BusinessMagazin

Blog

  • Manuela Plăpcianu renunţă la şefia Artmark şi alege antreprenoriatul

    Funcţia de CEO va fi preluată de Alexandru Bâldea, acţionarul majoritar al grupului Artmark. Noul preşedinte al grupului Artmark este, începând din 20 martie, Horia-Roman Patapievici, scriitor, filozof şi manager cultural, fost preşedinte al Institutului Cultural Român (2005-2012), vicepreşedinte (2008-2010) şi preşedinte (2010-2011) al EUNIC (European Union National Institutes for Culture).

    Principalul mandat al noului preşedinte este coordonarea internaţionalizării operaţiunilor grupului, incluzând promovarea în spaţiul european a artei contemporane şi a valorilor patrimoniului cultural, precum şi, continuarea demersurilor de profesionalizare şi accesibilizare a pieţei româneşti de artă, informează un comunicat Artmark.

    Consiliul de Excelenţă al grupului Artmark, ce supraveghează şi girează politicile platformei cuprinde personalităţi culturale sau publice româneşti ce şi-au asumat misiunea de a se implica în creşterea vizibilităţii culturii româneşti şi a impactului acesteia în modelarea societăţii româneşti, printre care Preşedintele României (1996-2000) prof. univ. dr. Emil Constantinescu, Prinţesa Marina Sturdza, artistul Ioan Sbârciu, Preşedinte al Senatului Universităţii de Artă Cluj, Catrinel Pleşu, ex-director Centrul Naţional al Cărţii, Angela Baillou, directorul reginal Christie’s pentru Europa Centrală şi de Est etc.

    Citeste si:

    A transformat criza în cel mai bun moment pentru afacerea pe care o conduce – a crescut în timp ce alţii nu puteau opri căderea

  • Arcon a crescut la 2 luni cu 23%

    “Manifestăm un optimism rezervat şi credem că trendul ascendent nu poate fi menţinut fără investiţii directe în economie din partea statului sau prin programe de stimulare a investiţiilor private. Varianta îmbunătăţită a programului Prima Casă ar putea avea efecte pozitive asupra economiei în general şi asupra sectorului construcţiilor în particular,” declară Ioan Ţiţeiu. 

    Anul trecut Arcon a vândut peste 900 mii de mp de termosistem Arco, pe fondul unei creşteri a pieţei de termoizolaţii de circa 10 procente, datorată, în principal, termoizolărilor în regim privat. „În 2014, livrările din Bucureşti şi Sfântu-Gheorghe ne-au ajutat la eficientizarea costurilor de transport. Ritmul termoizolarii în România este însă lent, dat fiind că din cele peste 80 de mii de blocuri construite înainte de 1990, luate în calcul pentru îmbunătăţirea confortului termic, au fost reabilitate până în prezent mai puţin de 2000,” declară Sorin Cristea, director de vânzări Arcon.

    La jumătatea anului trecut, grupul a lansat sub propria marcă Arco o noua gama de adezivi de gresie şi faianţă, gleturi, şape, mortare de zidărie şi adezivi pentru termosisteme

    În 2014, Arcon Amvic si Arcon Corina Gealan şi-au îmbunătaţit performanţele economice în urma aplicării planului de rentabilizare derulat după preluare. Cele două companii au înregistrat EBITDA pozitiv la finalul lui 2014, reuşind să-şi acopere cheltuielile de exploatare. „La nivel de personal am reuşit o serie de reconversii profesionale, în încercarea noastră de a păstra personalul prezent în fabrici la momentul achiziţionării acestora, aproximativ 60 de angajaţi. Exportul către Franţa, Germania, Belgia sau Italia a fost, în ultimii ani, un colac de salvare pentru întreaga industrie a tâmplăriei PVC şi aluminiu. „Rezidenţialul din România încă nu poate susţine industria de tâmplărie”, declară Ioan Ţiţeiu.

