BusinessMagazin

Blog

  • Iohannis: Contextul geopolitic din regiune reclamă acţiuni la care MAI este parte importantă

    Şeful statului a participat la bilanţul Ministerului de Interne pe 2014, unde a afirmat că actualul context geopolitic din regiune reclamă acţiuni şi măsuri la care reprezentanţii ministerului sunt parte importantă.

    ”Apariţia unui război hibrid, existenţa unor conflicte asimetrice şi îngheţate, tendinţele de modificări ale frontierelor, încălcarea unor reguli de drept internaţional pot fi o sursă de insecuritate şi de export de infracţionalitate către statele europene, în special către România. Ştiu că aceste lucruri vă determină să fiţi mai prompţi, mai alerţi şi mai responsabili, pentru a proteja siguranţa cetăţenilor noştri”, a spus şeful statului.

    El a menţionat participarea Ministerului Afacerilor Interne, ca furnizor de securitate şi garant al valorilor democraţiei, cu forţe profesioniste la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român sub egida Uniunii Europene, OSCE, NATO şi ONU, printre care cele din Kosovo şi Afganistan, care a adus ţării noastre respectul şi aprecierea partenerilor internaţionali prin comportamentul exemplar şi prin performanţele operative.

    ”În considerarea calităţii României de stat european, furnizor de stabilitate în Sud-Estul Europei, anul 2014 a fost marcat, printre altele, şi de adoptarea Legii pentru aderarea României la Tratatul privind crearea Forţei de Jandarmerie Europeană. De asemenea, România a preluat Preşedinţia Comitetului Interministerial de Nivel Înalt al Forţei de Jandarmerie Europeană din anul 2015 şi are ca atare o responsabilitate. Un stat care îşi pune în practică propriile legi şi angajamentele derivate din tratatele, convenţiile şi acordurile internaţionale la care este parte va fi respectat de către cetăţenii săi şi de către partenerii străini. Voi veghea permanent ca angajamentele asumate de România prin Acquis-ul comunitar să fie respectate întocmai”, a mai declarat preşedintele Iohannis.

    Potrivit şefului statului, o altă direcţie de acţiune prioritară pentru anul 2015 trebuie să o constituie combaterea corupţiei cu impact asupra bunei guvernări, a capacităţii instituţionale a statului şi cu afectarea credibilităţii României pe plan extern.

    ”De asemenea, optimizarea Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, ca parte integrantă a Sistemului Naţional de Securitate, constituie o prioritate pentru instituţia dumneavoastră, ca vector principal în acest domeniu”, a mai arătat el.

    Klaus Iohannis s-a referit şi la Strategia Naţională de Apărare a Ţării, pe care o va prezenta Parlamentului României, precizând că aceasta va constitui o bază în conturarea noii Strategii de ordine publică, care trebuie să fie elaborată şi în consonanţă cu Strategia de securitate internă a Uniunii Europene.

  • Cursul BNR a crescut uşor, la 4,433 lei/euro

    Leul a crescut însă puternic în raport cu dolarul american, cursul BNR fiind stabilit la 4,0791 unităţi, o apreciere de 6,49 de bani faţă de cotaţia din sesiunea precedentă, de 4,1440 unităţi.

    Moneda naţională a scăzut pe 16 martie la cel mai mic nivel faţă de dolar, de 4,2107 unităţi, pe fondul aprecierii dolarului pe pieţele internaţionale.

    Referinţa pentru francul elveţian a crescut luni cu 1,12 bani, de la 4,1990 lei la 4,1878.Cursul

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Leul a deschis la 4,43 unităţi în raport cu euro, de la 4,4348 unităţi la finele sesiunii de vineri.

    Moneda naţională s-a depreciat pentru scurt timp şi a atins 4,438 unităţi/euro, după care a revenit spre cotaţiile de la debutul şedinţei, pe o piaţă liniţită, cu volume de tranzacţionare mici.

    Aproape de ora 13:00, leul era tranzacţionat la 4,4320/4,4340 faţă de euro.

