BusinessMagazin

Blog

  • Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă a Consiliului Suprem de Securitate

    Şedinţa Consiliului Suprem de Securitate va avea ca temă principală probleme de siguranţă naţională în contextul evoluţiilor politice regionale, o referire la criza separatistă din Ucraina. Reuniunea CSS va începe luni la ora 9.00.

    Vlad Ţurcanu, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Republicii Moldova, a declarat că la reuniunea CSS vor fi prezenţi inclusiv ministrul moldovean al Apărării, Viorel Cibotaru, ministrul de Externe, Natalia Gherman, ministrul de Interne, Oleg Bălan, precum şi directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, Mihai Bălan.

    În urmă cu câteva zile, Nicolae Timofti atrăgea atenţia că actuala situaţie regională prezintă riscuri pentru securitatea Republicii Moldova, pledând pentru apropierea ţării de NATO dar şi pentru relaţii bune cu Rusia.

    Conflictul separatist din Ucraina vecină, izbucnit în martie 2014 în regiunile Doneţk şi Lugansk, s-a soldat până acum cu peste 6.000 de morţi.

  • Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă a Consiliului Suprem de Securitate

    Şedinţa Consiliului Suprem de Securitate va avea ca temă principală probleme de siguranţă naţională în contextul evoluţiilor politice regionale, o referire la criza separatistă din Ucraina. Reuniunea CSS va începe luni la ora 9.00.

    Vlad Ţurcanu, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Republicii Moldova, a declarat că la reuniunea CSS vor fi prezenţi inclusiv ministrul moldovean al Apărării, Viorel Cibotaru, ministrul de Externe, Natalia Gherman, ministrul de Interne, Oleg Bălan, precum şi directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, Mihai Bălan.

    În urmă cu câteva zile, Nicolae Timofti atrăgea atenţia că actuala situaţie regională prezintă riscuri pentru securitatea Republicii Moldova, pledând pentru apropierea ţării de NATO dar şi pentru relaţii bune cu Rusia.

    Conflictul separatist din Ucraina vecină, izbucnit în martie 2014 în regiunile Doneţk şi Lugansk, s-a soldat până acum cu peste 6.000 de morţi.

  • Oprea: UNPR nu face înţelegeri pe sub masă, susţine Guvernul Ponta, dar şi pe preşedintele Iohannis

    Oprea a mulţumit PSD pentru corectitudinea partenriatului politic şi a dat asigurări de continuare a acestuia.

    “Sunt aici pentru a vă asigura că UNPR rămâne acelaşi partener devotat alianţei din care face parte. De fiecare dată ne-am respectat cuvântul dat, de fiecare dată ne-am demonstrat seriozitatea şi onestitatea, fiindcă am pus întotdeauna umărul la stabilitatea economică şi politică a acestei ţări. Vom face acelaşi lucru în continuare. De aceea, susţinem Executivul condus de Victor Ponta şi susţinem actuala majoritate parlamentară. Indiferent de speculaţii, UNPR rămâne fidel principiului stabilităţii (..) Mu facem jocuri de culise, nu facem înţelegeri pe sub masă şi, cel mai important, nu ne lăsăm partenerii la greu”, a declarat Oprea.

    Acesta a arătat că UNPR susţine interesul naţional şi, din aceste considerente, şi proiectele preşedintelui Iohannis, neputând ignora contextul regional de securitate şi nici rolul preşedintelui în acest domeniu.

    “Totodată, UNPR rămâne fidel interesul naţional, susţine orice demers în acest sens, indiferent de iniţiatorul acestuia. Prin urmare, aşa cum îl susţinem pe Victor Ponta la guvernare, la fel îl susţinem pe preşedintele Klaus Iohannis în prioecte majore de securitate naţională pe care şi le asumă în raport cu prevederile Constituţiei (…) Vom vota orice proiect de interes naţional, orice proiect pentru România, indiferent de formaţiunea politică care îl iniţiază”, a susţinut preşedintele UNPR.

    Oprea a mai spus că forţa construcţiei politice PSD-UNPR este dată şi de rezultate, iar, pentru aceste rezultate, ambele formaţiuni trebuie să se concentreze pe guvernare.