    Cererea internă de membrane a scăzut în 2014 cu aproximativ 10 procente, în raport direct cu contracţia pieţei de construcţii, pe fondul stopării investiţiilor publice. Pe segmentul hidro şi termoizolărilor, piaţa în 2014 a scăzut dramatic tocmai în lunile de plin sezon pentru acest sector, din august până în noiembrie, din cauza sistării finanţărilor publice, anterior alegerilor din toamnă. Situaţia geopolitica din Ucraina a creat instabilitate în zona, fapt ce a impactat negativ consumul şi mediul de afaceri,” declară Ioan Ţiţeiu.

    „Piaţa de membrane la export s-a diminuat şi în alte tări unde politicul a contat mai mult decât ar fi normal, Grecia de exemplu,” declară Ioan Ţiţeiu. În prezent brandul de membrane Arco se află pe pieţe ca Bulgaria, Grecia, spaţiul fostei Iugoslavii, Malta, Cipru, Ungaria, Cehia, Slovacia etc.

    Din perspectiva consumului de membrane hidroizolante România este o piaţă evoluată, similară cu pieţele din Vest. Aici consumul de membrane cu elastoplastomeri este aproape exclusiv. „Din zona CSI intră însă membrane de calitate inferioară, produse în fabrici care folosesc bitumul oxidat, tehnologie uitată de mult în Europa. Marea problemă este că aceste membrane sunt aparent ieftine, dar au garanţie de doar 2-3 ani, nu de 10 ani precum cele cu elastoplastomeri. Majoritatea acestor produse nu respectă standardele europene, nici caracteristicile din fişele tehnice de produs, şi uneori aceste membrane nu sunt nici măcar insoţite de declaraţii de performanţă. În aceste cazuri, cel mai rău iese consumatorul român pentru că nu ştie ce cumpără în realitate. Lipsa unor controale care să vizeze calitatea produselor comercializate pe piaţa internă a materialelor de construcţii, şi nu numai, duce la scăderea duratei de viaţă a lucrărilor realizate cu astfel de materiale,” declară Sorin Cristea.

    Anul trecut grupul Arcon a înregistrat o cifră de afaceri totală de 35,5 milioane de euro, din care export peste 4 milioane de euro şi un profit brut de 1,25 milioane de euro. Exporturile grupului sunt constituite din membranele cu elastoplastomeri produse la Sfântu Gheorghe şi din tâmplăria PVC şi aluminiu procesată în fabrica din Bucuresti.

    Investiţiile din 2014 s-au ridicat la puţin peste 0,5 milioane euro. Pentru 2015 valoarea investiţiilor poate atinge 2 milioane de euro. „În prezent operăm cu două linii de polistiren la Sfântu Gheorghe şi una la Bucureşti. Intenţia noastră este relocarea unei linii din Sfântu Gheorghe la Cluj sau la Craiova. În ambele locaţii avem deja discuţii avansate pentru amplasamente. Este vital pentru orice companie din industria noastră să acopere cât mai bine teritoriul României,” declară Ioan Ţiţeiu.

    Arcon are 250 de angajati specializaţi în sectorul industrial şi de construcţii. Grupul deţine compania Arcon, înfiinţată în anul 1994 la Sfântu Gheorghe, cea mai mare companie românească producătoare de membrane bituminoase cu elastoplastomeri pentru hidroizolaţii. O altă direcţie de dezvoltare industrială reprezintă producţia de polistiren expandat, în prezent acesta deţine una dintre cele mai mari şi mai moderne capacităţi de producţie la nivel naţional, cu o fabrică la Sfântu Gheorghe şi una la Bucuresti .O a treia direcţie de business a este compania Arcon Corina Gealan, specializată în producţia de tamplărie PVC şi aluminiu. Din 2011 grupul produce tencuieli decorative şi vopsele la Sfântu Gheorghe, iar din 2014 vinde propria marcă de mortare uscate şi adezivi sub brandul Arco.

  • Preşedinte din Duma de Stat: Moscova are mai multe drepturi să pretindă Crimeea decât are Londra în privinţa Insulelor Falkland

    “Daţi-mi voie să reamintesc Londrei că Crimeea este mai îndreptăţită să pretindă statutul de teritoriu rus decât sunt Insulele Falkland la statutul de teritoriu britanic”, a scris Puşkov pe Twitter.

