BusinessMagazin

Blog

  • Preşedintele Poloniei militează pentru o nouă strategie transatlantică împotriva Rusiei

    Preşedintele polonez a militat pentru o nouă abordare în discursul susţinut la Brussels Forum, eveniment organizat de German Marshall Fund. În opinia sa, această strategie pe termen lung ar trebui să implice eforturi comune UE-NATO.

    Totodată, Komorowski a subliniat că NATO trebuie să rămână o alianţă militară eficientă, capabilă să cheltuiască mai mult pentru apărare.

    Amintind că după cel de-al Doilea Război Mondial Planul Marshall a ajuntat Europa în eforturile sale de reconstrucţie postbelică, preşedintele polonez a declarat că un plan similar ar trebui oferit în prezent Ucrainei.

    Forumul de la Bruxelles reuneşte politicieni şi experţi care discută despre probleme-cheie ale alianţei transatlantice. Printre participanţii din acest an se numără generalul Philip Breedlove, fostul consilier în administraţia SUA Zbigniew Brzezinski şi preşedintele eston Toomas Hendrik Ilves.

  • Chris O’Donnell, de nerecunoscut: Starul din “Cei Trei Muşchetari” şi “Parfum de femeie” s-a schimbat într-un mod radical – FOTO

    Înfăţişarea lui Chris O’Donnell s-a schimbat radical faţă de vremurile în care făcea furori pe scena cinematografiei.

    Odinioară fotomodel, acum Chris O’Donnell s-a îngrăşat câteva zeci de kilograme faţă de perioada în care îl interpreta pe D’Artagnan, iar părul bogat a dispărut, actorul fiind tuns acum foarte scurt.

    Chris O’Donnell îşi continuă cariera de actor, dar nu mai poate fi văzut acum decât în seriale de televiziune, celmai important dintre acestea fiind cel din “NCIS: Los Angeles”, unde îl interpretează pe agentul G. Callen.

    În vârstă de 44 de ani, actorul are nu mai puţin de 5 copii şi este căsătorit cu aceeaşi femeie, Caroline Fentress, de 18 ani, lucru mai puţin obişnuit pentru Hollywood.

    Pe 5 martie, Chris O’Donnell a primit o stea pe Hollywood Walk Of Fame, eveniment la care au luat parte şi colegii săi din “NCIS: Los Angeles”.

  • Fiul cel mic al fostului preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici s-a înecat în Lacul Baikal din Rusia

    Parlamentarul Nestor Şufrici a confirmat pentru BBC moartea fiului fostului lider, al cărui nume este tot Viktor. Anterior, presa din Rusia şi Ucraina anunţa că tânărul a murit după ce maşina în care se afla a căzut în Lacul Baikal din sudul Siberiei. Acesta ar fi participat la un eveniment sportiv, în momentul în care autovehiculul în care se afla a plonjat în apă.

    Alte cinci persoane care se aflau în vehicul au fost salvate, afirmă site-ul de ştiri Levvi Bereg, citând surse din cadrul cercului apropiat al acestuia. Site-ul rus RBK a citat oficiali locali care afirmă că incidentul a avut loc sâmbătă, după ce grupul a condus pe gheaţă pentru a face fotografii.

    Viktor Ianukovici Jr, în vârstă de 33 de ani, era cunoscut pentru pasiunea lui faţă de şofatul extrem.

    Decesul lui este ultimul dintre cele câteva din rândul persoanelor care aveau legături cu fostul preşedinte.

    Oleksandr Pekluşenko, fost guvernator regional, a fost găsit mort în Ucraina la începutul lunii, în ceea ce autorităţile au declarat că pare să fie o sinucidere. Alţi cinci oficiali au murit în circumstanţe misterioase în acest an.

    Incidentul de sâmbătă este, de asemenea, ultimul dintr-o serie de accidente rutiere mortale ce îl implică pe fostul preşedinte sau echipa sa. În iulie 2009, fiul lui Volodimir Sivkovici, adjunctul secretarului Consiliului naţional de apărare în timpul preşedinţiei lui Ianukovici, care a fost implicat în încercarea de dispersare a protestatarilor proeuropeni, a murit în momentul în care maşina sa a ieşit de pe carosabil, a lovit un stâlp şi a luat foc în centrul Kievului.

