Blog

  • miniMax Discount a ajuns la 12 magazine

    Fiecare magazin MiniMax implica o investitie de 750.000 euro, avand o oferta de 1.700 de produse pe o suprafata de vanzare de 1.000 mp, 6 case de marcat si 80 de locuri de parcare. Pe segmentul de discount mai sunt prezenti si operatori internationali, ca Plus Discount, Penny Market si XXL. Operatorii germani Plus si Penny, ce au intrat pe piata romaneasca de circa 2,5 ani au ajuns sa aiba acum retele de circa 50 de unitati fiecare.

  • Insule de vanzare de la 340.000 de euro

    Cele mai scumpe proprietati aflate la vanzare sunt localizate in Bora Bora (insula Motu Tane este disponibila pentru 27 milioane de euro) si Fiji (Insula Blue Lagoon costa 25 milioane de euro). Printre ofertele mai accesibile din punct de vedere al pretului de cumparare se numara Pearl Lagoon Island din cadrul Cook Islands – zona Pacificului de Sud (340.000 Euro) sau Blue Hole Caye in Belize, Caraibe (442.000 Euro). Preturile difera in functie de pozitionare – acces, dezvoltarea zonei (utilitati, infrastructura) si facilitatile existente

    „Promovam insule in America de Nord, Caraibe, America de Sud, Europa, Asia si Pacificul de Sud cu preturi incepand de la cateva sute de mii de euro pana la 27 de milioane de Euro”, a precizat Violeta Cernica, project manager in cadrul companiei. „ Sunt curios sa vad cine va fi primul proprietar roman al unei insule”, a spus la randul sau Valentin Ilie, CEO, Coldwell Banker Affiliates of Romania.

    Potrivit consultantilor companiei, cumparatorii de insule trebuie sa aiba in vedere urmatorii factori inainte de a face o astfel de achizitie:
    – pretul: reprezinta unul din cele mai importante criterii la cumpararea oricarui bun imobiliar;
    – localizarea: nu presupune doar pozitionarea propriu-zisa , ci si infrastructura si accesul la utilitati;
    – apa: poate parea un lucru comun, insa acessul la apa potabila este elemntul strict necesar de care depinde supravietuirea pe o insula. Regula generala este aceea ca resursele de apa sunt direct proportionale cu marimea insulei;
    – clima: cumparatorii trebuie sa studieze cu atentie clima din zona in care sunt interesati sa cumpere. In general, insulele oferite spre vanzare sunt situate in trei zone climatice: temperata, mediteraneeana si tropicala;
    – accesibilitatea: acest criteriu este corelat direct cu timpul pe care proprietarii sunt dispusi sa il investeasca pentru a ajunge la insula lor;
    – ancorarea: este crucial sa exite o buna ancorare pentru ca de cele mai multe ori singura modalitate de transport pana la insula este pe apa;
    – topografia: trebuie avut in vedere daca proprietarul prefera o insula plata sau una stancoasa;
    – infrastructura: se recomanda ca acest elemnt sa fie studiat cu atentie pentru ca dupa achizitie, daca nu exista strictul necesar trebuie facute noi investitii;
    – comunicatiile: este foarte important existenta unei infrastructuri de comunicatii
    pentru siguranta si situatiile de urgenta;
    – dreptul de proprietate: in unele tari acest drept este valabil doar pana la malul insulei si nu mai departe iar plaja apartine statului. Avocatii trebuie sa verifice cu atentie documentatia proprietatii pentru a vedea ce se poate dezvolta;

    Coldwell Banker a intrat pe piata locala la inceputul acestui an si are in prezent sase puncte de lucru: trei in Bucuresti si alte trei branchuri in tara (Ploiesti, Campulung Muscel si Brasov). Cu o istorie de 100 de ani, compania de origine americana este detinuta in prezent de Realogy Corporation, unul dintre cei mai mari francizori din domeniul imobiliar la nivel mondial. Prin reteaua sa, Coldwell Banker acopera 41 de tari cu 3.800 de birouri si peste 120.000 de brokeri.

  • 4% dintre oraseni au televizor LCD

    Vanzarile de televizoare LCD sau cu plasma au inregistrat cresteri foarte mari in ultimul an, procentul din populatia urbana care detine un astfel de televizor ajungand la 4%, conform unui studiu de piata realizat de SNA Focus in perioada iulie 2006 – iulie 2007, pe un esantion format din 325.000 de persoane din mediul urban. In plus, 5% dintre participantii la studiu au in plan sa-si cumpere un televizor cu ecran plat pana in iulie 2008.