    “Londra ar trebui să ia o pauză şi să ia un Twix. Toate sondajele occidentale desfăşurate în Crimeea arată că o majoritate absolută a locuitorilor din Crimeea susţine alipirea la Rusia”, a continuat el.

    Ministrul britanic de Externe, Philip Hammond, a cerut Rusiei, duminică, să returneze Crimeea Ucrainei.

    “Mesajul nostru pentru Rusia este consecvent şi clar: anexarea Crimeei a fost ilegală şi ilegitimă în martie 2014 şi rămâne ilegală şi ilegitimă în martie 2015. Rusia trebuie să returneze Crimeea Ucrainei”, a declarat Hammond duminică, la un an de la anexarea peninsulei de către Rusia.

    Majoritatea parlamentară din Duma de Stat a reacţionat vehement la această declaraţie. “Crimeea face parte din Rusia din martie 2014. În acest sens, nu este nicio diferenţă între Crimeea şi Kamceatka, de exemplu”, a declarat duminică vicepreşedintele grupului parlamentar Rusia Unită, Franţ Klinţevici.

    Insulele Falkland sunt un arhipelag din sudul Oceanului Atlantic care face parte de facto din Marea Britanie. Drepturile Marii Britanii asupra acestor insule sunt însă contestate de Argentina. Un conflict militar a izbucnit între cele două ţări pe tema insulelor Falkland în 1982. Argentina a fost învinsă, dar continuă să aibă pretenţii teritoriale asupra arhipelagului.

     

  • Tsipras: Greciei îi va fi imposibil să achite sumele datorate creditorilor în următoarele săptămâni

    În scrisoarea obţinută de Financial Times, Tsipras arată că guvernul său va fi obligat să aleagă între achitarea tranşelor din împrumutul luat în 2010 de la creditorii internaţionali şi continuarea cheltuielilor sociale.

    Premierul grec acuză Banca Centrală Europeană (BCE) pentru că a limitat capacitatea Greciei de a emite obligaţiuni pe termen scurt, precum şi autorităţile care supraveghează programul de bailout încheiat în urmă cu cinci ani pentru că refuză să acorde ultima tranşă din împrumutul de 240 de miliarde de euro.

    “Dat fiind că Grecia nu are acces pe pieţele financiare, şi având în vedere creşterile în decursul primăverii şi verii a obligaţiilor pe care le avem pentru plata datoriei… trebuie să fie clar că restricţiile speciale ale BCE, combinate cu întârzieri ale acordării unor noi tranşe din pachetul de bailout fac imposibilă pentru orice guvern achitarea datoriei”, a arătat Tsipras în scrisoarea trimisă lui Merkel în 15 martie.

    Grecia a semnat în 2010 un acord de finanţare în valoare de 240 de miliarde de euro cu UE, BCE şi Fondul Monetar Internaţional, din care mai poate accesa o tranşă de 7,2 miliarde de euro. Creditorii Greciei au condiţionat însă acordarea acestor fonduri de adoptarea unor reforme concrete de către guvernul elen în sensul limitării cheltuielilor bugetare.

    Îngrijorările privind incapacitatea guvernului de a plăti salariile şi pensiile în această lună, precum şi posibilitatea ca Grecia să rămână fără lichidităţi până la finalul lunii aprilie au crescut în ultima perioadă, în lipsa unui acord definitiv între guvernul de la Atena şi creditorii săi externi.

    “Prin această scrisoare, te îndemn să nu permiţi ca o problemă mică de flux de capital şi o anume inerţie instituţională să se transforme într-o problemă mare pentru Grecia şi pentru Europa”, a scris Tsipras în documentul adresat lui Merkel.

    În prezent, datoria externă totală a Greciei este de aproximativ 315 miliarde de euro.

    În urma întâlnirii de săptămâna trecută dintre premierul grec şi liderii europeni, Merkel a anunţat că Grecia s-a angajat să trimită “în curând” o listă cu reforme concrete către creditorii săi internaţionali, pentru a grăbi negocierile referitoare la rezolvarea problemei finanţării statului elen.