    Câteva luni mai târziu, fiul purtătorului de cuvânt al lui Ianukovici, Anna Herman, a murit într-un accident de maşină pe autostrada Kiev-Odesa.

    Interpol l-a plasat pe Ianukovici pe lista sa de persoane căutate în ianuarie. În prezent, el este acuzat de autorităţile ucrainene că a deturnat milioane de dolari din fonduri publice. Ianukovici a fost înlăturat de la putere în februarie 2014, după ce mii de persoane au ieşit să protesteze în stradă.

  • Presa internaţională: Halep, “spectaculoasă”, “regina Indian Wells”, cuceritoarea Californiei

    “Halep a câştigat cel mai important titlu la Indian Wells“, a notat wtatennis.com, menţionând că lucrurile nu arătau prea bine pentru româncă la începutul finalei, dar constănţeanca nu a renunţat şi s-a impus în faţa Jelenei Jankovici.

    “Halep câştigă cel mai important titlu din carieră“, a notat şi site-ul oficial al competiţiei. “Are logică faptul că Simona Halep a trebuit să joace trei seturi pentru a câştiga primul ei titlu BNP Paribas Open. Trecând peste o aparentă accidentare la picior, un serviciu defectuos şi o fostă campioană, Halep a revenit după ce a pierdut primul set şi a învins-o pe câştigătoarea din 2010, Jelena Jankovici, scor 2-6, 7-5, 6-4, cu o evoluţie curajoasă”, se menţionează pe site-ul bnpparibasopen.com.

    BBC.com scrie că Simona Halep a învins-o pe Jelena Jankovici “într-o finală captivantă”, iar cotidianul L’Equipe a notat că Halep “a ştiut să profite de fragilitatea” Jelenei Jankovici după ce a fost condusă de aceasta cu 6-2, 5-4 şi a obţinut cel mai important titlu din carieră. Jurnalul a menţionat că Jankovici s-a lăsat copleşită de emoţii, deşi conducea şi Simona Halep avea probleme la piciorul drept. “Românca, departe de cel mai bun nivel al său pe durata a trei sferturi din finală, s-a ambiţionat, strigând din ce în ce mai tare, şi câştigând ghemurile. O tenacitate care o va duce luni pe primul loc în ierarhia «Race»”, precizează L’Equipe.

    “Halep, spectaculoasă în faţa lui Jankovici”, a notat tvasports.ca. “Simona Halep a revenit după un prim set dificil şi a învins-o pe Jelena Jankovici în finala turneului de la Indian Wells”, adaugă sursa citată.

    “Halep, campioană la Indian Wells”, a titrat Mundo Deportivo, iar jurnalul Sport a notat că Simona Halep a câştigat turneul de la Indian Wells impunându-se într-o finală “lungă şi intensă” cu Jelena Jankovici.

    “Revenire a lui Halep, Jankovici k.o.”, a notat Gazzetta dello Sport, în timp ce site-ul tenniscircus.com a intitulat articolul referitor la performanţa sportivei române: “Halep cucereşte California”. “Jankovici a pierdut finala după ce a avut posibilitatea să o termine lejer în două seturi. Un lucru este cert: frumoasa Jelena nu va dormi în această noapte”, notează tenniscircus.com.

    “Maraton câştigat de Simona Halep”, a scris olimpiazzurra.com, iar livetennis.it a menţionat că finala a fost “plină de emoţii”.

    “Simona Halep îi succede Flaviei Pennetta, este regina Indian Wells”, a notat şi La Repubblica.

    Jucătoarea Simona Halep, locul 3 WTA, a câştigat, duminică, al 11-lea titlu din carieră, dar cel mai important, după ce s-a impus, cu scorul de 2-6, 7-5, 6-4, în finala turneului de categorie Premier Mandatory de la Indian Wells, în faţa sportivei sârbe Jelena Jankovici, locul 18 WTA.