    “Oamneii aşteaptă mai multe locuri de muncă, aşteaptă mai multe investiţii în infrastructură, vor condiţii mai bune în spitale, rezultate mai clare în educaţie. Suntem la jumătatea drumului, dar nu am ajuns la destinaţie. Vă rog, vă cer, aşadar, să nu slăbim ritmul şi să nu ne lăsăm distraşi de competiţia politică. Să nu uităm că suntem la guvernare ca să guvernăm şi, cel mai important, să nu uităm că toţi acei oameni, milioane de oameni şi-au pus speranţele în noi. Merită să fie mândri de noi. Stimaţi colegi, România merită să fie mândri de noi!”, a încheiat Oprea.

  • Oprea: UNPR nu face înţelegeri pe sub masă, susţine Guvernul Ponta, dar şi pe preşedintele Iohannis

    Oprea a mulţumit PSD pentru corectitudinea partenriatului politic şi a dat asigurări de continuare a acestuia.

    “Sunt aici pentru a vă asigura că UNPR rămâne acelaşi partener devotat alianţei din care face parte. De fiecare dată ne-am respectat cuvântul dat, de fiecare dată ne-am demonstrat seriozitatea şi onestitatea, fiindcă am pus întotdeauna umărul la stabilitatea economică şi politică a acestei ţări. Vom face acelaşi lucru în continuare. De aceea, susţinem Executivul condus de Victor Ponta şi susţinem actuala majoritate parlamentară. Indiferent de speculaţii, UNPR rămâne fidel principiului stabilităţii (..) Mu facem jocuri de culise, nu facem înţelegeri pe sub masă şi, cel mai important, nu ne lăsăm partenerii la greu”, a declarat Oprea.

    Acesta a arătat că UNPR susţine interesul naţional şi, din aceste considerente, şi proiectele preşedintelui Iohannis, neputând ignora contextul regional de securitate şi nici rolul preşedintelui în acest domeniu.

    “Totodată, UNPR rămâne fidel interesul naţional, susţine orice demers în acest sens, indiferent de iniţiatorul acestuia. Prin urmare, aşa cum îl susţinem pe Victor Ponta la guvernare, la fel îl susţinem pe preşedintele Klaus Iohannis în prioecte majore de securitate naţională pe care şi le asumă în raport cu prevederile Constituţiei (…) Vom vota orice proiect de interes naţional, orice proiect pentru România, indiferent de formaţiunea politică care îl iniţiază”, a susţinut preşedintele UNPR.

    Oprea a mai spus că forţa construcţiei politice PSD-UNPR este dată şi de rezultate, iar, pentru aceste rezultate, ambele formaţiuni trebuie să se concentreze pe guvernare.

    “Oamneii aşteaptă mai multe locuri de muncă, aşteaptă mai multe investiţii în infrastructură, vor condiţii mai bune în spitale, rezultate mai clare în educaţie. Suntem la jumătatea drumului, dar nu am ajuns la destinaţie. Vă rog, vă cer, aşadar, să nu slăbim ritmul şi să nu ne lăsăm distraşi de competiţia politică. Să nu uităm că suntem la guvernare ca să guvernăm şi, cel mai important, să nu uităm că toţi acei oameni, milioane de oameni şi-au pus speranţele în noi. Merită să fie mândri de noi. Stimaţi colegi, România merită să fie mândri de noi!”, a încheiat Oprea.

  • Ponta: Iohannis a fost şi va fi adversarul politic al PSD. Băsescu a fost duşmanul

    “Klaus Iohannis a fost şi va fi adversarul nostru politic, dar Traian Băsescu a fost duşmanul nostru, al României, iar azi, fără acest duşman, trebuie să ne uităm la adversarii politici. Avem în faţă tot Partidul Democrat-Liberal, care şi-a schimbat o literă, nu mai e «PDL», ci «PNL», în rest nicio diferenţă”, a spus Ponta.

    Liderul partidului a afirmat că este sigur că PSD va câştiga alegerile de anul viitor, cu el la conducere.

     

  • Ponta: Iohannis a fost şi va fi adversarul politic al PSD. Băsescu a fost duşmanul

    “Klaus Iohannis a fost şi va fi adversarul nostru politic, dar Traian Băsescu a fost duşmanul nostru, al României, iar azi, fără acest duşman, trebuie să ne uităm la adversarii politici. Avem în faţă tot Partidul Democrat-Liberal, care şi-a schimbat o literă, nu mai e «PDL», ci «PNL», în rest nicio diferenţă”, a spus Ponta.

    Liderul partidului a afirmat că este sigur că PSD va câştiga alegerile de anul viitor, cu el la conducere.