    Potrivit înţelegerii încheiate în luna februarie între Grecia şi creditorii săi, forma finală a listei cu reforme pe care guvernul elen urmează să le adopte trebuie aprobată de creditorii externi până la finalul lunii aprilie.

    În luna februarie, miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au ajuns la un acord cu guvernul grec pentru prelungirea pachetului de ajutor financiar cu patru luni. În schimb, creditorii internaţionali au cerut Greciei să implementeze mai multe reforme fiscale şi economice în schimbul deblocării de noi tranşe din împrumut, însă guvernul condus de Alexis Tsipras refuză să accepte măsuri austere.

    Merkel şi Tsipras se întâlnesc din nou luni seară, la Berlin, pentru a discuta situaţia Greciei.

  • Iohannis şi Ponta, la prezentarea bilanţului Ministerului Afacerilor Interne

    Şedinţa de evaluare a activităţii desfăşurate de Ministerul Afacerilor Interne în 2014 a început la ora 11.00 şi se desfăşoară în sistem videoconferinţă, cu reprezentanţii tuturor structurilor teritoriale ale MAI şi ai instituţiilor prefectului.

    Alături de vicepremierul Gabriel Oprea, ministrul Afacerilor Interne, la prezidiu sunt preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Victor Ponta.

    La şedinţa de evaluare a activităţii Ministerului Afacerilor Interne participă şi ministrul Apărării, Mircea Duşa, şeful SRI, Eduard Hellvig, şi adjunctul acestuia, Florian Coldea, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, şi şeful interimar al DIICOT, Giorgiana Hosu.

  • Tânăra de 28 de ani care vinde cele mai scumpe apartamente din Bucureşti

    Andreea Comşa povesteşte cum a ajuns în domeniul imobiliar din întâmplare, cum o tranzacţie i-a schimbat viaţa şi cum a ajuns ca acum, la 28 de ani, să aibă o agenţie imobiliară cu 12 angajaţi.

    “Cine a «făcut» imobiliare şi a prins gustul, foarte greu renunţă la domeniu, rămâne nostalgic,“ spune Andreea Comşa, care, fără să fie războinică, este tenace. În ultimul an de liceu venea aproape în fiecare sfârşit de săptămână cu autocarul de la Sibiu la Bucureşti pentru meditaţii, iar în al doilea an de facultate s-a angajat.

    Când şi-a luat licenţa la SNSPA avea deja câţiva ani buni de muncă şi câştigase un comision de peste 50.000 de euro la o tranzacţie pentru care lucrase şapte luni; un an mai târziu, înfiinţa Premier Estate. La 28 de ani conduce propria agenţie imobiliară, are 12 angajaţi, şapte proiecte pentru care firma sa este vânzător exclusiv şi este în negocieri cu doi dezvoltatori pentru alte două proiecte. Dacă bate palma pentru noile proiecte, alţi patru oameni vor intra anul acesta în echipă.

    Faţă de liderii pieţei imobiliare, Premium Estate are o cifră de afaceri de zece ori mai mică, dar şi ratele de creştere sunt mai mari. În 2014, firma a ajuns la 300.000 de euro, cu o marjă de profit de 20%, în creştere faţă de 2013, când cifra de afaceri a companiei a fost de 250.000 de euro.

    „Lucrurile merg mult mai bine decât acum câţiva ani. În 2014 au fost date semnale pozitive, drept dovadă că multe proiecte rezidenţiale au început, proiecte de o calitate mai bună, în zone mai bune“, spune Andreea Comşa. În perioada în care criza era la apogeu, povesteşte ea, şi partea leului reve-nea vânzărilor de apartamente prin programul Prima casă, s-au dezvoltat proiecte în zone ca Popeşti-Leordeni, Militari, pentru că şi dezvoltatorii trebuia să se încadreze în preţurile mici.

    Acum însă, mai mulţi dezvoltatori vor să înceapă proiecte în zone centrale sau în nordul Capitalei; au deja terenurile, pentru că rar se mai fac acum tranzacţii în zone considerate bune pentru proiec-tele rezidenţiale. „Oamenii care stăteau cu terenurile în portofolii trec acum la dezvoltări. Unii s-au gândit dar nu-şi găsesc curajul, alţii sunt deja pregătiţi“, spune tânăra antreprenoare.

