BusinessMagazin

Blog

  • Ravi Coltrane va concerta pe 22 februarie la Sala Radio din Capitală

    “Ambiţia, uneori, îşi ia avânt prea puternic”, a spus Ravi Coltrane, vorbind despre albumul “Spirit Fiction”. “Începi să îţi imaginezi mai mult decât crezi că poţi realiza şi treci acea linie dintre posibilitate şi imposibilitate”, a completat artistul, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

    Nu puţin din ambiţia celui mai recent proiect semnat Ravi Coltrane se datorează memoriei tatălui său, John Coltrane, unul dintre cei mai influenţi muzicieni ai secolului al XX-lea.

    “Spirit Fiction”, prin complexitatea sa ritmică şi structuri fluente, îmbrăţişează şi interpretează moştenirea lui John Coltrane, nu doar o continuă. Albumul radiază o măiestrie artistică îndrăzneaţă şi o încredere de sine senină.

    “Spirit Fiction” este prima înregistrare a lui Ravi Coltrane pentru Blue Note, legendara casă de discuri de jazz, care, în 1957, a lansat “Blue Train”, lucrarea care l-a consacrat pe John Coltrane ca şef de orchestră.

    Ravi Coltrane nu trăieşte în umbra legendarului său tată, ci s-a impus pe scena de jazz mai ales prin merite proprii şi un talent ieşit din comun. “Să apari cu un saxofon în mână şi să ai numele de Coltrane îi distrage destul de mult pe majoritatea oamenilor”, a recunoscut artistul.

    Dar numele de Coltrane a reprezentat şi o oportunitate pentru Ravi. Acesta a petrecut mai multe veri în New York, cu Rashied Ali, toboşarul al cărui stil a contribuit la definirea lui John Coltrane. În timpul jam session-urilor zilnice din apartamentul lui Ali, Ravi a impresionat muzicieni mai în vârstă, care pe vremuri cântaseră cu tatăl său. Imediat după absolvirea studiilor, Ravi a reuşit să facă parte din trupa lui Elvin Jones, care cântase în cvartetul legendar a lui John Coltrane, în anii ’60. Ravi a continuat să îşi dovedească valoarea prin turnee internaţionale istovitoare, dar, chiar şi aşa, au existat mai multe persoane care au fost atrase mai mult de numele său de familie decât de talentul său. Anumite case de discuri au încercat să îl integreze în super grupuri formate din fiii marilor interpreţi de jazz, neluând în seamă creaţiile sale.

    “Au fost o mulţime de oameni care au vrut doar să profite de aceste lucruri, care nu sunt pentru mine”, a spus artistul. “Oricine mă cunoaşte în cele din urmă înţelege ceea ce fac şi de ce o fac”, a mai spus acesta.

    Setlist-ul concertului din Capitală va conţine şi interpretări personale ale lucrărilor lui John Coltrane.

    Ravi Coltrane este al doilea fiu (celălalt fiind Oran Coltrane, de asemenea saxofonist) al veritabilului gigant al jazz-ului anilor ’50 – ’60 din veacul trecut John Coltrane (1926 – 1967) şi al apreciatei pianiste şi organiste Alice Coltrane (1937 – 2007).

    Concertul lui Ravi Coltrane de la Bucureşti face parte din turneul european de promovare a albumului “Spirit Fiction”, propus de artist sub titulatura Ravi Coltrane Quartet, în cadrul căruia admirabilul saxofonist este completat de alţi trei muzicieni de excepţie: David Virelles – pian, Dezron Douglas – bass şi Johnathan Blake – baterie.

    Ravi Coltrane a evoluat pe scenă, dar şi în studio alături de pianiştii McCoy Tyner, Herbie Hancock, saxofoniştii Pharoah Sanders, Branford Marsalis, Michael Brecker, chitaristul Carlos Santana, basiştii Stanley Clarke, Christian McBride şi toboşarul Roy Haynes.