    În regiune, forintul ungar era în scădere cu 0,25% raportat la euro, în timp ce zlotul polonez era apreciat cu 0,3%.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi se află la 0,2% – 0,57% pe an, faţă de 0,21% – 0,58% pe an vineri.

    Ratele pentru plasamentele săptămânale au urcat la 0,38% – 0,82% pe an, de la 0,33% – 0,78% pe an în şedinţa anterioară, iar dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a coborât uşor, de la 1,31% pe an la 1,29% pe an.

  • Şfaiţer: Cluburile Ligii I vor îndeplini criteriile pentru licenţa UEFA, cu excepţia celui financiar

    “Am depus dosarul de licenţiere şi cu siguranţă nu vom avea probleme cu licenţierea. Avem destul de multă experienţă, suntem obişnuiţi, ştim foarte bine ce avem de făcut. Cum am luat licenţa UEFA şi anul trecut, sper ca şi acum să o luăm. Mai avem mici retuşuri, dar eu am încrederea că vom lua licenţa UEFA. Până la 31 martie avem timp să depunem toate documentele”, a spus Cornel Şfaiţer.

    Oficialul formaţiei ieşene a precizat că s-ar putea ca unele cluburi să aibă probleme cu criteriul financiar: “Cu singuranţă, toate cluburile din Liga I vor îndeplini toate criteriile, cu excepţia unuia. Pentru a obţine licenţa UEFA, marea problemă va fi criteriul financiar. Nu ştiu cum vor îndeplini acest criteriu cluburile aflate în insolvenţă”.

  • O clădire a Bundestag a fost ţinta unui atac cu cocteil Molotov

    Poliţia a anunţat că proiectilul a fost aruncat în faţada Paul-Loebe-Haus, o clădire de birouri modernă situată faţă în faţă cu Guvernul, în primele ore ale dimineţii de luni, dar nu a luat foc şi nu a provocat pagube.

    Acest incident este similar unui atac din noiembrie, când un cocteil Molotov a fost aprins în apropierea clădirii. După atac, au fost găsite manifeste ale unei grupări care se autointitula “Mişcarea de rezistenţă germană” şi care avertizau asupra “balcanizării” Germaniei în cazul în care aceasta va continua pe calea “multiculturalismului”.

    O încercare similară a avut loc în septembrie în apropiere de clădirea Parlamentului, iar poliţia a suspectat, de asemenea, o motivaţie extremistă. Atacul nu a produs nici atunci pagube semnificative.

  • Simona Halep se menţine pe locul 3 WTA, dar a redus diferenţa de puncte ce o desparte de Şarapova. Topul primelor 10 jucătoare

    În ierarhia precedentă, publicată în urmă cu două săptămâni, înainte de Indian Wells, Maria Şarapova (8.215 puncte) avea un avans de 1.644 de puncte faţă de Halep (6.571).

    Acum, această diferenţă a scăzut la 1.089 de puncte (8.270 – rusoiaca, faţă de 7.181 – românca). Halep se mai poate apropia de Şarapova şi după următoarea competiţie, turneul Miami Open, ce va începe miercuri, o competiţie de aceeaşi categorie ca Indian Wells (Premier Mandatory). În timp ce sportiva română nu are niciun punct de apărat în Florida, pentru că anul trecut s-a retras înaintea turneului, Maria Şarapova are 390 de puncte acumulate în urma semifinalei disputate la ediţia precedentă.

    Irina-Camelia Begu a coborât o poziţie şi se află pe locul 35 WTA, cu 1.383 de puncte. Monica Niculescu a coborât de pe 68 pe 70, cu 794 de puncte, iar Alexandra Dulgheru se menţine pe locul 72, cu 766 de puncte.

    În Top 200 se mai află Cristina-Andreea Mitu – locul 107 cu 546 puncte, în coborâre de pe 104, Sorana Cîrstea – locul 148 cu 380 de puncte, în coborâre de pe 144, Ana Bogdan – locul 174, cu 298 de puncte, în urcare de pe 176 şi Patricia Maria Ţig – locul 193, cea mai bună clasare din carieră, cu 267 de puncte, în urcare de pe 197.