    Finala a durat două ore şi 37 de minute. Pentru Halep, aceasta a fost a doua prezenţă în finala unei competiţii Premier Mandatory, după ce anul trecut a pierdut în ultimul act la Madrid, în faţa Mariei Şarapova.

    Simona Halep a jucat 17 finale în carieră. Ea a mai câştigat zece turnee, la Shenzhen (WTA), Dubai (Premier 5), ambele în 2015, Doha (Premier 5), Bucureşti (WTA), ambele în 2014, Nurnberg (WTA), ‘s-Hertogenbosch (WTA), Budapesta (WTA), New Haven (Premier), Moscova (Premier) şi Sofia (turneul “mic” al campioanelor), toate cele şase în 2013.

    Halep, 23 de ani, a mai disputat şase finale, WTA Finals – Singapore (Turneul Campioanelor), Roland Garros (Grand Slam), Madrid (Premier Mandatory), toate trei în 2014, Bruxelles (Premier), în 2012 şi Fes (WTA), în 2011 şi 2010.

    Săptămâna viitoare, Simona Halep este pe tabloul principal al turneului de la Miami, de asemenea de categorie Premier Mandatory, fiind a treia favorită după Serena Williams, locul 1 WTA, şi Maria Şarapova, locul 2 WTA. Meciurile din această fază încep miercuri.

  • Omul de afaceri care a cumpărat plantaţia pe care a fost sclav

    Benjamin Montgomery este numele unui fost sclavi care a trăit în Statele Confederate ale Americii în perioada de dinaintea Războiului Civil American. El are o poveste care a servit drept lecţie în perioada respectivă, demonstrând puterea educaţiei şi abilitatea foştilor sclavi de a contribui la comerţul şi industria din sudul Americii, potrivit autorilor site-ului blackthen.

    Benjamin Montgomery s-a născut într-o familie de sclavi în 1819, în Loudon County, Virgina. A fost vândut ulterior lui Joseph E. Davis, un proprietar de plantaţie din Mississippi. Davis era fratele mai mare al lui Jefferson Davis, care a devenit preşedinte al Statelor Confederate ale Americii. După o perioadă de timp, Davis a observat potenţialul lui Montgomery şi i-a atribuit responsabilitatea de a-i conduce magazinul său general de pe plantaţia Davis Bend. Montgomery a învăţat între timp să citească şi să scrie de la copiii lui Davis şi a excelat în modul în care a administrat magazinul.

    În afară de citit şi scris, Montgomery a învăţat şi metode de topografiere ale terenului, tehnici de control al inundaţiilor şi desenul planurilor arhitecturale. Era în acelaşi timp priceput la mecanică şi era un inventator înnăscut. La momenul respectiv, comerţul era concentrat în jurul râurilor care conectau regiunile şi statele. Din cauza diferenţelor adâncimii apei, navigaţia putea fi difcilă, iar dacă un vas cu aburi ar fi trebuit să plutească în derivă, mărfurile ar fi întârziat zile sau chiar săptămâni întregi.

    Montgomery a decis să rezolve această problemă şi a creat o elice care putea pătrunde în apă în diferite unghiuri, permiţând astfel vaselor să navigheze mai uşor prin apele mai puţin adânci. Joseph Davis a încercat să obţină patentul dispozitivului, dar acesta a fost respins la data de 10 iunie, 1858, din cauza faptului că Montgomery, ca sclav, nu era cetăţean al Statelor Unite ale Americii, iar Davis nu putea să aplice pentru obţinerea patentului în numele său. Mai târziu, atât Joseph, cât şi Jefferson Davis au încercat fără succes să patenteze dispozitivul în numele lor. În mod ironic, când Jefferson Davis a devenit preşedintele Confederaţiei, a schimbat legea care interzicea sclavilor să îşi patenteze invenţiile, iar la data de 28 iunie 1864, Montgomery, care nu mai ea sclav, a putut să completeze aplicaţia pentru patent, dar biroul de patente i-a respins din nou cererea.