    Biletele pentru concertul Ravi Coltrane Quartet au fost puse în vânzare în reţelele Eventim.ro şi IaBilet.ro.

  • Vicepreşedintele Senatului: Raportul MCV e realist, dar mă aşteptam să fie actualizat. Nu mai sunt întârzieri la Parlament

    “Eu am fost în delegaţia Parlamentului României la întâlnirea cu delegaţia Comisiei Europene pe MCV şi atunci şi acum spun că au existat unele probleme în discuţiile legate de dinamica aplicării de către Parlament a unor decizii judecătoreşti. Lucrurile în ultimul an s-au îmbunătăţit substanţial, dovadă că în prezent nu există nicio restanţă în Parlament, nici în Cameră şi nici în Senat, privind eventuale solicitări de ridicare a imunităţii”, a precizat Chelaru, membru al Comisiei juridice a Senatului.

    În opinia lui Chelaru, activitatea din ultimul an, inclusiv a Parlamentului, “a făcut dovada Comisiei Europene că toate forţele politice doresc o independenţă a justiţiei, stat de drept consolidat şi un sistem democratic asemănător cu cel din ţările europene”.

    “Probabil că va mai fi necesară o monitorizare de un an, doi şi în principal de cooperare cu instituţiile europene. Este un raport realist, care în cea mai mare parte reflectă situaţia actuală, mă aşteptam însă, mai ales ca urmare a vizitei pe care delegaţia Comisiei Europene a făcut-o în România ca raportul să fie actualizat, adică să cuprindă şi situaţia actuală în care nu mai există nicio cauză de întârziere sau de refuz din partea Parlamentului”, a precizat Chelaru.

  • Cea mai mare companie de pe Rasdaq, Navrom Galaţi, se delistează

    Acţionarii au respins propunerile de transfer pe piaţa reglementată sau pe sistemul alternativ de tranzacţionare, situaţie în care, conform legii, societatea se retrage de pe bursă.

    “Ca urmare a hotărârii adoptată de acţionari la art 1 şi art 2 din prezenta hotărâre, acţiunile societăţii vor fi retrase de la tranzacţionare, iar societatea se va delista”, se arată în raportul cu deciziile AGA transmis de Navrom Galaţi Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

    Compania are o capitalizare de 186 milioane de lei (41,6 milioane de euro) la cotaţia de 10,9 lei/acţiune de la ora transmiterii acestei ştiri, în urcare cu 9% faţă de marţi. Titlurile Navrom au crescut cu 26,6% marţi, când a avut loc AGA în care s-a luat decizia de retragere de la tranzacţionare.

    Rulajul înregistrat marţi cu acţiunile companiei, de 137.244 lei, este cel mai ridicat din ultima lună.

    Anterior creşterii din şedinţa de marţi, titlurile Navrom au fost tranzacţionate cel mai recent joia trecută, la 7,9 lei/unitate, preţ în urcare cu 31,7%. La cotaţia de 7,9 lei/unitate Navrom avea o capitalizare de 135 milioane de lei.

    Navrom este controlată de grupul Transport Trade Services (TTS), deţinătorul unei participaţii de 87,4% potrivit celor mai recente date disponibile pe bursă, de la mijlocul anului trecut. Grupul TTS este controlat de omul de afaceri Mircea Mihăilescu şi deţine pe lângă Navrom, şi compania de transport feroviar Transfer International Spedition.

    A doua companie după capitalizare pe piaţa Rasdaq este producătorul de lactate Albalact (ALBZ), companie ale cărei acţiuni au înregistrat însă variaţii mult mai reduse în ultima perioadă. Acţionarii Albalact vor decide pe 10 februarie dacă vor transfera compania pe o altă piaţă sau aceasta va fi retrasă de la tranzacţionare.

    Piaţa Rasdaq va fi desfiinţată în luna octombrie. Companiile care nu se transferă pe piaţa reglementată sau pe sistemul alternativ (ATS) vor fi delistate..