    De fapt, în piaţa rezidenţială a Capitalei începând de anul trecut, este mai mult freamăt decât oricând după 2008. Dovadă şi faptul că din 291 de proiecte rezidenţiale noi (construite după 2006) disponibile la vânzare, 79 au fost finalizate anul trecut, arată o analiză a HomeFinders, care cu-prinde proiectele disponibile pe piaţă la vânzare, deja finalizate sau în curs de livrare, în zona de Centru-Nord a Bucureştiului.

    Aici sunt disponibile 291 de blocuri construite în ultimii ani, iar cele mai multe dintre ele sunt proiecte de mici dimensiuni, care au sub 50 de unităţi. Aproximativ 78% din totalul de proiecte noi cu unităţi la vânzare din zona Centru-Nord a Bucureştiului este concentrat în zona de nord. „2015 marchează o extindere rapidă a pieţei rezidenţiale, dar mai matură faţă de perioada 2006-2008. Ur-mează startul mai multor proiecte de dimensiuni mari, inclusiv cu peste 1.000 de unităţi fiecare, care vor fi realizate în mai multe etape de dezvoltare“, spune Matei Malos, managing partner la Home-Finders.

  • Atanasiu: PNL va vota cu bilele la vedere şi votul va fi filmat, în cazurile Vâlcov, Şova, Nicolescu

    “Noi o să votăm pentru ridicarea imunităţii, respectiv pentru începerea urmăririi penale pentru toţi parlamentarii şi pentru domnul deputat şi pentru cei doi domni senatori (…) Am discutat să vedem care este soluţia tehnică pe care o găsim pentru a filma votul parlamentarilor PNL şi a-l pune pe site-ul partidului, în aşa fel încât să nu mai avem discuţii ulterioare despre modul în care s-a votat (…). Grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal au hotărât să facă un vot la vedere, să arate bilele, ei să fie filmaţi în momentul în care votează şi apoi să punem pe site-ul partidului acest vot”, a spus vicepreşedintele PNL la RFI.

    De asemenea, Atanasiu s-a pronunţat pentru o “procedură mai facilă de începere a urmăririi penale, respectiv de arestare în cazul celor care sunt în Parlament”, pentru aceasta fiind necesar eliminarea “filtrului parlamentar” în cazul miniştrilor senatori sau deputaţi.

    Senatul şi Camera Deputaţilor au în lucru, săptămâna aceasta, trei cereri din partea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive, pentru deputatul liberal Theodor Nicolescu şi senatorii PSD Dan Şova şi Darius Vâlcov.

    Dacă în cazul lui Dan Şova, Comisia juridică a Senatului a emis, deja, un raport favorabil cererii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de reţinere şi arestare a senatorului PSD, următorul pas fiind votul în plen, în cazurile lui Nicolescu şi Vâlcov, cererile sunt abia în faza în care au ajuns la Senat ( cazul lui Darius Vâlcov) sau au fost transmise comisiei juridice, pentru începerea studiului, în vederea avizului (cazul lui Theodor Nicolescu).

     

  • SONDAJ: Americanii au mai multă simpatie pentru preşedinţii din seriale TV decât pentru Barack Obama

    Un sondaj Reuters-Ipsos realizat în luna martie a dezvăluit faptul că 54% dintre americani au o părere nefavorabilă faţă de Barack Obama, renumit pentru stilul său prezidenţial “cool” şi prudent, în timp ce 46% dintre respondenţi au avut o părere favorabilă.

    În schimb, invitaţi să îşi imagineze că David Palmer, personaj din serialul “24 de ore”, ar fi preşedinte, 89% dintre respondenţii care au urmărit acest serial produs de studiourile Fox şi inspirat din programele americane antiterorism au spus că ar avea o părere favorabilă despre preşedintele interpretat de actorul Dennis Haysbert.