    La dublu, Monica Niculescu este jucătoarea română cel mai bine clasată. Ea a coborât de pe locul 48 pe 49, cu 1.615 de puncte. Irina-Camelia Begu a coborât de pe poziţia 57 pe 59, cu 1.395 de puncte, iar Raluca-Ioana Olaru a urcat de pe locul 63 pe 61, cu 1.380 de puncte. Elena Bogdan a coborât de pe locul 97 pe 98, cu 787 puncte.

    Primele zece locuri în clasamentul WTA de simplu sunt neschimbate faţă de ierarhia din urmă cu două săptămâni şi sunt ocupate de următoarele sportive:

    1. Serena Williams (SUA) 9.982 puncte;

    2. Maria Şarapova (Rusia) 8.270;

    3. Simona Halep (România) 7.181;

    4. Petra Kvitova (Cehia) 6.275;

    5. Caroline Wozniacki (Danemarca) 4.770;

    6. Ana Ivanovici (Serbia) 4.425;

    7. Eugenie Bouchard (Canada) 4.306;

    8. Agnieszka Radwanska (Polonia) 3.480;

    9. Ekaterina Makarova (Rusia) 3.420;

    10. Andrea Petkovici (Germania) 3.190.

     

  • Deputatul PSD Florin Pâslaru, amendat penal cu 2.000 de lei pentru că şi-a angajat fiul la Parlament

    Decizia luată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate fi contestată, atât de parlamentar, cât şi de procurori.

    În 7 ianuarie 2014, deputatul PSD a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), pentru conflict de interese.

    “Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a inculpatului Pâslaru Florin Costin, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conflict de interese”, se arăta într-un comunicat transmis MEDIAFAX de PICCJ.

    Potrivit procurorilor, Florin Pâslaru, în calitate de deputat, a încheiat un contract civil şi ulterior a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă prin care fiul său a fost angajat, în perioada 2009-2012, în cadrul biroului său parlamentar, fiind remunerat din bugetul Camerei Deputaţilor.

  • Iohannis: Doresc ca cei care aplică legea să fie dincolo de suspiciuni, liberi de condiţionalităţi

    ”Vă rog însă să fiţi conştienţi că oamenii vă privesc şi aşteaptă să fiţi modele de comportament şi corectitudine în serviciul public. Îmi doresc ca toţi cei chemaţi să aplice legea să fie în primul rând ei înşişi dincolo de orice suspiciuni, liberi de orice condiţionări şi mai presus de orice interese de grup sau particulare, din mediul economic şi din orice domeniu”, le-a transmis preşedintele reprezentanţilor Ministerului de Interne.

    El a mai spus că a baza activităţii ministerului şi a componentelor sale trebuie aşezată cu fermitate ideea că nimeni nu este mai presus de lege.

    ”Avem datoria să analizăm cu luciditate ce funcţionează şi ce lipseşte, unde este nevoie de un plus de coordonare şi cum creştem performanţa. Avem mai multe instituţii care se ocupă de ordinea publică – Poliţie, Jandarmerie, Poliţie comunitară. Ele nu pot funcţiona în mod eficient individual, ci trebuie să acţioneze unitar. Cred că un sistem de ordine publică bine integrat poate răspunde în mod real nevoii de siguranţă la toate nivelurile”, a precizat şeful statului.

    Klaus Iohannis a arătat că are încredere în capacitatea cadrelor ministerului de a fi la înălţimea cerinţelor şi misiunilor ce le-au fost încredinţate şi că vor contribui activ la consolidarea principiilor statului de drept şi de a pune în practică, în cele mai bune condiţii, noua legislaţie penală, demersuri necesare finalizării procesului de aderare a României la Spaţiul Schengen.

    Potrivit preşedintelui, ”un accent deosebit se cuvine a fi pus pe dimensiunea de prevenire a încălcării legii, inclusiv în cazul unor fenomene precum contrabanda şi traficul, criminalitatea economică, constituirea de grupuri infracţionale sau migraţia ilegală”.