     

  • Ponta: În 2016, ne confruntăm cu o Opoziţie destul de impotentă. Stă şi aşteaptă că ne dă DNA-ul jos

    ”În 2016, o să ne confruntăm cu o Opoziţie, din nou o spun între noi, că sigur nu se dă la televizor, destul de impotentă. Întâi au spus că fac majoritate cu domnul Geoană şi domnul Vanghelie. A murit ideea. Acum stau şi aşteaptă că ne va da DNA-ul jos de la guvernare şi or să vină ei. La anul, or să spere că o să câştige Iohannis alegerile”, a spus Ponta.

    El a adăugat că singurul lucru pe care trebuie să îl facă actuala coaliţie este să reamintească oamenilor ce au făcut ”pedeliştii care astăzi se numesc penelişti, când au fost la guvernare, şi cât de greu a fost să îndrepte relelor lor”.

    ”Aşa cum în 2010, unii nu credeau că vom câştiga alegerile, poate şi în 2015 mulţi sunt pesimişti. Sunt absolut convins că vom fi din nou pasărea Phoenix, care renaşte din propria cenuşă, că din nou, cei care ne-au cântat prohodul, vor rămâne cu prohodul”, a spus Ponta în finalul discursului său.

    ”Să fiţi alături de mine în toate aceste bătălii”, le-a mai transmis preşedintele PSD delegaţilor la Consiliul Naţional al partidului.

  • Ponta: În 2016, ne confruntăm cu o Opoziţie destul de impotentă. Stă şi aşteaptă că ne dă DNA-ul jos

    ”În 2016, o să ne confruntăm cu o Opoziţie, din nou o spun între noi, că sigur nu se dă la televizor, destul de impotentă. Întâi au spus că fac majoritate cu domnul Geoană şi domnul Vanghelie. A murit ideea. Acum stau şi aşteaptă că ne va da DNA-ul jos de la guvernare şi or să vină ei. La anul, or să spere că o să câştige Iohannis alegerile”, a spus Ponta.

    El a adăugat că singurul lucru pe care trebuie să îl facă actuala coaliţie este să reamintească oamenilor ce au făcut ”pedeliştii care astăzi se numesc penelişti, când au fost la guvernare, şi cât de greu a fost să îndrepte relelor lor”.

    ”Aşa cum în 2010, unii nu credeau că vom câştiga alegerile, poate şi în 2015 mulţi sunt pesimişti. Sunt absolut convins că vom fi din nou pasărea Phoenix, care renaşte din propria cenuşă, că din nou, cei care ne-au cântat prohodul, vor rămâne cu prohodul”, a spus Ponta în finalul discursului său.

    ”Să fiţi alături de mine în toate aceste bătălii”, le-a mai transmis preşedintele PSD delegaţilor la Consiliul Naţional al partidului.

  • Marea Neagră, principala zonă de manevre tactice în criza NATO – Rusia

    Şase nave militare NATO şi un submarin s-au aflat în Marea Neagră în ultima săptămână pentru exerciţii de rutină menite să demonstreze capacitatea de apărare colectivă. La exerciţii au participat crucişătorul american USS Vicksburg, patru fregate – NCSM Fredericton (Canada), TCG Turgutreis (Turcia), ROS Regina Maria (România), ITS Aliseo (Italia) – nava de alimentare germană FGS Spessart şi un submarin turc.

    În timp ce navele grupului NATO (SNMG-2) se aflau în largul Portului Constanţa, zona a fost survolată de un avion militar rus. Ministrul român al Apărării, Mircea Duşa, care a luat şi el parte la exerciţii, spunea că este normal ca aeronave de supraveghere să culeagă informaţii. În paralel, avioane de vânătoare NATO au incerceptat, pentru prima dată anul acesta, opt avioane militare ruse de tip Suhoi Su-27 şi Su-34 deasupra Mării Baltice, în spaţiul aerian internaţional.

    În replică, Rusia a efectuat, în ultima săptămână, cele mai ample exerciţii militare din ultimii ani, pe fondul tensiunilor cu Alianţa Nord-Atlantică.

    Peste 8.000 de militari ruşi au fost mobilizaţi la exerciţii în sud-vestul Rusiei, inclusiv în Crimeea (anexată în urmă cu exact un an) şi în regiunile separatiste georgiene Osetia de Sud şi Abhazia. Flotele militare ruse au făcut manevre în Marea Neagră, Marea Japoniei şi Marea Barents.