    Bursa de valori Bucureşti va relansa pe 25 februarie secţiunea de tranzacţionare de acţiuni a actualei pieţe ATS sub denumirea AeRO. Piaţa AeRO este segmentul dedicat acţiunilor din cadrul sistemului alternativ de tranzacţionare al BVB. Acesta este un segment de piaţă dedicat listării companiilor la început de drum, pentru finanţarea proiectelor, creşterea vizibilităţii şi contribuţiei la dezvoltarea mediului de afaceri.

  • Guvernul împrumută 200 milioane de euro de la BIRD pentru modernizarea învăţământului secundar

    Avizul a fost acordat, în şedinţa de miercuri a Guvernului, printr-un memorandum.

    Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare este parte a Băncii Mondiale.

    Învăţământul secundar inferior sau gimnaziul cuprinde clasele V-VIII, iar învăţământul secundar superior cuprinde liceele.

    Un studiu UNICEF (Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii) prezentat la sfârşitul anului trecut arată că România va pierde între 12 şi 17 miliarde de euro în perioada 2015-2025 dacă nu creşte investiţia în educaţie.

    “Proiectul are scopul să contribuie la îmbunătăţirea tranziţiei de la sistemul educaţional secundar superior la cel terţiar şi creşterea gradului de absolvire a primului an de învăţământ superior. Beneficiari ai proiectului vor fi toate liceele din învăţământul de stat cu rată scăzută de absolvire a şcolii sau de promovare a examenului de bacalaureat, precum şi universităţi din sistemul de stat”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

    Vor fi asigurate granturi, asistenţă tehnică, instruire şi bunuri pentru intervenţii la nivelul liceelor (prin acordarea unor ore de remediere, meditaţii, consiliere, orientare profesională, activităţi extracurriculare, vizite de documentare, participări la competiţii, reţele intraşcolare, stagii de formare, achiziţii de bunuri) şi intervenţii sistemice (revizuirea programei şcolare, formarea cadrelor didactice, îmbunătăţirea platformei on-line pentru evaluări şi examene naţionale, elaborarea de materiale didactice digitale).

    Guvernul estimează că de aceste activităţi vor beneficia 1.160 de licee din mediul rural şi urban, respectiv toate liceele care nu au înregistrat rezultate bune la examenul de bacalaureat.

  • Opţiunile UE în cazul Greciei sunt limitate şi pot avea consecinţe neintenţionate

    Un membru al Comisiei Europene a recunoscut recent că Uniunii Europene “nu îi plac feţele noi”. Această mărturisire arată în ce măsură sistemul european se luptă pentru a face faţă emergenţei unor noi jucători politici care propun o schimbare substanţială a direcţiei politicilor Europei.

    Victoria Syriza face valuri în Spania, unde partidul Podemos face campanie promiţând să renegocieze datoria spaniolă. Politicienii de la Madrid se tem că un Guvern de succes în Grecia ar putea spori popularitatea Podemos şi ar putea pune capăt sistemului tradiţional cu două partide din această ţară. Spania va organiza alegeri generale la sfârşitul lui 2015, confruntându-se cu perspectiva unei scăderi a sprijinului pentru principalele partide sub 50 la sută, o premieră pentru Spania de la ieşirea ei de sub dictatură, în anii ’70. Acelaşi lucru s-a întâmplat în Grecia în 2012.

    Dar în timp ce Guvernul spaniol este îngrijorat în perspectiva unor evenimente care vor avea loc în ultimul trimestru al anului, guvernele din nordul Europei au preocupări de dată mai recentă. Cazul Germaniei este deosebit de sensibil. Cancelarul Angela Merkel şi-a construit succesul electoral pe faptul că banii contribuabililor germani nu vor fi risipiţi pe guverne care nu aplică reforme. O altă renegociere a datoriei Greciei va slăbi această promisiune.

