 2014 este al doilea an consecutiv de creştere consistentă, şi producţia industrială, cu un avans de 7,4%, ceea ce arată soliditate şi perspective optimiste”, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, Constantin Coman, directorul de ţară Coface România.

    Formarea brută de capital în scădere, pe fondul reducerii cu 15% a investiţiilor publice, a influenţat negativ creşterea economică, potrivit Coface.

    Creşterea din 2015 va fi susţinută de consumul privat, aportul mai important al formării brute de capital, atât în mediul privat cât şi public, un aport 0 la creşterea economică din partea agriculturii şi aportul negativ din partea relaţiilor comerciale externe, arată Coface.

    Coman estimează pentru 2015 o creştere a consumului însă cu un ritm inferior celui din 2014, respectiv de 3,5%, deoarece populaţia şi companiile se orientează mai ales spre economii pentru a-şi achita datoriile.

    Acest element reiese din datele privind soldul creditelor către populaţie şi companii, nivelul creditării înregistrând o contractare şi nivelul depozitelor.

    “Astfel, în scenariul de bază avansul PIB-ului real pentru 2015 este estimat la 2,7%, existând posibilitatea de a varia între 2,5 şi 3%, în condiţiile în care agricultura va înregistra o dinamică apropiată de tendinţa pe termen lung”, se arată într-un comunicat al Coface.

    FMI şi Comisia Europeană anticipează că România va înregistra în acest an o creştere economică de 2,5%.

    Compania estimează pentru începutul anului o inflaţie anuală de sub 1%, urmând ca aceasta să înregistreze un trend crescător către ţinta BNR, de 2,5%, în a doua jumătate a anului. Astffel, inflaţia medie anualizată pentru 2015 nu va depăşi 2%.

    Coface a menţinut ratingul României la nivelul “B”, printre cele mai reduse din Europa Centrală. Estonia, Polonia, Slovacia, Lituania, Slovenia au ratinguri superioare celui din România A3, nemodificate, în timp ce Cehia a obţinut un rating superior faţă de 2014, A4 cu perspectivă de creştere.

    Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Letonia şi Turcia au acelaşi rating cu România.

  • Iohannis: Locul României este în Schengen. Nelămuririle ţin de considerente pur politice

    ”Europa poate garanta prosperitarea şi securitatea tuturor cetăţenilor săi, fără să atenteze la ceea ce a câştigat deja prin respectarea deplină a acestor acumulări. Europenizarea completă a României este un obiectiv central al mandatului meu. Aceasta înseamnă continuarea procesului de integrare europeană prin aderarea la Spaţiul Schengen şi prin adoptarea monedei euro”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul discursului susţinut la întâlnirea cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti.

    ”Locul României este în Spaţiul Schengen, stat membru cu drepturi egale şi depline. Îndeplinim integral criteriile de aderare la Spaţiul Schengen, orice nelămuriri pe acest palier ţin pur de considerente politice”, a mai spus Iohannis.

    Şeful statului a subliniat că ”deficitul cel mai mare de care suferă statele membre UE nu este cel exprimat în bugetele naţionale, ci lipsa încrederii dintre parteneri, care duce la discriminare”.

    ”Cred că putem depăşi acest moment. Datoria partenerilor noştri europeni este de a fi corecţi în evaluările lor şi în implementara regulilor. Credem în reguli care se respectă şi care nu se schimbă în funcţie de interese trecătoare”, a susţinut preşedintele român.

    Acesta şi-a exprimat convingerea că, în conformitate cu asigurările primite din partea instituţiilor europene, România va deveni membră Schengen.

    ”Mai mult decât atât, în spiritul unităţii şi al solidarităţii atâ de necesare în prezent, România este pregătită să contribuie la perfecţionarea sistemului Schengen”, a afirmat el.

    Totodată, Iohannis a declarat că libertatea de circulaţie să nu fie afectată, dar, pe de altă parte, să fie asigurat „un control mai riguros la graniţele externe ale UE”.

    Şeful statului s-a referit şi la monitorizarea MCV, apreciind că rapoartele succesive pozitive reprezintă o recunoaştere „a eforturilor de consolidare internă pe toate planurile: combaterea corupţiei, funcţionarea instituţiilor, creşterea transparenţei şi a predictibilităţii”.

    ”Suntem convinşi să vor fi urmaţi pe mai departe paşi drepţi, corecţi pentru a începe procesul de phasing out al MCV pentru România”, a conchis Klaus Iohannis.

  • ALD Automotive îl numeşte pe Cătălin Olteanu director comercial

    Cătălin Olteanu a preluat noua funcţie începând cu 8 ianuarie 2015, după ce ocupase în trecut poziţia de director comercial adjunct la BRD Finance IFN S.A – Groupé Société Générale. El are şapte ani de activitate în cadrul grupului Société Générale, după mai mult de patru ani petrecuţi în departamentele de marketing şi vânzări ale unor companii ca GE Money, Citibank şi Raiffeisen Leasing.