    Strict pe partea de LCD-uri, estimarile in ceea ce priveste gradul de achizitie al acestui tip de televizoare se situeaza la un procent de 10% din populatia urbana. Din totalul posesorilor de televizoare cu ecran plat, majoritatea sunt femei, cu 62% din totalul vanzarilor, potrivit SNA Focus, in timp ce, la o clasificare dupa varsta, 54% din total sunt consumatori cu varsta cuprinsa intre 18 si 34 de ani.

    Decizia de cumparare a fost facuta in primul rand in functie de brand si de caracteristicile tehnice, 34% dintre consumatori clasificand aceste criterii de selectie ca fiind cele mai importante. Pentru 21% dintre participantii la studiul SNA Focus conteaza si publicitatea facuta de producatori acestor televizoare, in timp ce pretul a devenit un factor ceva mai lipsit de importanta – numai 12% dintre consumatori au cumparat un LCD sau o plasma dupa acest criteriu.

    In curand la (HD)TV
    Cum a luat LCD-ul fata plasmei

  • Minus la inceputul saptamanii

    Indicele BET a scazut aproape jumatate de procent dupa primele 15 minute de tranzactionare de luni, in timp ce BET-FI a pierdut 0,25%. Brokerii se asteapta la o noua corectie tehnica cel putin pentru primele doua zile de tranzactionare ale saptamanii.

    Incepand cu data de 19 decembrie, miercuri, drepturile de alocare din cadrul ofertei publice Transgaz vor putea fi tranzactionate, conform anuntului Raiffeisen Capital & Investment. Rambursarea banilor ramasi fara obiect in IPO Transgaz se va efectua tot saptamana aceasta, o parte dintre acestia fiind asteptati sa se intoarca in actiuni listate.

  • Secretele Cameliei Sucu, femeia cu cei mai multi bani cash din Romania

    Duminica, pe 16 decembrie, in cadrul emisiunii Business Magazin, difuzata la Pro Tv de la ora 10:00, Olivia Steer a aflat cum isi conduce afacerile si viata personala femeia cu cei mai multi bani cash din business-ul romanesc.

    Mai multe detalii, aici

  • Cum sa primesti un credit bancar fara sa misti un deget

    V-ati intrebat vreodata ce ati face in momentul in care banca la care sunteti dator s-ar oferi sa va acorde inca un credit fara sa-l solicitati? In mod normal, in momentul in care primesti un mesaj pe telefon prin care esti rugat „sa te prezinti la orice sucursala a bancii pentru a ridica cec-ul in valoare de xxxx euro, reprezentand contravaloarea creditului preaprobat“ ai putea crede ca este o gluma. In realitate, astfel de sms-uri sunt trimise propriilor clienti de catre Raiffeisen Bank care mizeaza pe nevoia crescuta de bani a populatiei mai ales in preajma Sarbatorilor de iarna.

    Conditiile de creditare sunt cunoscute de catre client imediat ce ajunge la banca si nu sunt deloc accesibile. Dobanda este destul de mare iar daca clientul vrea alte conditii trebuie sa urmeze calea „clasica”. Astfel, dobanda anuala efectiva (DAE) la un astfel de credit in valoare de 5.000 de euro este de 19.26% sau 22.97% daca aceeasi suma se acorda in lei. Nivel cu mult peste al altor imprumuturi din aceasta categorie.

    Click aici pentru mai multe detalii

  • Investitiile in energia eoliana raman deocamdata la nivel de intentie

    Ingrijorarile Uniunii Europene in privinta asigurarii necesarului de energie, determinate de preturile ridicate ale combustibililor, de problemele in aprovizionare si de incalzirea globala, cauzata de emisiile generate in mare parte de producatorii de energie, au determinat o promovare intensa a energiilor regenerabile, mai putin poluante si teoretic nelimitate. Printre acestea se numara energia eoliana, geotermala, biomasa sau cea solara.

    Unul dintre sectoarele in care Romania poate dezvolta capacitati noi si nepoluante de producere a eletricitatii din surse regenerabile este cel eolian, al carui potential teoretic se ridica la 14.000 MW instalati, cu doar 1.000 MW mai putin decat puterea instalata cumulata a tuturor producatorilor de energie la nivel national.

    "Inca nu a venit nimeni la noi sa ceara autorizatie de infiintare, desi multe companii spun ca intentioneaza sa investeasca in turbine eoliene. Multi inca fac studii, evaluari, masuratori", a declarat agentiei MEDIAFAX Nicolae Opris, vicepresedinte al Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE).