    Preşedintele fictiv Jed Bartlet, un personaj interpretat de Martin Sheen în serialul “Viaţa la Casa Albă/ The West Wing” – simpatizat inclusiv de numeroşi democraţi care lucrează pentru administraţia Obama -, beneficiază de o părere favorabilă din partea a 82% dintre respondenţii care au urmărit acest serial produs de NBC.

    În universul întunecat din “Battlestar Galactica”, un serial SF difuzat de postul SyFy, preşedinta Laura Roslin, interpretată de actriţa Mary McDonnell, a primit 78% de opinii favorabile în rândul fanilor, datorită determinării sale în încercarea de a-şi readuce echipajul pe Pământ şi de a scăpa de Cylon-i, o gamă de roboţi umanoizi ucigaşi.

    Cu o societate americană puternic polarizată în jurul celor două partide istorice, este puţin probabil ca vreun preşedinte american adevărat să ajungă vreodată la aceste cote de popularitate ameţitoare, a declarat Tevi Troy, expert în istoria preşedinţilor americani şi autor al volumului “What Jefferson Read, Ike Watched and Obama Tweeted”, un studiu despre cultura populară de la Casa Albă din Washington.

    “Aproximativ jumătate dintre locuitorii acestei ţări vor fi predispuşi să îţi fie potrivnici, prin simpla lor raportare faţă de republicani şi democraţi”, a adăugat Tevi Troy.

    Spre deosebire de preşedinţii fictivi, care arată întotdeauna bine în faţa camerelor de filmat şi beneficiază de o sincronizare perfectă în momentele decisive, preşedinţii adevăraţi au adeseori probleme din aceste puncte de vedere.

    Republicanul Ronald Reagan, care a fost actor înainte de a intra în politică şi de a deveni, ulterior, preşedinte, a reprezentat o excepţie, spune Tevi Troy.

    “Angajaţii din departamentul său de comunicare au spus întotdeauna că Reagan era minunat, pentru că atingea întotdeauna chestiunile esenţiale”, a adăugat Troy, care a fost principalul consilier pe politică internă în administraţia preşedintelui republican George W. Bush.

    Şi preşedinţii fictivi cu o morală controversată au depăşit gradul de popularitate al lui Obama în acest sondaj realizat de Reuters-Ipsos.

    Dintre respondenţii care urmărează serialul “Scandal” produs de ABC, 60% au avut o părere favorabilă despre Fitzgerald “Fitz” Grant, preşedintele afemeiat şi mare consumator de alcool, interpretat de Tony Goldwyn.

    De asemenea, deja celebrul Frank Underwood din serialul “House of Cards” a obţinut un scor mai bun de popularitate decât Obama.

    În “House of Cards”, Frank Underwood, interpretat de Kevin Spacey, ucide un senator american care îşi pierduse cunoştinţa, abandonându-l într-un automobil într-un garaj închis, şi împinge o jurnalistă în faţa unei garnituri de metrou.

    Personajul uneltitor, interpretat magistral de Spacey, se bucură de simpatia a 57% din totalul respondenţilor care urmăresc acest serial politic produs şi difuzat de platforma online Netflix.

    Chiar şi Obama îl place pe Underwood. “Acest tip face ca multe lucruri să fie pur şi simplu executate”, a spus preşedintele Obama în timpul unei întâlniri din decembrie 2013 cu Reed Hastings, directorul executiv al platformei Netflix. “Mi-aş fi dorit ca lucrurile să fie atât de nemilos de eficiente”, a adăugat, în glumă, preşedintele Obama.

    A existat totuşi şi un rezultat în acest sondaj, realizat între 5 şi 19 martie, care ar putea să îi ofere o oarecare consolare lui Barack Obama: el este totuşi mai popular în rândul americanilor decât preşedintele rus Vladimir Putin.

    Aproximativ 76% dintre americani au o părere nefavorabilă despre Putin, potrivit acestui sondaj, în timp ce 24% dintre respondenţi au o părere favorabilă.

  • Marea Britanie vrea să participe la exerciţiile militare găzduite de România

    Discuţia a avut loc luni, la Palatul Victoria.

