BusinessMagazin

Blog

  • Inovaţia unui tânăr care a pus la punct un sistem de verificare mai eficient decât ANAF

    În 2007 a lansat prima si, pana acum, singura platforma online pentru verificarea încrucişată a binecunoscutelor declaratii de TVA, a automatizat-o în 2009, iar din 2013 a lansat primul serviciu de monitorizare a partenerilor in toate registrele de TVA, acum 4 la numar. În prezent lucrează la implicatiile noilor reguli TVA 2015 asupra businessului nostru.

    Monitorizarea partenerilor în cele 4 registre ale ANAF a venit ca o dezvoltare firească, ce ţine de experienţa de peste 7 ani în verificarea încrucişată a partenerilor de afaceri (sistemul de verificări D394). Apariţia mai multor registre ale ANAF care conţin date despre firmele plătitoare de TVA, precum şi presiunea autorităţilor fiscale asupra verificării în acestea, au dus la dezvoltarea serviciului de monitorizare, care în plus evidenţiază neconcordanţele dintre cele 4 registre.

    Platforma se bazează pe platforma de verificări încrucişate d394.eu, unică în România şi se adresează preponderent firmelor din România. Compania estimează că din 2015, odată cu introducerea noului pachet de TVA destinat prestatorilor de servicii electronice, un număr tot mai mare de firme din afara ţării vor fi interesate de sistem.

    Proiectul de monitorizare a partenerilor a demarat în ianuarie 2013, când compania a iniţiat monitorizarea partenerilor în Registrul persoanelor impozabile în scopuri de TVA (ANAF – RpiTva). Acest proces a durat aproximativ un an, timp în care produsul a fost un proiect intern al firmei, gestionat automat de către platformele de monitorizare bazate pe tehnologia cloud-computing, care oferă posibilitatea de a verifica rapid şi diferenţiat un volum semnificativ de date, aici incluzând aproximativ 700.000 de firme. Baza de date se actualizează zilnic prin mijloace semiautomate.

    Clientul poate să-şi monitorizeze partenerii trimiţând datele pe platforma online, urmând ca la termenele stabilite să primească verificarea în toate cele 4 registre. Verificarea nu se face în timp real, deoarece neconcordanţele dintre registre sunt tratate individual şi sunt revizuite înainte de a furniza date către client. Din toamna aceasta, serviciile de monitorizare au fost extinse la primul serviciu de verificare automată a Exigibilităţii din România, denumit VAERO394, care a fost implementat deja unui important grup internaţional din industria de logistică.

    Costurile depind de câţiva factori: numărul de parteneri, frecvenţa cu care fiecare client doreşte să îşi verifice portofoliul de parteneri, dacă optează pentru servicii de monitorizare clasice sau servicii de verificare a exigibilităţii (care necesită transmiterea detaliată a datei emiterii facturii de către furnizor) şi sunt reduse, datorită gradului ridicat de automatizare a verificărilor în Registrele de TVA (inclusiv în controversatul Registru al Contribuabililor Inactivi).

     

  • Gadgeturile anului 2014

    Samsung a fost compania care a lansat în luna august a patra versiune a Note. Galaxy Note 4 a venit cu funcţii îmbunătăţite în ceea ce priveşte perioada de funcţionare, Fast Charging şi Ultra Power Saving Mode asigurând o încărcare mai rapidă a bateriei şi o durată de funcţionare prelungită a dispozitivului mobil, pentru situaţiile de urgenţă. În plus, funcţia Voice Recorder permite înregistrarea, recunoaşterea şi redarea a până la opt voci diferite, prin difuzorul îmbunătăţit, care reduce zgomotul de fundal, având mai multe microfoane integrate în designul dispozitivului. Astfel, utilizatorii au posibilitatea de a izola şi a asculta anumite voci dintr-o conversaţie cu mai multe persoane.