    ”Dezvoltarea unei societăţi este, cred eu, direct legată de măsura în care latura preventivă devine mai eficientă decât cea punitivă atunci când vine vorba de încurajarea corectitudinii şi legalităţii şi descurajarea infracţionalităţii. Îmi doresc o Poliţie mult mai axată pe prevenţie, fie că este vorba de Poliţia rutieră, fie de cea cu atribuţii în zona criminalităţii economico-financiare. Putem avea o Jandarmerie mai puţin centrată pe paza unor obiective şi mai prezentă pentru siguranţa cetăţenilor. Este nevoie, de asemenea, la nivelului Ministerului Afacerilor Interne de o muncă de informaţii mai consistentă, care să privească nu doar reţelele infracţionale, ci şi protecţia propriilor cadre”, a transmis şeful statului, la bilanţul Ministerului de Interne.

  • Ministrul Mediului: 2014 a fost cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteorologice

    “Anul 2014 a fost cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteorologice. În 2014, din cauza dezastrelor meteo, economia globală a pierdut peste 300 de miliarde de dolari, iar pagubele cumulate în ultimii 40 de ani au fost de 2.300 de miliarde de dolari. În România, cei mai calzi ani s-au înregistrat după anul 2000. Acest lucru demonstrează că schimbările climatice şi efectele lor se resimt tot mai puternic din 2000 încoace”, a spus ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Graţiela Gavrilescu, cu ocazia Zilei Mondiale a Meteorologiei.

    Ministrul Mediului a mai spus că schimbările climatice afectează aproape toate sectoarele economico-sociale, de la agricultura la turism şi de la infrastructură la sănătate.

    “Ele au un impact deosebit asupra resurselor de apă, hrană şi energie şi tot ele încetinesc sau chiar pun în pericol dezvoltarea durabilă. Costurile inacţiunii sunt din ce în ce mai mari şi de aceea se impune să luăm măsuri imediate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi adaptarea sistemelor ecologice la efectele variabilităţii climatice. Pentru a avea efecte pozitive, adaptarea trebuie direcţionată luând în considerare priorităţile dezvoltării durabile”, a subliniat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

    Graţiela Gavrilescu a precizat că, în ultimele decenii, schimbările climatice au determinat noi provocări şi de aceea se impun să fie adoptate măsuri pentru un mediu mai curat şi sănătos si care să nu afecteze posibilităţile de dezvoltare a generaţiilor viitoare.

    “În pofida tuturor eforturilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, temperatura medie globală va continua să crească ca urmare a inerţiei sistemului climatic, drept pentru care vor deveni tot mai importante măsurile de adaptare la efectele schimbărilor climatice cu care ne confruntăm deja”, a mai spus Gavrilescu.

    Ministrul Mediului a reamintit că, în anul 2013, a fost aprobată Strategia Naţională privind Schimbările Climatice petnru perioada 2013-2020, fiind abordate două componente principale, cea de reducere a concentraţiei de gaze cu efect de seră şi cea de adaptare la efectele schimbărilor climatice.

    Gavrilescu a mai spus că elaborarea Agendei Naţionale de Adaptare la Efectele Schimbărilor Climatice şi integrarea ei în politica existentă şi viitoare reprezintă un obiectiv major în cadrul componentei de adaptare şi se va baza, în principal, pe acţiuni de prioritizare, termene de aplicare şi instrumente specializate privind managementul riscurilor climatice la nivel naţional şi regional.

    În cadrul Strategiei Naţionale privind schimbările climatice, resursele de apă şi protecţia împotriva inundaţiilor şi a secetelor, precum şi agricultura reprezintă unele dintre cele 13 sectoare prioritare identificate în România, care necesită o atenţie sporită pentru promovarea politicilor şi măsurilor de minimizare a efectelor negative ale schimbărilor climatice.

    “În dinamica actuală, pentru combaterea schimbărilor climatice şi promovarea politicilor şi a măsurilor de adaptare, comunicarea joacă un rol cheie. Este absolută nevoie de un dialog consistent cu instituţiile care decid la nivel european şi naţional asupra obiectivelor cheie din domeniile care vizează protecţia mediului”, a adăugat ministrul Graţiela Gavrilescu.