    Până la sfârşitul războiului, Joseph Davis şi-a vândut plantaţia, cât şi alte proprietăţi lui Montgomery şi fiului său Isaiah. Vânzarea a fost realizată pe baza unui împrumut pe termen lung. Benjamin şi Isaiah au decis să îşi urmeze visul de a folosi proprietatea cu scopul de a pune bazele unei comunităţi de sclavi liberi, dar dezastrele naturale le-au  distrus culturile şi i-au împiedicat să îşi plătească împrumutul. Proprietatea Davis Bend a revenit în posesia familiei Davis, iar Benjamin Montgomery a murit anul următor. Descurajat, Isaiah a dus mai departe visul tatălui său şi a cumpărat apoi un teren unde, împreună cu alţi foşti sclavi, a fondat oraşul Mound Bayou din Mississippi în 1887. Isaiah a fost numit drept primul primar al oraşului la scurt timp.

  • Excepţionalii sunt în regulă! Noi, restul, suntem greşiţi!

    Mulţi dintre cititorii Business Magazin vor fi urmărit discursul lui sir Ken Robinson de pe TED despre modul în care şcolile ucid creativitatea nativă a omenirii, a copiilor; clipul a strâns 32 de milioane de vizualizări doar pe site-ul TED şi este, periodic, subiect de viralizare. Veţi fi zâmbit la glumele lui Robinson şi îi veţi fi dat dreptate; dar, dacă nu aţi întâlnit şi dacă nu aţi stat de vorbă cu un tânăr, nu veţi înţelege despre ce vorbeşte, cu adevărat, Robinson.

    După vineri, 13, am ajuns la concluzia că Robinson poate să fi greşit un pic, pentru că eu am întâlnit tineri cărora şcoala nu numai că nu le-a limitat creativitatea şi nu i-a înregimentat, ci i-a stârnit, i-a ambiţionat. Sigur că problema este reală şi rămâne valabilă, dar unora nu li se potrivesc unităţile de măsură comune. Tinerii pe care îi vedeţi pe coperta revistei, implicaţi în proiectul Excepţionalii, merg, voluntar, în centre de plasament pentru a preda limba engleză sau îi învaţă online pe cei ce vor să programeze, se implică în acţiuni în domeniul medical sau de asistenţă socială, au mici afaceri în domenii creative – de la înfrumuseţarea tenişilor Vans la web design -, organizează conferinţe internaţionale sau dezvoltă aplicaţii pentru telefonul mobil, îi admiră pe regele Mihai, pe Stephen King, pe Steve Jobs sau pe Ivan Patzaichin sau pe cei de la Microsoft, dar şi pe Ban Ki-moon – actualul secretar general al ONU. Se simt cumva diferiţi de cei din generaţia lor, dar privesc restul lumii cu înţelegere şi cu dorinţa, mai direct sau mai puţin direct exprimată, de a o schimba. Vor să înveţe la mari universităţi, să reprezinte România la Naţiunile Unite sau să lucreze pentru mari companii internaţionale. Şi mai mult de jumătate dintre ei mizează pe spiritul lor antreprenorial. Un univers întreg de preocupări, de intenţii şi de dorinţe, exprimate simplu.

    Priviţi acum în jur, la realitatea în care politicieni încasează şpaga prin cimitire, realitatea arestării din fiecare seară sau realitatea concursului neoficial „cine a luat mită mai mare“, lumea în care de cele mai multe ori ajunge să ieşi în faţă şi să începi să răcneşti, cu tupeu, „…EU!“, realitatea lumii în care nu se mai citeşte, şi întrebările vin firesc: ce facem cu tinerii aceştia, ce le oferim, cum îi sprijinim, ce şanse au ei să reziste în lumea aceasta?