    Oficiali din Ministerul rus al Apărării au confirmat că exerciţiile, care vor dura până la începutul lunii aprilie, sunt cele mai ample organizate de Rusia în ultimii ani. Moscova a transferat bombardiere Tupolev 22-M3, care pot transporta bombe nucleare în regiunea Crimeea, iar rachete cu potenţial nuclear au fost poziţionate în enclava Kaliningrad, la frontiera cu Polonia şi Lituania.

    Astfel, Marea Neagră a devenit din nou una dintre principalele linii de manevre tactice între NATO şi Rusia. Demonstraţiile de forţă militară au fost dublate de un schimb vehement de replici între Occident şi Rusia, expresii ale campaniilor de imagine şi propagandă generate de criza ucraineană.

    Un oficial militar rus afirma joi, potrivit agenţiei TASS, că navele NATO din Marea Neagră nu au avut nicio reacţie la exerciţiile efectuate de zece ambarcaţiuni militare ruse însoţite de zece avioane de vânătoare şi recunoaştere: “Navele NATO din Marea Neagră nu au avut nicio reacţie la exerciţiile ruse şi nu au folosit muniţie reală. Prezenţa navelor NATO în Marea Neagră este pur şi simplu demonstrativă”.

    În schimb, adjunctul ministrului rus de Externe, Aleksei Meşkov, susţinea că astfel de acţiuni ale NATO sporesc riscul destabilizării regionale. “Rusia este profund îngrijorată de numărul din ce în ce mai mare de exerciţii militare efectuate de NATO în apropierea frontierelor Rusiei. Acţiunile de acest fel sporesc riscul destabilizării regionale”, atrăgea atenţia Meşkov.

    Analişti ruşi au venit în sprijinul discursului intensificat de Moscova în ultimul an.

    Pavel Zolotariov, directorul-adjunct al Institutului rus pentru Studii privind Canada şi SUA, susţine că Washingtonul nu are nevoie de găsirea unei soluţii politice la criza separatistă din estul Ucrainei, pentru că în acest caz Administraţia de la Kiev va trebui să ofere un statut special regiunilor Lugansk şi Doneţk. “Sfidând realităţile, Statele Unite continuă să intensifice presiunile asupra Rusiei, prelungind sancţiunile şi făcând demonstraţii de forţă în Marea Neagră”, adaugă analistul rus.

    La rândul său, NATO a somat Rusia să nu mai lanseze manevre militare neprevăzute. “Alianţa Nord-Atlantică exprimă o profundă preocupare privind exerciţiile neprevăzute organizate de Rusia. Moscova a efectuat cel puţin 12 exerciţii militare inopinate în ultimii doi ani, în timp ce Alianţa Nord-Atlantică nu a mai efectuat astfel de mavevre militare din timpul Războiului Rece”, a declarat un oficial NATO pentru agenţia TASS.

    Parlamentul de la Kiev a aprobat, marţi, un proiect care prevede acordarea unui statut special regiunilor separatiste abia după desfăşurarea alegerilor regionale organizate de Administraţia prooccidentală Petro Poroşenko. Moscova susţine că iniţiativa Kievului încalcă termenii Acordului de la Minsk, semnat în 12 februarie de liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei şi Franţei. În acest context, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a cerut o nouă reuniune a liderilor Rusiei, Franţei, Germaniei şi Ucrainei, “în scopul evitării deteriorării situaţiei în regiunile estice ucrainene”.

    Liderii europeni au discutat, în cursul reuniunii Consiliului European, despre situaţia din Ucraina, stabilind menţinerea sancţiunilor impuse Rusiei.

    Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014 în regiunile Doneţk şi Lugansk, s-a soldat până acum cu peste 6.000 de morţi.

  • Marea Neagră, principala zonă de manevre tactice în criza NATO – Rusia

    Şase nave militare NATO şi un submarin s-au aflat în Marea Neagră în ultima săptămână pentru exerciţii de rutină menite să demonstreze capacitatea de apărare colectivă. La exerciţii au participat crucişătorul american USS Vicksburg, patru fregate – NCSM Fredericton (Canada), TCG Turgutreis (Turcia), ROS Regina Maria (România), ITS Aliseo (Italia) – nava de alimentare germană FGS Spessart şi un submarin turc.

    În timp ce navele grupului NATO (SNMG-2) se aflau în largul Portului Constanţa, zona a fost survolată de un avion militar rus. Ministrul român al Apărării, Mircea Duşa, care a luat şi el parte la exerciţii, spunea că este normal ca aeronave de supraveghere să culeagă informaţii. În paralel, avioane de vânătoare NATO au incerceptat, pentru prima dată anul acesta, opt avioane militare ruse de tip Suhoi Su-27 şi Su-34 deasupra Mării Baltice, în spaţiul aerian internaţional.