    Ştergerea unei părţi a datoriei Greciei ar avea repercusiuni financiare în Germania – 80 la sută din datoria Atenei este deţinută de Banca Centrală Europeană şi guvernele din zona euro – dar Berlinul este mai îngrijorat în legătură cu repercusiunile politice ale unor astfel de mişcări. Germania se teme că dând curs solicitărilor Greciei va slăbi controlul Berlinului asupra UE. Pe plan intern, Merkel se confruntă pentru prima dată cu opoziţia din partea dreptei, partidul Alternative fur Deutschland ameninţând să fure voturi de la Uniunea Creştin-Democrată. Ţara are şi două obiective conflictuale: menţinerea zonei euro dar şi protejarea bogăţiei sale naţionale. Părăsirea zonei euro de către unele ţări ar periclita primul scop, dar ţările din sudul Europei care ar cere renegocierea datoriilor şi introducerea unor transferuri fiscale din centrul Europei către periferie l-ar ameninţa pe al doilea.

    Comisia Europeană este prinsă la mijloc. Oficialii de la Bruxelles vor să ofere Atenei unele concesii, care însă nu vor fi probabil suficiente pentru rezolvarea problemelor Greciei. Mai important, ele nu vor fi suficiente pentru a calma alegătorii greci şi membrii Syriza care vor ca Atena să se rupă complet de creditorii săi.

    Liderul Syriza, noul premier grec Alexis Tsipras, este de asemenea constrâns. După victoria obţinută la alegerile din 25 ianuarie, el a proclamat sfârşitul austerităţii pentru Grecia şi a influenţei pe care creditorii o au asupra Atenei. Tsipras a promis mai multe cheltuieli publice, dar Atena nu are bani pentru ele. Practic, el se bazează pe faptul că Uniunea Europeană nu vrea ca zona euro să piardă vreun membri şi că Bruxelles-ul va da curs solicitărilor sale de restructurare a datoriei. Dar dacă Guvernul său merge prea departe şi este inflexibil în negocieri, Grecia va risca să fie exclusă din uniunea monetară, ceea ce majoritatea grecilor nu vor.

    Dacă Grecia obţine ceea ce vrea şi datoria ei este renegociată, ţări precum Portugalia, Irlanda sau Spania ar putea cere acelaşi lucru. Dacă Atena şi Bruxelles-ul vor ajunge la un acord care să prelungească scadenţa sau să micşoreze rata dobânzii pentru datoria Greciei, permiţând Guvernului să elimine unele dintre măsurile de austeritate recente, măsura va trimite un mesaj alegătorilor din Europa că sprijinind partidele antisistem precum Podemos sau Frontul Naţional din Franţa nu ar fi ceva catastrofal. Dacă Uniunea Europeană îşi menţine poziţia în privinţa Greciei, ţara se va confrunta cu posibilitatea unei ieşiri din zona euro.

    Dar indiferent de ce se întâmplă cu Grecia, criza europeană a ajuns într-un punct în care partidele antisistem sunt în poziţia de a accede la putere. Unele vor conduce Guverne, în timp ce altele vor intra în coaliţii de guvernare.

  • Boboc: Criticile aduse Parlamentului în raportul MCV sunt justificate până la data prezidenţialelor

    „Până la data alegerilor prezidenţiale, a existat o practică a PSD şi a aliaţilor săi de a tergiversa aceste chestiuni legate de ridicarea imunităţilor. Criticile aduse Parlamentului în raportul MCV sunt justificate până la data alegerilor prezidenţiale din România. După această dată, abordarea tuturor colegilor din Parlament s-a schimbat şi în acest moment direcţia pe care ne-am înscris este una clară”, a spus preşdintele Comisiei juridice a Senatului.

    CE recomandă ca în Codul de conduită al parlamentarilor să fie incluse dispoziţii clare care să garanteze respectarea independenţei justiţiei şi să fie reexaminat modul în care hotărârile judecătoreşti referitoare la suspendarea din funcţie a parlamentarilor sunt aplicate automat de forul legislativ.