    La o sesiune de întrebări şi răspunsuri desfăşurată la Barcelona, la World Mobile Congress, Mark Zuckerberg a emis una bună: „În timp, am adoptat o regulă simplă. Îi angajez să lucreze pentru mine doar pe cei pentru care aş vrea eu să lucrez. Şi este un test destul de relevant“. Parafrazându-l un pic, zic că mi-ar plăcea să lucrez pentru sau să colaborez cu oricare dintre liceenii despre care am vorbit.
    Lumea intens colorată şi lipsită de inhibiţii a tânărului pictor Laurenţiu Dimişcă ilustrează, cred, cel mai bine, acest text.

     

  • Un exerciţiu de imaginaţie în care 84 de adolescenţi conectaţi, critici şi creativi vor reprezenta România următoarelor generaţii

    “În iunie 2014, colegul meu, Virgil Godeanu, şi-a pictat vanşii vechi. Mie mi-au plăcut aşa de tare încât l-am rugat să-i picteze şi pe ai mei. Aşa a apărut ideea din spatele Go-style. În următoarele două zile, am creat pagina de Facebook şi e-shop-ul (www.go-style-2.shopmania.biz), într-o săptămână am avut prima comandă şi după ea au urmat multe altele. Pentru acest an, avem în plan o prezentare de modă în cadrul unui fashion show, câteva colecţii sezoniere (Summer Festivals, Back to school şi First snow), atragerea a 65 de clienţi noi şi 12.000 de like-uri pe Facebook, iar pe termen lung proiectul va evolua într-o platformă naţională de magazin online free source deschisă adolescenţilor întreprinzători din România sau, în cel mai rău caz, va eşua într-o vânzare profitabilă către un grup din industria textilă care îşi doreşte o intrare abruptă pe piaţa de teenage fashion.“

    Cristina Pogorevici vorbeşte în termeni de trecut, prezent şi viitor despre proiectul ei antreprenorial de parcă antreprenoriatul ar fi ceva ce face de când lumea. De fapt, lumea ei a început în urmă cu 16 ani, iar magazinul său online îi ocupă cam 15% din timpul unei zile, după cum ea însăşi estimează. Îşi împarte ziua în procente: „50% şcoală (este în clasa a zecea la liceul Lazăr), 15% Go-style, 10% familie, 10% prieteni, 10% voluntariat, 5% lectură & internet“, vrea să studieze la Columbia University, cântă la pian, predă engleză copiilor, nu are medii sub 9 şi spune că, în general, se implică doar „în activităţi care îi cizelează personalitatea“.

    Citiţi şi: Tinerii care vor conduce România

    Senzaţia din preajma celor 84 de adolescenţi selectaţi de Şcoala de Valori pentru proiectul Excepţionalii este că România mai are o şansă, că generaţiile care s-au născut odată cu revoluţia tehnologică şi care au o inteligenţă emoţională superioară au capacitatea de a schimba lumea din jurul lor. Suntem însă perfect conştienţi că atât cei 84 de excepţionali, cât şi alte zeci sau sute ca ei care nu au participat la proiect, se încadrează într-o categorie diferită faţă de media vârstei lor. În România sunt acum, conform Institutului de Statistică şi unor studii ale UNICEF, aproape 1 milion de adolescenţi cu vârsta între 15 şi 18 ani, dintre care 19% au abandonat şcoala, 90% se uită în medie şapte ore pe zi la televizor ori stau pe internet, iar rata de promovabilitate a bacalaureatului a ajuns în 2014 la 55% (crescând de la 44% în 2012). 

    „Cel mai prost stau la capitolul viaţă personală deoarece nu am timp de aşa ceva“, se situează direct în partea opusă a spectrului despre care vorbim Teodora Agarici, o adolescentă de 17 ani care îşi organizează ziua de după şcoală, unde termină cursurile la 12:30, între teme şi activitatea din diverse centre sociale sau de plasament unde predă copiilor engleză, iar seara şi-o împarte între revista LZR, unde în prezent conduce departamentul de comunicare & PR, traduceri pentru filme, ca voluntar în cadrul asociaţiei Macondo, sau internshipul din cadrul NexT Film Festival.