    “Oficialul britanic a manifestat interesul pentru consolidarea dialogului strategic cu România, mai ales în actualul context de securitate internaţională, precum şi pentru extinderea cooperării, inclusiv prin participarea militarilor britanici la exerciţiile găzduite de ţara noastră. Michael Fallon a exprimat, de asemenea, deschiderea pentru sprijinirea procesului de reformă a sectorului apărării în România”, se arată în comunicat.

    Cei doi au discutat şi despre evoluţiile în domeniul securităţii în vecinătatea de Est şi de Sud a Uniunii Europene, Ponta indicând că participarea României la dezvoltarea securităţii UE şi NATO rămâne o direcţie prioritară a politicii de apărare a ţării.

    Ministrul britanic al Apărării, Michael Fallon, efectuează, luni, o vizită la Bucureşti, în cadrul căreia se întâlneşte cu preşedintele Klaus Iohannis, cu premierul Victor Ponta şi cu omologul român, Mircea Duşa.

    Luni, Fallon, a spus, după întâlnirea cu ministrul Mircea Duşa, că Marea Britanie va participa cu trupe în cele două comandamente NATO care vor funcţiona în România, subliniind, totodată, că împărtăşeşte îngrijorarea privind securitatea pe Marea Neagră.

    El a mai anunţat că, în luna octombrie, unul dintre cele mai noi distrugătoare ale Marinei Regale Britanice se va afla la Constanţa.

     

  • Ameninţarea teroristă, la un nivel fără precedent în Franţa: ”Noi atacuri sunt inevitabile”

    “Ameninţarea este permanentă”, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului Apărării, sub acoperirea anonimatului. “Nu trece nicio zi fără o alertă, fără descoperirea unei reţele care încearcă să trimită persoane către Siria sau Irak, sau fără o intervenţie (a serviciilor de securitate). Numărul ţintelor a explodat. Sunt 2.000 sau 3.000, poate 4.000, de persoane identificate sau suspectate de intenţii criminale”, a declarat el.

    Nu toţi sunt amatori, a adăugat sursa citată, precizând că mulţi sunt foarte educaţi.

    Specialişti din Ministerul Apărării susţin că jihadiştii “folosesc cele mai bune tehnici de criptare şi disimulare” şi că serviciile de securitate fac eforturi “să ţină pasul”.

    Cele mai mari îngrijorări sunt legate de aproximativ 200 de persoane care s-au întors din tabere de antrenament sau zone de luptă controlate de Statul Islamic în Irak şi Siria.

    “Ei sunt total dezinhibaţi în ceea ce priveşte violenţa”, a declarat un alt oficial, tot sub acoperirea anonimatului.

    Serviciile de securitate îi plasează sub cea mai atentă supraveghere posibilă, dar resursele sunt limitate şi autorităţile sunt pe deplin conştiente că millitanţii ar putea aştepta ani întregi înainte de a acţiona.

    Aşa a fost cazul cu fraţii Kouachi, care au comis atacul de la revista Charlie Hebdo din ianuarie.

    Ei aveau legături de multă vreme cu reţelele jihadiste din Paris, iar unul dintre ei călătorise în Yemen pentru a se antrena, în 2011, dar au ieşit treptat din atenţia serviciilor de securitate după ce au rămas în umbră câţiva ani.

    Oficialii se tem, de asemenea, de competiţia între grupările militare care le-ar putea determina să comită acte şi mai brutale. “Al-Qaida trebuie să îşi restaureze prestigiul şi va încerca să concureze cu SI cu acţiuni complexe şi importante”, a declarat oficialul.

    El a subliniat ameninţarea din partea grupării Al-Qaida cunoscute sub numele de Khorasan, despre care se crede că plănuieşte un atac aerian de amploare. Unul dintre principalii membri ai acestei grupări este un expert francez în explozibili, David Drugeon, care ar fi supravieţuit unui atac al SUA cu avioane fără pilot, anul trecut.

    De la atacurile din ianuarie de la Paris, soldate cu 17 morţi, alerta teroristă se află la cel mai ridicat nivel, iar mii de poliţişti sunt mobilizaţi în zone sensibile, precum redacţii de presă sau sinagogi. Dar oficialii antiterorism susţin că acest lucru va contribui mult prea puţin la prevenirea unui atac.