  • DNA: Raportul MCV reconfirmă calitatea activităţii anticorupţie

    “Raportul Comisei Europene reconfirmă calitatea activităţii desfăşurate de DNA, remarcă diversitatea investigaţiilor de corupţie desfăşurate în anul 2014, la toate nivelurile funcţiei publice şi implicând persoane publice din diferite partide politice şi subliniază sporirea încrederii publice tradusă într-un număr tot mai mare de sesizări primite de la cetăţeni”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de DNA.

    Potrivit unităţii de parchet, în raport se consemnează că în dosarele instrumentate de DNA au fost trimise în judecată peste 1.000 de persoane, între care opt parlamentari, doi prefecţi şi şapte preşedinţi de consilii judeţene. Totodată, este menţionată o creştere a numărului cazurilor de corupţie în rândul magistraţilor, adăugând că este “o formă extrem de corozivă de corupţie”, mai arată DNA.

    Astfel, consemnează Direcţia, au fost trimişi în judecată 23 de judecători şi 12 procurori, dintre care şase cu funcţii de conducere. Referitor la aceste ultime cifre, DNA este de părere că raportul insistă că nu reflectă o creştere a corupţiei în magistratură, ci întărirea capacităţii DNA de a identifica asemenea situaţii, precum şi dorinţa cetăţenilor de a se implica în semnalarea lor.

    Tendinţa pozitivă, continuă reprezentanţii DNA, s-a menţinut şi în ceea ce priveşte numărul şi funcţiile persoanelor condamnate în cauze de corupţie ale acestei unităţi de parchet. Astfel, între cele peste 1.000 de persoane condamnate în 2014 se află un premier, miniştri, parlamentari, judecători, procurori şi primari, precum şi personalităţi influente din lumea afacerilor, ţine să sublinieze instituţia condusă de Laura Codruţa Kovesi.

    “Ca expresie a întăririi încrederii publice în instituţie, la DNA s-au înregistrat aproape 5.000 de cazuri noi, ceea ce reprezintă a creştere accentuată în comparaţie cu anul precedent. DNA a acordat atenţie specială recuperării prejudiciilor în dosarele de corupţie, valoarea banilor şi a bunurilor sechestrate fiind de 200 de milioane de euro, între care 416 terenuri şi 93 de autoturisme. Instanţele au dispus, prin decizii de condamnare definitivă, confiscarea a circa 30 de milioane de euro, precum şi a unui mare număr de bunuri, în timp ce compensaţiile acordate părţilor civile au fost de 274 de milioane euro”, se mai arată în comunicat.

    Totodată, adaugă DNA, într-o perspectivă mai largă asupra combaterii corupţiei la nivel înalt, raportul notează unele dificultăţi. “Pe de o parte, la solicitările DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari, răspunsul Parlamentului a părut arbitrar şi lipsit de criterii obiective. Pe de altă parte, rata de recuperare înregistrată de autoritatea competentă la executarea hotărârilor judecătoreşti este estimată la numai 5-15 % din activele care fac obiectul unei hotărâri judecătoreşti, ceea ce face ca sancţiunile aplicate să aibă caracter mai descurajator, iar victima (care este adesea statul, în cazurile de corupţie) să nu îşi recupereze pierderea suferită”, spun reprezentaţii instituţiei.

    Referitor la cadrul legislativ anticorupţie, Raportul menţionează intrarea în vigoare a noilor coduri, în 2014, a reprezentat o schimbare majoră pentru instituţiile anticorupţie, între care DNA. Reprezentanţii DNA subliniază, în acest context, că au atras atenţia asupra riscurilor că unele prevederi ar putea să afecteze eficienţa investigaţiilor şi au semnalat o serie de aspecte pentru a fi incluse în amendamentele la noilor coduri. “Documentul Comisiei Europene remarcă faptul că prevederea din Codul de procedură penală privind controlul judiciar a fost declarată neconstituţională, aspect sesizat de către DNA. Ca urmare prevederea a fost modificată în sensul introducerii unor limite ale perioadei pe care poate fi luată măsura controlului judiciar”, se menţionează în acelaşi comunicat.