    Detalii aici

  • Bancile romanesti au acordat finantari de 500 mil. euro pentru oferta Transgaz

    Conform estimarilor, mai mult de doua treimi din subscrierile de 1,8 mld. euro realizate in oferta Transgaz reprezinta de fapt scrisori de garantie din partea bancilor custode in numele clientilor, in conditiile in care si fondurile straine au subscris pe baza de scrisori de garantie din partea custozilor internationali.

    Cele mai mari imprumuturi le-a acordat Raiffeisen Bank, banca prin care s-au derulat subscrierile, care a eliberat scrisori de garantie si linii de credit in valoare de peste 300 mil. euro potrivit acelorasi surse. Reprezentantii bancii nu au comentat aceasta cifra.

    "N-am nicio cifra privind nivelul finantarilor acordate pentru subscrierile de la Transgaz. E foarte complicat de estimat o suma, avand in vedere ca cei care si-au facut credite sau linii de credit n-au precizat ce vor face cu banii", a declarat Dana Ionescu, presedintele Raiffeisen Capital&Investment (RCI), societatea de brokeraj a Raiffeisen Bank, care a fost si principalul intermediar al ofertei Transgaz.

    Alte banci care au acordat finantari sau scrisori de garantie clientilor pentru a subscrie la Transgaz sunt Banca Transilvania, Bancpost, UniCredit Tiriac si BRD.

    Mai multe detalii, aici

  • Dobrogea, raiul energiei eoliene

    Dacian si Darius sunt acum pe val", spune ingandurat Gheorghe Tripon, dezvoltatorul afacerii cu energie eoliana Green Energy, care are instalata o turbina eoliana la Tulcea, despre doi dintre partenerii sai de afaceri, fratii Dacian si Darius Nath, care au vandut jumatate din planurile lor de dezvoltare catre compania italiana Enel. De fapt, miscarea fratilor Nath este una dintre cele mai visate optiuni de parteneriat de catre toti cei cativa dezvoltatori de proiecte pentru energie eoliana in Romania – care pot fi numarati pe degetele de la o mana.

    Motivele pentru care un partener international din domeniul energetic este asteptat cu sufletul la gura de investitori ar fi mai multe, dar doua sunt cele mai importante: faptul ca acesta le poate aduce forta financiara, dar si faptul ca ii poate "baga in fata" pentru achizitia de turbine eoliene noi.

    Marii producatori internationali de turbine (Vestas – Danemarca, GE – SUA, Siemens – Suedia, Mitsubishi – Japonia, Nordex – Germania, DEwind – Germania, Enercon – Germania, Fuhrlanderm – Germania, Gamesa – Spania, Suzlon – India) au liste de a steptare pe aproximativ trei ani, insa au si contracte-cadru semnate cu marile grupuri energetice internationale, carora le pot vinde turbine mai devreme. Gheorghe Tripon, care a cumparat pana acum o turbina second-hand si mai asteapta sosirea urmatoarelor doua peste doua luni – tot second-hand -, sintetizeaza simplu situatia: "Noi toti jucam in liga mica, dar ei (fratii Nath, care au intrat in parteneriat cu Enel – n.red.) au trecut in liga mare".

    "Noi toti" sunt aproximativ 50 de oameni de afaceri care s-au asociat de la doi pana la 20 intr-o afacere si au inceput cam din 2000 proiecte de dezvoltare eoliana: acum sunt instalate 22 de turbine in toata tara, dintre care 12 sunt ale fratilor Nath, una a Green Energy, una a Electrogrup, trei ale Rosal (compania controlata de Silviu Prigoana), una a Ileximp Baia Mare si patru ale Pentium Baia Mare (dintre care una a fost recent vanduta). Toti au aceleasi probleme: bancile nu prea le acorda credite pentru dezvoltare – fie ca aceasta inseamna achizitie de terenuri, fie de echipamente -, deoarece o astfel de afacere nu este de traditie in Romania si nu au acces la turbine.

    De asemenea, desi cativa dintre ei au dezvoltat proiecte in Baia Mare sau Bistrita (Ileximp, Blue Line), "tara fagaduintei" pentru acestia ramane Dobrogea. "Conform studiilor, dar si experientelor unor investitori, alte zone din tara unde este vant bun nu sunt rentabile; singura zona rentabila pentru energie eoliana este Dobrogea", spune Gheorghe Tripon, care s-a orientat catre energie cu trei-patru ani in urma, cand un prieten l-a rugat sa ii gaseasca o solutie de curent electric ieftin pentru a-si alimenta o fabrica de alcool.