    „Nu prea petrec timp cu prietenii mei în timpul săptămânii, ci doar la sfârşit de săptămână. Cu familia petrec de asemenea foarte puţin timp, cam 10% din totalul de activităţi al unei zile“, spune Adelin Torge, un băiat serios cu ochelari de hipster care şi-a făcut deja un portofoliu frumos de clienţi din toată lumea, cărora le desenează sigle sau le face pagini web. Adelin a lansat un joc pentru mobil şi a construit o platformă pentru construcţia de pagini web, iar acum lucrează la o aplicaţie pentru mobil/PC, un soi de minireţea de socializare axată pe informaţii de cultură generală. Când era mic, Adelin visa să ajungă gimnast. În clasa a noua a descoperit informatica şi s-a îndrăgostit foarte repede de ea: „Am început să caut cât mai multe informaţii, am început să fac cursuri de programare online şi cred că, din totalul de cunoştinţe în domeniul programării, 80% le-am deprins singur, în faţa calculatorului. De aceea, cei mai buni prieteni ai mei sunt persoanele care mă susţin în ceea ce fac, care mă sfătuiesc şi mă ajută la nevoie“.

  • Lagarde: FMI este “încântat” să coopereze cu banca pentru investiţii condusă de China

    Lagarde a afirmat că există spaţiu “masiv” pentru colaborarea cu banca asiatică în ceea ce priveşte finanţarea proiectelor din infrastructură şi a apreciat că Banca Mondială va lucra, de asemenea, împreună cu noua instituţie financiară, relatează BBC.

    Preşedintele Băncii Asiatice pentru Dezvoltare, Takehiko Nakao, şi-a arătat, la rândul său, disponibilitatea de a coopera cu Banca Asiatică pentru Investiţii în Infrastructură (Asian Infrastructure Investment Bank).

    Statele Unite au criticat în această săptămână statele care au decis să devină membre fondatoare ale AIIB, întrucât consideră că noua instituţie bancară este un rival al Băncii Mondiale şi va fi folosită de către China pentru a-şi extinde influenţa în Asia.

    Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Noua Zeelandă s-au angajat deja să devină membre fondatoare ale AIIB.

    China a lansat proiectul AIIB în octombrie anul trecut, în cadrul unei serii de măsuri menite să îi întărească influenţa regională şi globală, invitând alte ţări să participe la proiect ca membre fondatoare, până la 31 martie.

    Banca urmează să aibă un capital iniţial de 50 de miliarde de dolari şi mandatul de a finanţa proiecte de infrastructură în întreaga lume.

     

  • Simona Halep a câştigat turneul de la Indian Wells contra Jelenei Jankovici, scor 2-6, 7-5, 6-4

    Simona Halep a trecut la turneul californian de următoarele jucătoare:

    Turul II – Daria Gavrilova (Rusia), locul 106 WTA, jucătoare venită din calificări, scor 2-6, 6-1, 6-2;

    Turul III – Varvara Lepchenko (SUA), locul 31 WTA şi cap de serie numărul 26, scor 6-1, 3-6, 6-1;

    Optimile de finală – Karolina Pliskova (Cehia), locul 15 WTA şi cap de serie numărul 14, scor 6-4, 6-4;

    Sferturile de finală – Carla Suarez Navarro (Spania), locul 13 WTA şi cap de serie numărul 12, scor 5-7, 6-1, 6-1;

    Semifinale – Serena Williams (SUA), locul 1 WTA, s-a retras.

    Pentru Simona Halep, aceasta este a 17-a finală. Ea a mai câştigat zece turnee, la Shenzhen (WTA), Dubai (Premier 5), ambele în 2015, Doha (Premier 5), Bucureşti (WTA), ambele în 2014, Nurnberg (WTA), ‘s-Hertogenbosch (WTA), Budapesta (WTA), New Haven (Premier), Moscova (Premier) şi Sofia (turneul “mic” al campioanelor), toate cele şase în 2013.