    Galaxy Note 4 dispune de o cameră foto principală de 16 MP, cu stabilizator de imagine Smart Optic, pentru fotografiile făcute unor obiecte în mişcare sau în medii întunecate. În plus, camera frontală de 3,7 MP cu f1,9 permite atât fotografierea la unghi standard de 90 de grade, cât şi la un unghi mai larg de până la 120 de grade, pentru realizarea celor mai bune ”seflie-uri de grup„.

    iPhone este, fără doar şi poate, produsul cel mai inovator lansat de compania fondată de Steve Jobs. 2014 a fost anul aşteptat de toată lumea care a vrut să vadă cum Tim Cook, ”moştenitorul„ imperiului creat de Steve Jobs, va reuşi să inoveze unul dintre cele mai vândute produse din lume. Interesul a fost atât de mare încât ”iPhone 6„ a depăşit în cele 12 luni dinaintea lansării, ca număr de căutări pe Google, termeni precum ”Dumnezeu„ sau ”pacea mondială„.

    Apple a lansat două variante diferite de telefon. ”iPhone 6 şi iPhone 6 Plus reprezintă ceva unic în istoria Apple„, a declarat Tim Cook în timpul lansării de la Flint Center for the Performing Arts.

    iPhone 6 are un ecran Retina HD de 4,7 inchi, adică o zonă de vizionare cu 38% mai mare decât în cazul iPhone 5S. Versiunea Plus are un ecran chiar mai mare, de 5,5 inchi, şi o zonă de vizionare mărită cu 88% faţă de 5S şi un număr de pixeli de trei ori mai mare. Alte noutăţi se regăsesc în zona de hardware, cu o nouă cameră foto, un nou procesor şi spaţii de stocare record, de până la 128 GB.

    Apple Watch, primul produs nou lansat sub conducerea lui Tim Cook, a fost dezvăluit în trei variante: Watch, Watch Sport şi Watch Edition. Toate rulează o versiune specială de iOS 8 şi vor avea numeroase facilităţi legate de fitness şi sănătate. Apple Watch foloseşte mai mulţi senzori pentru a monitoriza bătăile inimii, distanţa parcursă pe jos sau numărul de calorii arse în timpul exerciţiilor. Utilizatorii pot să împărtăşească programele de lucru sau rezultatele obţinute. Alături de ceasul hi-tech, Apple a prezentat şi WatchKit, un limbaj ce permite oricui realizarea de soft compatibil.

    Zvonurile conform cărora Apple intenţiona să intre în zona plăţilor mobile s-au adeverit odată cu lansarea Apple Pay, sistemul de plăţi prin dispozitivele producătorului american. Apple Pay permite achiziţionarea unor produse sau servicii doar cu iPhone-ul, fără a mai fi nevoie de vreun card de credit sau de semnătură electronică. Mai multe instituţii financiare, precum VISA sau Mastercard, au semnat deja contracte de colaborare cu gigantul din Cupertino. Sistemul este disponibil doar în Statele Unite, pentru ca în 2015 să fie implementat la nivel global.

    Pentru Google, unul dintre cele mai importante momente din 2014 a fost prezentarea prototipului unei maşini. Dar nu orice maşină, ci una care se conduce singură. Cu alte cuvine, nu există frâne, volan sau pedale – doar un buton. Compania va produce între 100 şi 200 de exemplare ale acestui prototip, pentru care s-a lucrat în colaborare cu mai multe companii auto.

    Cofondatorul Sergey Brin a dezvăluit prototipul la Code Conference, spunând că a ales acest moment deoarece maşinile vor putea fi în curând văzute pe străzile din Statele Unite. ”Softul nostru şi senzorii fac toată treaba„, a notat compania pe blog. ”Vehiculele vor avea o echipare de bază – vrem în primă fază să vedem cum se adaptează la drum – însă te vor putea duce oriunde cu o simplă apăsare a butonului„.

    Deşi dezvăluit încă din 2012, un alt produs al Google a beneficiat de o acoperire media impresionantă în 2014. Google Glass, produsul-vedetă al Google, a atras laude dar şi critici. Deoarece poate realiza poze şi înregistrări video fără ştirea obiectului vizat, Google Glass a declanşat o nouă dezbatere privind invazia tehnologiei în viaţa privată. Cei care poartă ochelarii inteligenţi în public au fost calificaţi de o parte a publicului, deloc măgulitor, drept Glassholes, iar un grup de cetăţeni nemulţumiţi a înaintat chiar o petiţie către Casa Albă pentru interzicerea ochelarilor în spaţii publice.