    “Privesc cu optimism spre activităţile noastre viitoare şi planurile noastre de extindere a portofoliului şi îmbunătăţire a proceselor de vânzare”, a declarat Cătălin Olteanu.

    Între responsabilităţile sale se numără dezvoltarea activităţilor de vânzare a serviciilor companiei, iniţierea şi implementarea proiectelor de colaborare în cadrul grupului, previzionarea vânzărilor, managementul bugetului şi al resurselor, identificarea noilor oportunităţi în piaţă şi dezvoltarea unor noi produse.

    ALD Automotive este lider pe pieţele de leasing operaţional full service şi management de flotă, ocupând locul 2 în Europa şi în întreaga lume.

    Operaţională în România din 2005, ALD Automotive este filiala BRD – Groupé Société Générale şi a grupului ALD Automotive. Compania oferă leasing operaţional full service asigurând finanţarea şi o gamă completă de servicii de administrare pentru flotele de autovehicule.

  • Acţionarii spitalului Monza investesc 1,5 milioane de euro în centrul dedicat tratamentului bolilor de inimă

    Spitalul Monza, parte din grupul internaţional “Policlinico di Monza” din Italia, deţinut de familia cu acelaşi nume, a anunţat lansarea unui centru dedicat tratării cardiopatiilor congenitale şi a bolilor cardiovasculare complexe prin intervenţii minim-invazive, fără deschiderea toracelui şi oprirea inimii, infomează compania.

    În cadrul centrului Cardiostructural Clinic se vor realiza doar intervenţii endovasculare (pe calea vaselor de sânge) şi hibride, care îmbină procedurile intervenţionale şi chirurgicale minim-invazive.

    “La nivel internaţional, s-au dezvoltat în ultimii ani centre dedicate intervenţiilor cardiovasculare structurale, respectiv tratării defectelor anatomice ale inimii pe cale endovasculară. Acest tip de centru impune un grad ridicat de complexitate la nivelul echipei multidisciplinare şi specializate, precum şi în ceea ce priveşte echipamentul medical”, a declarat conf. dr. Şerban Bălănescu, şef de secţie Cardiologie Intervenţională în cadrul Spitalului Monza.

    Cardiostructural Clinic implică colaborarea următoarelor secţii: Cardiologie intervenţională, Chirurgie cardiovasculară (inclusiv cea pediatrică), Chirurgie vasculară, Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie, Electrofiziologie, Radiologie şi Imagistică Medicală.

    “Din dorinţa de a reduce riscul operator la pacienţii cu boli cardiovasculare complexe (de la naştere sau dobândite) am lansat, în urmă cu un an, Programul de Intervenţii Cardiovasculare Structurale Complexe. În cadrul acestuia am realizat numeroase abordări multidisciplinare de elită. Odată cu lansarea Cardiostructural Clinic, vrem să dezvoltăm această direcţie în beneficiul pacienţilor cu afecţiuni complexe sau cu o vârstă avansată, situaţii în care intervenţiile chirurgicale clasice sunt asociate cu un risc operator mare sau inacceptabil”, a spus dr. Theodor Cebotaru, şeful secţiei chirurgie cardiovasculară din cadrul Spitalului Monza.

    Printre intervenţiile realizate până acum de către echipa multidisciplinară a Spitalului Monza se numără implantarea percutană de valvă aortică (TAVI sau TAVR) — introducerea unei proteze valvulare biologice auto-expandabile în interiorul valvei aortice native îngustate fie prin vasele femurale, fie printr-o incizie toracică de doar 5 cm în dreptul inimii; tratamentul endovascular al anevrismelor de aortă toracică şi abdominală — inclusiv prin proceduri hibride de deconectare a vaselor arcului aortic de către echipa de chirurgie cardiovasculară şi apoi implantarea unei endoproteze de către echipa de cardiologie intervenţională; precum şi tratamentul endovascular al cardiopatiilor congenitale — închiderea defectului septal atrial, a foramen ovale patent, a defectului septal ventricular sau a persistenţei canalului arterial prin implantarea unui dispozitiv intracardiac tip “umbreluţă” pe calea vaselor femurale.

    Astfel, în cadrul Cardiostructural Clinic se vor trata prin abord multidisciplinar bolile valvulare ale adultului, patologia aortei toracice şi abdominale (anevrisme şi disecţii), inclusiv urgenţele aortice acute (ruptura traumatică a aortei, disecţia aortică acută de tip B); anevrismele vaselor iliace, femurale şi poplitee; cardiopatiile congenitale ale copilului mic şi ale adultului.

    “În momentul de faţă, suntem singurul spital privat din România care cuprinde toate specialităţile inimii într-un singur loc, iar lansarea Cardiostructural Clinic a fost posibilă datorită acestui lucru. Mai mult, anul acesta vom investi 1.5 milioane de euro în aparatură medicală şi în deschiderea unor secţii noi”, a spus Luca Militello, directorul general al Spitalului Monza.