    DNA ţine să remarce şi faptul că raportul menţionează o bună cooperare a unităţii de parchet cu ICCJ, ANI, CSM, Poliţia şi Ministerul Justiţiei. “Ca un aspect deosebit, experţii comisiei au remarcat şi activitatea serviciilor teritoriale din cadrul DNA. Astfel, ca urmare a unei vizite făcute la Serviciul teritorial Cluj, aceştia au constatat că o echipă mică, formată din 5 procurori, susţinuţi de ofiţerii de poliţie judiciară şi de SRI, a stabilit un parcurs substanţial, constând în cazuri cu un preşedinte de consiliu judeţean, un primar de municipiu, politicieni, persoane cu funcţii cheie în învăţământ şi oameni de afaceri proeminenţi”, mai spun reprezentanţii Direcţiei.

    Raportul Comisei Europene realizează, în mod periodic, o analiză obiectivă principalelor probleme cu care se confruntă sistemul judiciar român, prin raportare la cele patru criterii stabilite, de comun acord cu autorităţile Statului Român, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

  • Guvernul extinde termenul procesului verbal de contravenţie, pentru a limita neplata amenzii

    În prezent, dacă procesul verbal nu este primit de către contravenient în termen 30 de zile, acesta nu mai este obligat să plătească amenda.

    “O ordonanţă de urgenţă se referă la modificarea unor termene prevăzute de OUG 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, şi anume că, pentru procesele verbale de contravenţie pe care nu le semnează persoana amendată, se prelungeşte termenul, de la 30 la 60 de zile, de comunicare a procesului verbal”, a spus Calotă la finalul şedinţei de miercuri a Guvernului.

    Extinderea termenului a fost operată prin ordonanţă de urgenţă.

  • Şapte universităţi cer evaluare pe principiile echităţii, nediscriminării şi egalităţii de şanse

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, miercuri, de Consorţiul Universitar “Academica Plus”, format din şapte universităţi de stat din România, instituţiile membre ale consorţiului consideră “inacceptabilă” continuarea finanţării universităţilor şi în anul 2015 pe baza rezultatelor ştiinţifice raportate de acestea în anul 2011 (care au cuprins perioada 2006-2010), transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Cele şapte universităţi solicită Ministerului Educaţiei aprobarea noii metodologii de finanţare pentru anul 2015, propusă de Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS) şi de Consiliul Naţional al Rectorilor, care să utilizeze rezultatele ştiinţifice actuale.

    De asemenea, cele şapte universităţi consideră că “în evaluarea activităţii ştiinţifice şi în ierarhizarea tuturor instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, indiferent de vechimea şi de dimensiunile instituţiei, este obligatorie aplicarea principiilor echităţii, nediscriminării şi egalităţii de şanse”, iar “evaluarea trebuie să fie întemeiată pe indicatori calitativi şi nu cantitativi”.

    Potrivit comunicatului, universităţile membre ale Consorţiul Universitar “Academica Plus” solicită “aplicarea unui pachet de criterii unitare în evaluarea activităţii ştiinţifice, fără decalaje de abordare şi de aplicare a punctajelor şi, implicit, susţinerea finanţării de excelenţă în mod obiectiv şi imparţial, avându-se în vedere strict principiul calităţii”.

    “Finanţarea studiilor doctorale nu trebuie să afecteze în mod negativ finanţarea studiilor de licenţă şi masterat. Analiza de cost pe student trebuie efectuată atât pentru studenţii doctoranzi, cât şi pentru cei de la ciclurile de licenţă şi master”, se mai arată în comunicat.

    În altă ordine de idei, cele şapte universităţi consideră necesară menţinerea cifrei de şcolarizare la licenţă şi master alocată în anul 2014 şi în anul 2015 pentru ca România să îşi îndeplinească obligaţiile cu privire la creşterea ponderii forţei de muncă cu studii superioare.