    Halep, 23 de ani, a mai disputat şase finale, WTA Finals – Singapore (Turneul Campioanelor), Roland Garros (Grand Slam), Madrid (Premier Mandatory), toate trei în 2014, Bruxelles (Premier), în 2012 şi Fes (WTA), în 2011 şi 2010.

    Sportiva română a jucat în acest an 21 de partide (inclusiv cele două din FedCup), câştigând 19.

    Până la finala de duminică, sportiva sârbă a eliminat următoarele jucătoare:

    Turul II – Lauren Davis (SUA), locul 55 WTA, scor 6-7 (5), 6-0, 6-4;

    Turul III – Madison Keys (SUA), locul 18 WTA şi cap de serie numărul 16, scor 5-7, 6-4, 6-3;

    Optimile de finală – Belinda Bencic (Elveţia), locul 37 WTA şi cap de serie numărul 31, scor 6-3, 3-6, 6-3;

    Sferturile de finală – Lesia Ţurenko (Ucraina), locul 85 WTA, jucătoare venită din calificări, abandon la scorul de 6-1, 4-1;

    Semifinale – Sabine Lisicki (Germania), locul 30 WTA şi cap de serie numărul 24, scor 3-6, 6-3, 6-1.

    Jankovici, antrenată în 2011 de Andrei Pavel, iar acum de fratele ei Marko, a ocupat locul 1 WTA în august 2008 şi a câştigat peste 17 milioane de dolari din tenis. Ea s-a impus în 2010 la turneul de la Indian Wells şi mai are în palmares alte 12 trofee la simplu. De asemenea, sportiva sârbă, în vârstă de 30 de ani, a mai disputat 19 finale, una fiind la US Open, în 2008, iar ultima la Bogota, în aprilie 2014.

    Jelena Jankovici a disputat 11 meciuri în 2015, obţinând şapte victorii. Înainte de acest turneu, ea nu trecuse de turul al doilea la niciuna dintre cele patru competiţii la care a participat în acest an.

    Halep şi Jankovici s-au mai întâlnit de patru ori până în prezent, iar românca a câştigat ultimele trei partide, toate meciurile lor disputându-se în trei seturi. Ultima lor întâlnire a avut loc în optimile de finală ale ediţiei 2014 a Australian Open, când Halep a câştigat cu scorul de 6-4, 2-6, 6-0. Tot sportiva din Constanţa a câştigat şi meciul din sferturile de finală ale turneului de la Roma, din 2013, cu scorul de 4-6, 6-0, 7-5, precum şi pe cel din turul întâi al turneului de la Bruxelles, din 2012, cu scorul de 6-2, 3-6, 7-6 (3).

    Singurul succes al jucătoarei sârbe a fost înregistrat în 2010, în turul întâi al US Open, scor 6-4, 4-6, 7-5.

    Calificarea în ultimul act este recomensată la Indian Wells cu un premiu de 439.420 de dolari şi 650 de puncte WTA. Învingătoarea va primi 900.400 de dolari şi 1.000 de puncte WTA.

    Competiţia de la Indian Wells (California, SUA), una dintre cele mai importante după Grand Slam-uri şi după Turneul Campioanelor, este de categorie Premier Mandatory şi are premii totale de aproape 5,4 milioane de dolari. Tabloul principal de simplu cuprinde 96 de jucătoare, cu 32 de capi de serie, care evoluează direct în turul secund.

    Meciurile se dispută pe suprafaţă rapidă la Indian Wells Tennis Garden, o bază sportivă de 360.000 de metri pătraţi, cu o arenă centrală de 16.100 de locuri, a doua din lume din punct de vedere al capacităţii, după Arthur Ashe Stadium de la Flushing Meadows, New York (peste 22.500 de locuri), dintre cele destinate numai tenisului

  • Ponta: Declaraţia de venituri va fi introdusă în timp, pentru taxe achitate într-un singur loc

    El a răspuns astfel la insistenţele jurnaliştilor de a explica mai clar ideea lansată vineri seara fără detalii, apreciind în acelaşi timp că presa “se împotriveşte” imediat oricărei măsuri bune.