     Totodată, consultantul Google pe probleme de oftalmologie Eli Peli, de la Universitatea Harvard, a dezvăluit recent că utilizarea ochelarilor poate cauza temporar dureri la nivelul ochilor, deoarece interfaţa este afişată în partea din dreapta sus a câmpului vizual, forţând utilizatorul să privească în sus. Expertul a dat însă asigurări că durerile vor dispărea după aproximativ o săptămână de utilizare, odată ce muşchii globului ocular se adaptează.

  • 2014 a fost unul dintre cei mai plini din istoria de 10 ani a revistei. Cum am marcat un deceniu de Business Magazin

    STORYTELLERS, IMPORTANŢA POVEŞTII

    Storytellers, evenimentul care a marcat 10 ani de existenţă a Business Magazin, şi-a propus să prezinte poveştile de afaceri ale deceniului 2004 – 2014. A început într-o seară de februarie, cu istoriile spuse de oamenii de afaceri Dragoş Petrescu şi Bogdan Enoiu, de criticul literar Dan C. Mihăilescu şi de avocatul Gabriel Biriş, şi a continuat cu unele dintre cele mai cunoscute nume din societate şi din business: gimnasta Andreea Răducan, Mişu Negriţoiu, Bogdan Putinică, Gheorghe Muşat, Sergiu Oprescu, Adrian Bulboacă, Radu Florescu, Sergiu Biriş, Vladimir Sterescu, Dana Gruia-Dufaut, George Butunoiu, Dan Pascariu, Toni Iordache, Radu Enache, Mihai Albu, Lorand Szarvadi, Mariana Gheorghe, Dan Şucu, Cătălin Dumitru, Florin Manea şi Andrei Cionca. 

    CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS

    100 de doamne din mediul corporatist şi 100 de antreprenoare ne-au povestit istoriile lor de afaceri, prinse în catalogul ”Celor mai puternice femei din business“, aflat la a treia ediţie. Iar la Gala ”Woman in Power“ am premiat un grup reprezentativ de doamne: Mihaela Cristescu, fondatoare a MedLife; Mirela Iovu, vicepreşedinte al CEC Bank; Severina Pascu, CEO UPC România & Ungaria; Daniela Bîzgan, director general adjunct al furnizorului de electrocasnice Marelvi; Tatiana Cimpoieşu, vicepreşedinte al Agricola Bacău; Măriuca Talpeş, manager al Intuitex, asociat la Softwin şi Bitdefender; Aurelia Vişinescu, proprietară a Domeniilor Săhăteni; Cristina Necula, CFO Strauss România; Carmen Şeitan – Canali, Distinto, Brunello Cucinelli, Moschino.

    800 PLUS 100

    Catalogul Tinerilor manageri de top, produsul-fanion al Business Magazin, a ajuns la a noua ediţie. Catalogul a devenit, pentru businessul local, un echivalent al Almanahului Gotha, un instrument care îţi deschide drumul spre top. În acest an am putut remarca un ”val„ de tineri de 30 de ani care au ajuns în vârf arzând, într-un sens pozitiv al expresiei, etape.

    Aceasta este o schimbare de paradigmă ale cărei efecte se vor vedea în următorii ani, un câştig pentru societate şi mediul de business. Odată cu apariţia catalogului, Business Magazin a premiat, în cadrul Galei Tineri Manageri de Top, zece tineri care s-au făcut remarcaţi: Bogdan Ciubuc  – sales manager vans, Mercedes; Ramona Pergel – deputy general manager, E.ON; Dragoş Drăghici – director Direcţia IMM, Alpha Bank; Roxana Baias – marketing director, Romtelecom; Mădălina Racoviţan – partener KPMG; Anca Motcă – director general adjunct vânzări, Garanti Bank; Cătălina Porojan – director group large corporate, BCR; Ramona Gălăţeanu – finance manager, Rompetrol; Silviu Creţean – software development director, TotalSoft; şi Martin Zmelik – director de operaţiuni, CEZ.