    Conform statisticilor în domeniu, dintre toate disciplinele ştiinţifice, meteorologia şi climatologia sunt domeniile care au înregistrat cele mai semnificative progrese în ultimii 50 de ani. Cunoştinţele din domeniul climei, acumulate în ultima decadă, constituie un suport important pentru luarea de decizii strategice si elaborarea de politici de dezvoltare şi planuri de acţiune pentru sporirea rezistenţei populaţiei în faţa dezastrelor naturale, combaterea efectelor negative ale schimbărilor climatice şi încurajarea unei economii mai curate şi mai eficiente.

    Începând din 1961, statele membre ale Organizaţiei Meteorologice Mondiale sărbatoresc intrarea in vigoare, la 23 martie 1950, a Convenţiei pentru înfiinţarea Organizaţiei Meteorologice Mondiale, la care România este membru cu drepturi depline. Astfel, în fiecare an, pe data de 23 martie, comunitatea meteorologică din întreaga lume celebrează Ziua Mondială a Meteorologiei.

    În fiecare an, Ziua Mondială a Meteorologiei se concentrează pe o temă specifică. În 2015, tema este “Cunoaşterea climei pentru prevenirea schimbărilor climatice”, în contextul în care, în decembrie 2015, în cadrul Summit-ului de la Paris, comunitatea internaţională ar putea să ia decizii importante şi să întreprindă acţiuni pentru a face faţă schimbărilor climatice.

  • Ponta cere poliţiştilor să aplice sancţiuni rapide şi dure în cazul violenţelor, inclusiv în şcoli

    “România este o ţară sigură, iar pentru mine – nu doar ca prim-ministru, ci cetăţean al acestei ţări – siguranţa este de departe o prioritate şi lucrul cel mai important. Vreau să ştiu că pot să trimit copiii la şcoală în siguranţă, că părinţii noştri pot să fie siguri pe stradă, că noi suntem siguri în locuinţă, în locuri publice”, a spus Ponta reprezentanţilor ministerului, la bilanţul pe anul trecut al instituţiei.

    El i-a asigurat că Guvernul va continua să asigure dotarea poliţiştilor cu echipamente moderne, chiar dacă este politician, “prin definiţie ceva rău”.

  • Wizz Air a anunţat al nouălea aeroport din România de unde operează zboruri. Constanţa-Luton, din 15 iunie

    Wizz Air va ajunge la operaţiuni care însumează în România 96 de rute de la 9 aeroporturi, către 16 ţări.

    Pe aeroportul din Constanţa operează doar două companii aeriene, Turkish Airlines şi Blue Air, fiind inclus de Business Magazin pe lista aeroporturilor ruşinii din România, câtă vreme nu exploatează potenţialul Mării Negre şi al regiunii turistice adiacente şi nu depăşeşte câteva zeci de mii de pasageri anual. Compania low-cost Ryanair, care opera zboruri de la Constanţa către Pisa şi Bergamo, a renunţat la activitatea pe aeroportul dobrogean.

    Wizz Air a transportat, în 2013, 3,2 milioane de pasageri pe piaţa locală, iar estimările pentru anul 2014 indică o creştere de 20% faţă de anul precedent. Compania maghiară Wizz Air are ca in­vestitor prin­cipal fon­dul american de private equity Indigo Partners şi s-a listat în 2015 pe bursa de la Londra. Celelalte companii aeriene care operează în România nu percep taxe pentru bagajele de mână.

    Compania aeriană WizzAir anunţa în luna octombrie a anului 2012 introducerea unei taxe de minimum 10 euro pentru bagajele mari de mână (trollere), în timp ce bagajele de mână mai mici (genţi, poşete), care nu depăşesc dimensiunile 42cm x 32cm x 25cm, urmau să fie transportate în continuare gratuit.  Cei care plătesc cei zece euro nu mai au însă dreptul să transporte bagajul la care ar fi avut dreptul gratuit dacă nu optau contra cost pentru bagajul de mână mare. Peste un milion de pasageri din România s-au văzut nevoiţi să plătească taxa suplimentară intrată în vigoare în 2012.