    În replică, Rusia a efectuat, în ultima săptămână, cele mai ample exerciţii militare din ultimii ani, pe fondul tensiunilor cu Alianţa Nord-Atlantică.

    Peste 8.000 de militari ruşi au fost mobilizaţi la exerciţii în sud-vestul Rusiei, inclusiv în Crimeea (anexată în urmă cu exact un an) şi în regiunile separatiste georgiene Osetia de Sud şi Abhazia. Flotele militare ruse au făcut manevre în Marea Neagră, Marea Japoniei şi Marea Barents.

    Oficiali din Ministerul rus al Apărării au confirmat că exerciţiile, care vor dura până la începutul lunii aprilie, sunt cele mai ample organizate de Rusia în ultimii ani. Moscova a transferat bombardiere Tupolev 22-M3, care pot transporta bombe nucleare în regiunea Crimeea, iar rachete cu potenţial nuclear au fost poziţionate în enclava Kaliningrad, la frontiera cu Polonia şi Lituania.

    Astfel, Marea Neagră a devenit din nou una dintre principalele linii de manevre tactice între NATO şi Rusia. Demonstraţiile de forţă militară au fost dublate de un schimb vehement de replici între Occident şi Rusia, expresii ale campaniilor de imagine şi propagandă generate de criza ucraineană.

    Un oficial militar rus afirma joi, potrivit agenţiei TASS, că navele NATO din Marea Neagră nu au avut nicio reacţie la exerciţiile efectuate de zece ambarcaţiuni militare ruse însoţite de zece avioane de vânătoare şi recunoaştere: “Navele NATO din Marea Neagră nu au avut nicio reacţie la exerciţiile ruse şi nu au folosit muniţie reală. Prezenţa navelor NATO în Marea Neagră este pur şi simplu demonstrativă”.

    În schimb, adjunctul ministrului rus de Externe, Aleksei Meşkov, susţinea că astfel de acţiuni ale NATO sporesc riscul destabilizării regionale. “Rusia este profund îngrijorată de numărul din ce în ce mai mare de exerciţii militare efectuate de NATO în apropierea frontierelor Rusiei. Acţiunile de acest fel sporesc riscul destabilizării regionale”, atrăgea atenţia Meşkov.

    Analişti ruşi au venit în sprijinul discursului intensificat de Moscova în ultimul an.

    Pavel Zolotariov, directorul-adjunct al Institutului rus pentru Studii privind Canada şi SUA, susţine că Washingtonul nu are nevoie de găsirea unei soluţii politice la criza separatistă din estul Ucrainei, pentru că în acest caz Administraţia de la Kiev va trebui să ofere un statut special regiunilor Lugansk şi Doneţk. “Sfidând realităţile, Statele Unite continuă să intensifice presiunile asupra Rusiei, prelungind sancţiunile şi făcând demonstraţii de forţă în Marea Neagră”, adaugă analistul rus.

    La rândul său, NATO a somat Rusia să nu mai lanseze manevre militare neprevăzute. “Alianţa Nord-Atlantică exprimă o profundă preocupare privind exerciţiile neprevăzute organizate de Rusia. Moscova a efectuat cel puţin 12 exerciţii militare inopinate în ultimii doi ani, în timp ce Alianţa Nord-Atlantică nu a mai efectuat astfel de mavevre militare din timpul Războiului Rece”, a declarat un oficial NATO pentru agenţia TASS.

    Parlamentul de la Kiev a aprobat, marţi, un proiect care prevede acordarea unui statut special regiunilor separatiste abia după desfăşurarea alegerilor regionale organizate de Administraţia prooccidentală Petro Poroşenko. Moscova susţine că iniţiativa Kievului încalcă termenii Acordului de la Minsk, semnat în 12 februarie de liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei şi Franţei. În acest context, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a cerut o nouă reuniune a liderilor Rusiei, Franţei, Germaniei şi Ucrainei, “în scopul evitării deteriorării situaţiei în regiunile estice ucrainene”.

    Liderii europeni au discutat, în cursul reuniunii Consiliului European, despre situaţia din Ucraina, stabilind menţinerea sancţiunilor impuse Rusiei.

    Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014 în regiunile Doneţk şi Lugansk, s-a soldat până acum cu peste 6.000 de morţi.