    MEET THE CEO, SAU LOCUL PREFERAT DE ÎNTÂLNIRE AL MANAGERILOR

    2014 a fost un an bun pentru Meet the CEO, un eveniment care a ajuns să numere 43 de ediţii. Participanţii au putut face cunoştinţă cu poveştile şi cu experienţa de viaţă a şefului Bursei de Valori Bucureşti Ludwik Sobolewski, a directorului Automobile Dacia, Nicolas Maure, a lui Stephane Batoux, la acel moment CEO la Coca-Cola Hellenic Bottling Company, în prezent CEO la Albalact, a lui Greg Konieczny, directorul Fondului Proprietatea şi a Danielei Lulache, directorul Nuclearelectrica. În a doua jumătate a anului Meet the CEO i-a găzduit pe Daniel Boaje, şeful McDonald’s România, pe Liviu Drăgan, fondatorul companiei Totalsoft, pe Ravinder Takkar, nou-numitul şef al Vodafone România, şi pe Emilia Bunea, CEO la Metropolitan Life.

    100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO

    Iulian Stanciu, CEO şi acţionar la eMAG, a stabilit în 2014 o premieră, devenind primul antreprenor român desemnat cel mai admirat CEO din România, după patru ediţii ale catalogului care au fost conduse de corporatişti. Cele cinci ediţii ale catalogului 100 cei mai admiraţi CEO din România sunt dovada că admiraţia nu este un dat şi poate fi influenţată de varii factori; de la an la an clasamentul se schimbă. Faţă de anul trecut am avut 37 de noi intrări în rândul celor mai admiraţi 100, iar antreprenorii câştigă din ce în ce mai mult teren.

    CELE MAI INOVATOARE COMPANII DIN ROMÂNIA

    Revista a lansat anul acesta un nou demers editorial, catalogul ”Cele mai inovatoare companii din România„, care reuneşte 50 de proiecte puse în practică de firme cu activităţi pe plan local. Ideea a plecat de la faptul că inovaţia este, într-o lume tot mai mică, cheia dezvoltării, nu forţa de muncă ieftină, programele sociale sau subvenţiile, ci inovaţia şi felul în care ideile şi inspiraţia unui om sau a unei echipe se transformă în produse folositoare, generatoare de câştig.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Radu Timiş, locul al 13-lea

    Cifra de afaceri la nivel de grup ar urma astfel să fie cu 20% mai mare decât în 2013, iar rata profitabilităţii brute ar putea să se plaseze la 9%, rezultatele fiind cele mai bune din ultimii şase ani.

    Antreprenorul, care a urcat faţă de anul trecut opt poziţii în clasamentul celor mai admiraţi manageri din România, a construit din temelii Cris-Tim, a inventat marca Salam Săsesc şi are activităţi pe mai multe pieţe, între care lactatele şi agricultura. El s-a întors recent la conducerea afacerii sale, care vreme de circa opt luni a fost în grija lui Gheorghe Pogea, fost ministru de finanţe.

    Radu Timiş nu crede că spiritul antreprenorial poate fi dobândit, ci pur şi simplu ne naştem sau nu cu simţul banilor şi dă ca exemplu faptul că părinţii i-au dat bani doar în prima lună de studenţie, iar apoi le trimitea el bani acasă. Este absolvent al Institutului Naţional de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, iar după terminarea studiilor a lucrat ca profesor în Olteniţa vreme de trei ani.

    La începutul lui 1990, s-a întors în Bucureşti şi s-a angajat timp de doi ani ca instructor sportiv la piscina fostului hotel Bucureşti, actualul Radisson. Primii paşi de antreprenoriat au fost făcuţi în 1992, în domenii care nu au nicio legătură cu activitatea din prezent.