    Dupa ce a analizat mult timp varianta cogenerarii, a ajuns la concluzia ca este destul de scumpa pentru posibilitatile lui materiale si a ajuns astfel la varianta centralelor eoliene, varianta cea mai abordabila din punct de vedere investitional. Si a inceput, ca toti ceilalti operatori de pe piata, prin concesionarea unui teren cu "vant bun" si a unei turbine eoliene, la mana a doua. "Achizitia second-hand nu a fost numai pentru ca asa vrem noi, ci pentru ca nu prea ai de unde sa cumperi turbine noi, ca mic investitor", spune directorul Green Energy, care a concesionat impreuna cu doua companii partenere (Blue Line si Electrogrup) o suprafata de 180 hectare de teren in comuna Valea Nucarilor, din judetul Tulcea.

    Fiecare dintre cei trei parteneri a instalat cate o turbina eoliana, planurile de viitor fiind insa mult mai mari. "Intentia noastra, in calitate de consortiu, pentru Valea Nucarilor, este sa facem un parc cu o putere de 60 MWh", spune Tripon. Aceasta inseamna ca toate trei grupurile care fac parte din consortiu vor instala minim 24 de turbine (daca ar fi noi, cu capacitate de 2,5 MW) si maxim 80 de turbine eoliene (daca turbinele vor fi la mana a doua, cum probabil vor fi, cu putere instalata de 750 KW).

    Deocamdata, pentru inceputul lui 2008, consortiul va mai instala 8 turbine in Valea Nucarilor, insa fiecare dintre cei trei mai are si alte planuri. Tripon mai are doua proiecte pe energie eoliana: unul in Tulcea, in comuna Valea Teilor, si altul in Constanta. Cele doua proiecte, ce ar trebui sa se intinda pe o suprafata de 300 hectare, presupun investitii de 100 de milioane de euro fiecare, insa Gheorghe Tripon s-a asociat cu mai multti investitori mici romani si germani pentru aceste dezvoltari.

  • Asa o sa arate criza

    Scenariul descris de Andrzei Saniewski, seful filialei poloneze a companiei, citat de publicatia Puls Biznesu, sustine ca mai intai vor creste dobanzile, astfel incat dobanda la creditele contractate in zloti, moneda locala, ar putea depasi 7%, ceea ce inseamna ca tot mai multe persoane vor intampina dificultati in a-si achita ratele catre banci.

    Din cauza cresterii continue a preturilor de pana in prezent, ei se simt in siguranta acum, fiindca daca ar fi nevoiti sa-si vanda casele, ar achita datoria catre banca si ar mai ramane si cu ceva bani. Pentru anul viitor se estimeaza insa o scadere de 15% a preturilor caselor, ceea ce va determina dificultati in vinderea unor proprietati pe o piata in scadere.

    Bancile vor fi nevoite atunci sa constituie provizioane tot mai mari pentru creditele neachitate. Saniewski a amintit ca Franta, Spania si Marea Britanie s-au confruntat cu aceleasi probleme dupa un boom imobiliar. ”Perceptia generala in Polonia este ca prosperitatea va dura pentru totdeauna. Nu va fi asa. Va urma un declin”, considera Andrzei Saniewski.

    El si-a manifestat ingrijorarea pentru faptul ca bancile nu fac eforturi sa se asigure impotriva unei crize. AIG United Guaranty a inceput sa opereze de cateva luni in Polonia, dar nu a reusit sa castige decat un client, din cauza conditiilor dure solicitate de companie.

    Astfel, regula de baza este ca nu sunt asigurate creditele a caror valoare initiala a depasit valoarea imobilului achizitionat si ipotecat. In Polonia sunt banci care ofera credite de pana la 130% din valoarea imobilelor, in timp ce in tarile occidentale un procent de 95–97% este considerat acceptabil.

    In plus, AIG nu asigura creditele acordate persoanelor cu venituri mici sau in alte monede decat cea locala. Michal Wydra, reprezentantul Asociatiei Poloneze a Bancilor, admite ca rata respectiva este ridicata, dar spune ca se intampla foarte rar sa se acorde credite cu o valoare mai mare de 100% din valoarea imobilului, si nu oricaror persoane. In privinta finantarilor in valuta, Wydra a spus ca, din cauza unor restrictii, acestea nu mai sunt atat de populare cum erau cu cativa ani in urma. In prezent, conform datelor furnizate de Biroul de Credit, pentru mai putin de 2% din totalul creditelor din Polonia ratele sunt achitate cu intarziere.