    Spitalul Monza a raportat afaceri de 14 milioane de lei în anul fiscal 2013.

  • Noi detalii despre zborul QZ8501: Copilotul francez era comandantul aeronavei AirAsia la momentul prăbuşirii

    Airbusul A320-200 a decolat din oraşul indonezian Surabaya către Singapore şi a dispărut de pe ecranele radarelor aproximativ o oră mai târziu, după ce a cerut să ia altitudine, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile.

    Avionul a efectuat o urcare foarte abruptă, după care a intrat în picaj şi s-a prăbuşit în mare, potrivit unor elemente deja culese şi divulgate de către anchetatori.

    Pe baza datelor provenind de la cutiile negre – înregistratorul parametrilor de zbor şi al conversaţiilor din carlingă (fomic) – recuperate din epava avionului, anchetatorii au transmis un raport preliminar Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI), obligatoriu la 30 de zile de la data accidentului.

    Comitetul Naţonal indonezian pentru Securitatea Transporturilor dezvăluie că Rémi Plesel, copilotul aeronavei, se afla la comanda avionului atunci când a intrat în picaj, în locul comandantului de bord, indonezianul Iriyanto, un fost pilot experimentat din cadrul forţelor aeriene.

    “Comandantul-adjunct era pilotul la comandă”, iar comandantul de bord “supraveghea zborul”, a declarat şeful anchetatorilor, Mardjono Siswosuwarnon, pentru jurnalişti, la Jakarta.

    Alt anchetator a confirmat că pilotul a efectuat o urcare bruscă, după care avionul s-a oprit şi a intrat în picaj. În aproximativ 30 de secunde, avionul a urcat de la 32.000 de picioare altitudine (9.700 de metri) la 37.400 de picioare altitudine, după care s-a prăbuşit timp de trei minute, a adăugat acest anchetator.

    Raportul preliminar nu a fost făcut public. Anchetatorii au anunţat că raportul final va fi încheiat în şapte-opt luni.

    Doar 72 de cadavre au fost recuperate până în prezent. Căutări limitate continuau, în încercarea de a găsi alte cadavre, dar armata indoneziană a pus capăt operaţiunilor pe care le desfăşura, după ce a eşuat să recupereze fuzelajul, care zace pe fundul mării.

    Printre cele 162 de persoane de la bordul avionului se afau 155 de indonezieni, copilotul francez, trei sud-coreeni, un britanic, şi câte un cetăţean din Singapore şi Malaysia.

  • S&P ar putea retrograda ratingul Greciei, dacă autorităţile elene nu ajung la un acord cu creditorii

    “Considerăm că unele dintre politicile economice şi bugetare pe care le promovează noul guvern grec sunt incompatibile cu cadrul convenit de guvernul precedent şi creditorii oficiali ai Greciei”, se arată într-un comunicat al S&P.

    Ratingul de ţară atribuit Greciei de către S&P este B, aflat în categoria nerecomandată pentru investiţii.

    De asemenea, S&P apreciază că incertitudinea politică şi creşterea economică slabă reprezintă un risc cu privire la capacitatea ţării de a susţine datoria pe care o are către creditorii săi.

    Grecia a accesat un împrumut în valoare de 240 de miliarde de euro din mai 2010 până în prezent de Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

    Partidul ostil austerităţii Syriza a cîştigat alegerile parlamentare anticipate de duminică din Grecia şi a format noul guvern grec alături de formaţiunea de dreapta Grecii Independenţi.

    Noul premier grec Alexis Tsipras şi-a afirmat miercuri intenţia de a “renegocia” un acord “viabil şi just” cu partenerii săi europeni, declarându-se în acelaşi timp pregătit să “verse sânge” pentru a “reda demnitatea grecilor”, relatează AFP.

    Tsipras vizează o restructurare a datoriei publice a Greciei, care în prezent se ridică la aproximativ 312 miliarde de euro.

    Mai mulţi oficiali ai instituţiilor de la care Grecia s-a împrumutat au afirmat în această săptămână că este exclusă posibilitatea ca o parte din datoria ţării să fie ştearsă.

    Christine Lagarde, directorul FMI, a afirmat luni că Grecia trebuie să respecte regulile zonei euro şi a exclus posibilitate ca ţara să fie tratată diferit faţă de celelalte state membre.

    “Există reguli interne ale zonei euro, care trebuie respectate. Nu putem face categorii speciale pentru anumite state”, a declarat Lagarde pentru publicaţia franceză Le Monde, subliniind totodată că guvernul grec trebuie să continue reformele structurale pe care s-a angajat să le adopte.

    S&P a crescut ratingul Greciei la B de la B- în luna septembrie a anului trecut şi a pus sub supravhegere pozitivă evaluarea.

    De asemenea, o altă agenţie de evaluare financiară, Fitch, a pus sub supraveghere negativă ratingul Greciei în luna ianuarie.