     Povestea Cris-Tim a început modest, cu deschiderea unui chişc de 12 mp în care Timiş a hotărât să vândă alimente, pentru ca în câţiva ani să demareze şi producţia de mezeluri.

    Radu Timiş face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Companiile estimează stagnare pentru comerţ şi servicii şi scăderi în industrie şi construcţii până în februarie 2015

    În cadrul anchetei de conjunctură din luna decembrie, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -6%). În ceea ce priveşte estimarea producţiei, pentru activitatea de fabricare a substanţelor şi a produselor chimice se va înregistra tendinţă de creştere (sold conjunctural +16%). Preţurile produselor industriale vor stagna (sold conjunctural +1%), ca şi numărul de salariaţi (sold conjunctural 0%).

    În construcţii se va înregistra o reducere semnificativă a volumului producţiei (sold conjunctural -41%), a numărului de salariaţi (sold conjunctural -31%) şi a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural -36%). Preţurile lucrărilor de construcţii vor scădea moderat (sold conjunctural -6%).

    “În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni tendinţă de relativă stabilitate a activităţii economice (sold conjunctural -4%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +10%) şi a volumului comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale (sold conjunctural +6%).
    Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează relativă stabilitate a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural -1%)”, se arată într-un comunicat al INS.

    Conform estimărilor din luna decembrie, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte o relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural -3%). O evoluţie similară este anticipată şi în ceea ce priveşte numărul de salariaţi (sold conjunctural -4%) şi preţurile (sold conjunctural 0%).

     

  • Gazprom a redus livrările de gaze către România cu 30%. Ministrul Energiei: E un mod de viaţă. Nu există motive de îngrijorare

    “Astfel de reduceri se încadrează în media ultimelor luni, când au mai fost reduceri cu 20-27%, este chiar «un mod de viaţă». Nu există motive de îngrijorare, deoarece sistemul face faţă. Vom pregăti o poziţie oficială”, a spus Gerea, precizând că a ieşit din şedinţa de guvern pentru a se informa.

    El a arătat că în relaţia cu Gazprom există o prevedere contractuală, în limitele căreia furnizorul rus “se poate juca” cu cantităţile livrate, în marja a 30 de procente.

    Ministrul a precizat totodată că există variante la care autorităţile române pot apela în caz de necesitate, precum utilizarea mai accentuată a păcurii sau oprirea anumitor instalaţii, dar a reluat ideea că speră să nu se ajungă într-o astfel de situaţie.

    Fostul ministru delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu declara la mijlocul lunii septembrie că România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă.

    România a înmagazinat până în luna octombrie cu 1 miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor rezerve de circa 1,8 miliarde de etri cubi de gaze naturale. Capacitatea totală de depozitare a gazelor naturale în România este de aproximativ 3 miliarde de metri cubi.

    România a consumat anul trecut 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale. Producţia internă, asigurată de OMV Petrom şi Romgaz, este de aproximativ 11 miliarde metri cubi, iar diferenţa este importată din Rusia, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

    Potrivit rezultatelor unui test de stres efectuat de Comisia Europeană şi publicat în luna octombrie, necesarul de gaze naturale în România ar putea creşte cu până la 42% în cazul în care Rusia decide să întrerupă livrările de gaze către Uniunea Europeană pentru o perioadă de şase luni.

    Testul analizează impactul suspendării pentru o lună, respectiv şase luni a livrărilor de gaze ruseşti în rândul a 38 de ţări europene, răspunsul guvernelor, precum şi potenţialele acorduri de cooperare între statele vecine în cazul unei crize a gazelor naturale. În cazul celui de-al doilea scenariu, perioada analizată a fost septembrie 2014 – februarie 2015.

  • Ucraina a adoptat bugetul pe 2015, pentru a obţine o nouă tranşă din împrumutul de la FMI

    “Acest buget, la fel ca alte bugete adoptate anterior, este departe de a fi perfect. De aceea, bugetul trebuie revizuit până în 15 februarie. Vom amenda bugetul pe baza discuţiilor cu oganizaţiile financiare internaţionale”, a declarat premierul Arseni Iaţeniuk, care a precizat că o nouă rundă de negocieri cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) va începe în 7 ianuarie, relatează Bloomberg.