    “Azi, oamenii se duc la primărie pentru taxe locale, la ANAF pentru alte taxe. Deci, în primul rând, ca să reduci birocraţia, ai o singură declaraţie, nu cinci declaraţii. În acelaşi timp, poţi combate evaziunea fiscală, că de aia te trezeşti că îşi face unul trei case şi cinci maşini şi nu are niciun venit în anul respectiv. În noul Cod Fiscal, toate contribuţiile se plafonează la cinci salarii medii şi trebuie să facem nişte reglaje. În 2005, s-au desfiinţat declaraţiile personale, dar la un moment dat, în 2017, 2018, 2019, trebuie să intrăm şi noi în lumea civilizată. Cei care au un singur venit, din salariu sau din pensie, nu au de ce să facă mai multe, că cel care plăteşte (întocmeşte declaraţia-n.r.), ideea este să nu mai trimitem oamenii să plătească taxe locale separat şi taxe la bugetul de stat separat, ci să plătească îţntr-un singur loc”, a spus Ponta.

    El a precizat că, în prezent, există un proiect-pilot în acest sens în Bucureşti şi judeţul Ilfov, dar care trebuie extins.

    “Deci, să intri în toată ţara online şi să nu mai plăteşti în mai multe locuri, ci într-un singur loc şi de acolo să împartă ANAF mai departe taxe locale şi taxe la buget. Uşor-uşor, pe măsură ce implementăm măsurile din Codul de Procedură Fiscală şi măsurile de online”, a spus Ponta.

    Întrebat dacă declaraţia va trebui depusă de toată lumea sau doar de cei care au mai multe surse de venit, premierul a precizat că este vorba despre această ultimă categorie, deoarece pentru cel care are doar un salariu ori pensie, declaraţia este depusă de angajator, respectiv Casa de Pensii.

    “Dar dacă trebuie să plătească alte taxe, nu e bine să depună într-un singur loc ? Acum şi salariatul, şi pensionarul, pentru taxe locale, trebuie să meargă la primărie. Se discută la Ministerul Finanţelor, în baza proiectului-pilot făcut la Bucureşti şi Ilfov şi a experienţei europene, unde fiecare cetăţean are o declaraţie unică privind venitul anual. Se va întâmpla la noi pe măsură ce reuşim să extindem aplicaţia şi după ce se aplică Codul de Procedură Fiscală şi reducem birocraţia. Asta durează, sincer”, a adăugat Ponta.

    Vineri, premierul Ponta a afirmat că România trebuie să revină la practica aplicată în prezent de toate ţările occidentale şi de Statele Unite ale Americii, în care fiecare cetăţean să aibă obligaţia de a-şi declara o dată pe an toate veniturile, declaraţie desfiinţată în 2005.

    “Susţin din toată inima ca în România să revenim la practica pe care o au toate ţările occidentale şi Statele Unite ale Americii, şi anume ca fiecare cetăţean să aibă o declaraţie de venituri. A fost discuţia legată de Legea impozitării marilor averi şi noi nu ştim ce venituri a avut un cetăţean din diverse surse – salarii, pensii, chirii – nu avem o asemenea declaraţie, pentru că a fost desfiinţată în 2005. Cred că este bine, pentru că în felul acesta putem să avem mai multă responsabilitate cetăţenească, putem să ştim cine îşi plăteşte taxe şi cine nu şi putem să aflăm cum este cu îmbogăţirile, că dacă vedem că nu are niciun serviciu, nicio pensie, nimic, dar în anul ăla şi-a mai cumpărat cinci maşini şi case, sigur că e o chestiune de suspiciune. Deci, ideea europeană şi americană ca fiecare cetăţean să îşi declare o dată pe an toate veniturile nu este în contradicţie cu faptul că plăteşti 16%. Oricum plăteşti 16%, dar e un lucru de transparenţă fiscală”, a spus Ponta.

    El a asigurat că Guvernul va păstra cota unică de impozitare până la alegerile din 2016.