    “În vederea îndeplinirii obligaţiilor României cu privire la creşterea ponderii forţei de muncă cu studii terţiare (doar 17,6 la sută, faţă de 29,5 la sută media UE, în anul 2012), considerăm necesară cel puţin menţinerea cifrei de şcolarizare la licenţă şi master alocată în anul 2014 şi în anul 2015”, se arată în comunicat.

    Consorţiul Universitar “Academica Plus” este al doilea consorţiu universitar din România, fiind format din şapte univeresităţi de stat mici şi medii: Universitatea din Piteşti, Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea din Ploieşti, Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Universitatea “Valahia” din Târgovişte şi Universitatea din Oradea.

  • Diaconescu: PP-DD vrea vot obligatoriu, de la 16 ani şi 300 de parlamentari, fără imunitate şi salariu

    Dan Diaconescu a declarat că PPDD propune ca votul să fie obligatoriu universal. El a explicat că doreşte să existe o căsuţă albă pe buletinul de vot, astfel încât cel care se prezintă la vot să aibă opţiunea de a da un vot împotriva tuturor candidaţilor.

    ”Trebuie ca acest vot obligatoriu să fie însoţit nu de amendă, pentru cei care nu se prezintă la vot, ci să fie însoţit de o răsplată pentru cei care votează, o scutire a impozitelor, mai mare decât cea din prezent, când se plătesc impozitele anticipat”, a adăugat Dan Diaconescu.

    El a mai spus că votul ar trebui să se adreseze şi tinerilor de 16 ani, ţinând cont de gradul de maturitate al adolescenţilor români.

    În privinţa votului din diaspora, preşedintele fondator al PP-DD a precizat că ar trebui să fie rezolvat simplu, printr-un vot prin corespondenţă: ”Adică cei 8 milioane de români care sunt stabiliţi în străinătate să primească un plic, iar în interior acelui plic să fie un alt plic, pentru a nu exista niciun cost suplimentar şi pe care să îl trimită la Autoritatea Electorală Permanentă”, a explicat el.

    Dan Diaconescu a vorbit şi despre ”dispariţia cadrului electoral actual”, astfel încât ”orice partid care înregistrează un număr suficient de voturi pentru a introduce un om în Parlament, să îl poată introduce în forul legislativ, pentru ca toţi românii să fie reprezentaţi de clasa politică”.

    Potrivit lui Diaconescu, PP-DD doreşte alegeri în două tururi pentru primari şi consilieri locali şi judeţeni, dar şi limitarea la doar două mandate consecutive pentru aceste funcţii alese, inclus cea de parlamentar.

    ”Am propus să avem maxim 300 de parlamentari”, a mai spus Dan Diaconescu, care a precizat că formaţiunea pe care o reprezintă doreşte eliminarea imunităţii parlamentare în totalitate.

    El a mai afirmat că a propus ca viitorii parlamentari să nu mai primească salarii, ci să beneficieze ”doar de benzină, maşini, secretare şi telefoane”.

    Dan Diaconescu a mai spus că propune ca partidele politice să nu mai fie subvenţionate de statul român şi să fie finanţate transparent, de cei care doresc, ”fără limită de sume” şi să existe, deasemenea, un control al alegerilor, în aşa fel încât să fie numărate afişele, pixurile şi bannere-le pe care le folosesc.

    De asemenea, potrivit lui Dan Diaconescu, consultarea preşedintelui cu partidele parlamentare ar trebui să aibă loc în fiecare lună, pe diferite teme.

    Discuţiile preşedintelui Klaus Iohannis cu reprezentanţii Partidului Poporului- Dan Diaconescu au încheiat seria consultărilor de miercuri, pe tema reformei electorale şi a priorităţilor legislative ale Parlamentului.

    La ora 19.00, şeful statului urmează să susţină o declaraţie de presă, în care va prezenta concluziile discuţiilor cu partidele parlamentare.