    Bugetul, care a fost adoptat în urma votului celor 450 de parlamentari de la Kiev, cu 233 de voturi “pentru”, vizează stabilizarea finanţelor ţării şi a monedei naţionale.

    Ucraina se confruntă cu cea mai gravă recesiune din 2009 până în prezent, în contextul în care grivna, moneda naţională ucraineană, a scăzut cu 48% faţă de dolar de la începutul anului.

    Bugetul prevede creşterea cheltuielilor pentru apărarea naţională la 5,2% din produsul intern brut (PIB) şi vizează reducerea cheltuielilor sociale, pentru a menţine deficitul bugetar la un nivel acceptabil.

    Guvernul estimează că deficitul bugetar se va situa la 3,7% din PIB, excluzând fondurile necesare pentru compania de stat din domeniul energiei Naftogaz.

    Iaţeniuk a afirmat că guvernul a cheltuit 110 miliarde de grivne (7 miliarde de dolari) şi intenţionează să reducă subvenţiile la 32 de miliarde de grivne anul viitor.

    De asemenea, guvernul a impus controale asupra profiturilor oligarhilor, care au evitat plata taxelor de-a lungul timpului, scrie Financial Times. Premierul ucrainean a precizat că oligarhii “nu vor mai putea să-şi ascundă profiturile şi averile în offshore-uri”.

    Guvernul de la Kiev va creşte taxele pentru bunurile de lux, cum ar fi automobile scumpe, ţigări, alcool, apartamente mari, precum şi pentru dividende şi entităţi offshore, începând cu anul viitor.

    În decembrie, agenţia de evaluare financiară Standard&Poor’s a redus ratingul Ucrainei cu o treaptă, la nivelul CCC-, cu perspectivă negativă, din cauza îngrijorării provocate de amânarea de către FMI a deblocării unei noi tranşe de ajutor din programul de susţinere de 17 miliarde dolari şi de scăderea rezervelor valutare ale ţării.

    FMI a anunţat că au avut loc discuţii productive cu Ucraina, dar cele două părţi nu au reuşit să ajungă la un acord pentru furnizarea următoarei tranşe de sprijin. S&P a avertizat, de asemenea, că Ucraina ar putea să nu mai reuşească să îşi plătească datoriile dacă situaţia nu se va modifica în următoarele câteva luni.

    În luna aprilie, Ucraina a încheiat un acord cu FMI pentru un program de susţinere în valoare de 16 miliarde de dolari, din care a primit două tranşe, în valoare de 4,6 miliarde de dolari. Ucraina are nevoie de încă 15 miliarde de dolari pe lângă împrumuturile obţinute deja, potrivit Uniunii Europene, pentru a rezista crizei economice.

    Guvernul de la Kiev estimează că produsul intern brut va scădea cu 7% la nivelul acestui an.

  • Unitatea 1 a centralei Cernavodă, deconectată pentru câteva ore de la sistemul energetic naţional

    Reactorul a fost reconectat la sistem în dimineaţa zilei de luni, potrivit unui comunicat al Nuclearelectrica, operatorul centralei din Cernavodă.

    Compania a mai deconectat acelaşi reactor în această lună tot pentru efectuarea unor lucrări la echipamente.

    Şi celălalt reactor al centralei a fost oprit, săptămâna trecută, pentru reparaţii.

    Nuclearelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Economiei.

    Centrala de la Cernavodă funcţionează cu două reactoare, care acoperă aproape 20% din consumul de energie la nivel naţional.

  • Activele fondurilor de pensii private vor depăşi 26 miliarde de lei la finele anului viitor

    În 2015, începând cu luna martie, cota de contribuţie pentru Pilonul II va fi majorată de la 4,5 puncte procentuale la 5 puncte procentuale (din contribuîiile pentru asigurări sociale).

    Astfel, fondurile de pensii private obligatorii vor primi 4,4 miliarde de lei în perioada martie-decembrie 2015, comparativ cu 3,9 miliarde de lei în acest an.

    Potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), activele aflate în administrare la nivelul întregului sistem de pensii private au atins 18,8 miliarde de lei la finele lunii septembrie a acestui an, în creştere cu 27,12% faţă de sfârşitul anului 2013, reprezentând 2,8% din PIB României.

    Valoarea activelor nete înregistrate de fondurile de pensii private aferente Pilonului II a fost de 17,78 miliarde de lei (4,03 miliarde de euro), în creştere cu 27,5% faţă de 31 decembrie 2013.

    Pe Pilonul III, valoarea activelor nete înregistrate de fondurile de pensii a fost de 976,27 milioane de lei (221 milioane de euro), în urcare cu 20,3% faţă de finele anului precedent.

    Calculele MEDIAFAX arată că Pilonul II va încheia acest an cu active de aproximativ 19,1 miliarde de lei, iar Pilonul III va depăşi cu puţin un miliard de lei.

    La 30 septembrie, în sistemul pensiilor administrate privat (Pilonul II) erau înregistrate ca participanţi 6,2 milioane de persoane, iar pe Pilonul III 336.456 de persoane.

    Primele contribuţii la Pilonul III au fost virate în mai 2007, iar un an mai târziu s-au făcut primele viramente la Pilonul II.

  • Siveco va furniza Secretariatului General al Guvernului un sistem informatic de 16,8 milioane lei

    Oferta Siveco România a fost depusă în asociere cu Expert One Research SRL Bucureşti.

    La licitaţie au mai depus oferte consorţiile formate din Power Net Consulting, Evolva Trend Consultant şi Romair Consulting, respectiv Computas IT România, Iquest Technologies, Cloud Soft, Digisign, Matrix Business Consulting şi Soft Business Union.

    Prin anunţul de atribuire, licitaţia a fost estimată la 16,9 milioane de lei (TVA inclusă).

    Siveco va furniza infrastructura hardware şi software necesare pentru realizarea proiectului, respectiv a serviciilor de dezvoltare şi implementare a sistemului informatic (analiza cerinţelor, proiectare, implementare, testare sistem informatic, inclusiv portal web, precum şi instruirea personalului care va utiliza produsele software implementate şi a celui care va asigura mentenanţa sistemului informatic dezvoltat), inclusiv servicii de consultanţă în domeniul managementului de proiect.

    “Obiectivul general al proiectului este eficientizarea activităţii interne a Secretariatului General al Guvernului (SGG) în vederea fundamentării deciziilor Guvernului, prin optimizarea cooperării cu instituţiile administraţiei publice centrale cu care SGG interacţionează”, se arată în anunţul de participare.

    Contractul va avea o durată de 12 luni şi va fi finanţat din surse de la bugetul de stat şi fonduri europene.

    Siveco România a fost înfiinţată în 1992 şi este unul dintrei cei mai mari producători locali de aplicaţii software.

    Conform datelor Registrului Comerţului, valabile la 14 august, acţionarii societăţii erau Siveco Netherlands BV (Olanda) – 42,7365%, Siveco International SA – 32,9167%, Irina Socol – 11,1168%, Alexandru Mihail Rădăşanu – 7,7184%, Florian Gabriel Ilia – 2,7189%, Siveco România SA – 2,5155%, Aurora Ecaterina Crusti – 0,1386% şi Daniela Bichir – 0,1386%.

    În luna septembrie a acestui an, Irina Socol şi Aurora Crusti au fost arestate preventiv, la cererea procurorilor de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, pentru evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice.

    Potrivit unor surse judiciare, Siveco ar fi achiziţionat fictiv servicii de programare informatică de la mai multe firme “fantomă”, dintre care unele ar aparţine unor cetăţeni de etnie romă din Sinteşti.

    Două luni mai târziu, Curtea de Apel Bucureşti a înlocuit măsura arestării preventive cu arestul la domiciliu pentru fostul preşedinte al Siveco, Irina Socol, cercetată pentru evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice, instanţa dispunând ca aceasta să poarte un dispozitiv electronic de supraveghere.