Blog

  • Zgonea: Structurile de securitate nu au instrumente şi au nevoie urgent de legea Big Brother

    Zgonea a fost întrebat cum vede parcursul legilor Big Brother şi a cartelelor pre-pay, declarate neconstituţionale, dar în cazul cărora de doreşte adoptarea unei noi forme. ”Evenimentele care sunt în proximitatea graniţelor României, dar şi în zona europeană, ne obligă să facem această lege repede, atât legea retenţiei datelor, să o modificăm, cât şi celebra lege a cartelelor pre-pay, cum o denumim noi. Ele sunt obligatorii pentru România”, a afirmat Zgonea.

    El a afirmat că serviciile de informaţii şi cele din zona de securitatea naţională au nevoie de ”instrumente să-şi facă treaba cu profesionalism”, în condiţii de constituţionalitate.

    Zgonea a evitat să se pronunţe în momentul în care a fost întrebat dacă susţine ideea ca accesul la datele reţinute de operatori să se facă cu un mandat de la judecător sau fără.

    ”Aceste două legi (Big Brother şi a cartelelor pre-pay, n.r.) sunt urgente şi necesare pentru ca sistemul de siguranţă naţională să funcţioneze la parametrii cu care suntem obişnuiţi. Suntem cea mai sigură şi cea mai stabilă ţară din regiune, suntem respectaţi pentru această chestiune şi ele sunt rezultatul unor instrumente şi unor acţiuni pe care le-au făcut sistemele noastre de siguranţă naţională pe baza legilor pe care noi le-am votat aici, pentru că dacă nu le dai instrumente, ei nu au cum să facă acest lucru”, a mai afirmat Zgonea.

    Preşedintelui Camerei Deputaţilor i s-a menţionat că au fost declaraţii ale unor reprezentanţi din sistemul de siguranţă naţională care au susţinut că există instrumentele necesare pe actualul cadru normativ. ”Nu există instrumentele necesare pe actualul cadru normativ. De aceea această lege a fost cerută atât de partenerii noştri care sunt în NATO, cât şi în UE. Există o problemă pe care noi o avem şi ea se numeşte o breşă de securitate”, a răspuns Zgonea.

    El fost întrebat care ar fi orizontul de timp în care aceste legi să fie adoptate în Parlament. ”Părerea mea este că la finele lunii februarie trebuie să fie aprobate”, a replicat preşedintele Camerei.

    De asemenea, el a menţionat că va trebui să existe o decizie şi la nivelul CSAT pe acest subiect.”În funcţie de priorităţi, în funcţie de urgenţe, Guvernul şi cei care sunt membri în CSAT vor lua o decizie, pentru că este o chestiune de siguranţă naţională a statului român şi de credibilitate atât în structurile euro-atlantice, cât şi în UE. Dacă stabili ca prioritate să mergem într-un ritm accelerat prin cele două camere vom merge aşa, dacă se va stabili angajarea răspunderii Guvernului, vom merge pe acel principiu”, a mai afirmat Zgonea, susţinând însă că este nevoie de dialog pe acest subiect în societate.

    Preşedintele Camerei a fost întrebat dacă în CSAT se poate decide cu privire la cele două legi. ”Se discută, păi, legea cu privire la siguranţa naţională s-a stabilit în CSAT, nu o stabilim noi (…) acolo se stabilesc anumite forme”, a mai afirmat Zgonea.

    De asemenea, el a fost întrebat dacă există varianta angajării răspunderii Guvernului pe aceste legi.”Din punct de vedere constituţional, da. Eu cred că nu va fi aşa şi va fi procedura normală. Din ceea ce ştiu toate partidele doresc o dezbatere deschisă”, a menţionat Zgonea.

    Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii a stabilit recent ca legea “Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite să fie repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, directorul SRI, George Maior susţinând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste.

     

  • ANALIZĂ: Dezvoltatori – Orice facilitate în plus la “Prima Casă” ajută, dar vânzările nu vor exploda

    “Este de urmărit cum va putea fi pusă în practică această liberalizare fără a îngreuna sistemul – din declaraţiile ministrului Finanţelor, măsura se aplică numai pentru cei care fac un upgrade al locuinţei curente (de la garsonieră, la două camere). Înainte de a o implementa, autorităţile ar trebui să ia în calcul cât mai serios capacitatea sistemului de a urmări un astfel de proces fără a pune obstacole în faţa demersurilor cumpărătorilor. În al doilea rând, se poate crea un precedent – poate sunt clienţi care au achiziţionat un apartament de două camere la periferie printr-un credit Prima Casă, iar acum, şi-ar dori să schimbe locuinţa cu o unitate similară, dar într-o zonă mai bună a oraşului. Pentru această categorie, de ce nu s-ar putea face această modificare?”, a declarat pentru MEDIAFAX Alina Necula, directorul de marketing şi vânzări al dezvoltatorului rezidenţial Adama Group.

    În ceea ce priveşte implicaţiile pe care o astfel de măsură le-ar avea asupra pieţei, ea spune că vor exista clienţi pe acest segment, dar, dată fiind tendinţa generală de creştere a numărului de tranzacţii, nu crede că această categorie va ocupa o pondere extrem de ridicată per total.

    În plus, ea precizează că băncile au lansat programe standard de creditare care concurează programul “Prima Casă”, devenind mult mai avantajoase pentru cei care îşi permit plata unui avans mai mare la început.

    “Astfel, chiar şi în ultimul an, programul guvernamental s-a adresat exclusiv celor care sub nicio formă nu şi-au permis un avans mai mare de 5% şi un astfel de target va avea şi această măsură. Altfel, clienţii se orientează spre creditarea standard. Este un lucru lăudabil faptul că Guvernul ia în calcul măsuri pentru a susţine populaţia să achiziţioneze o locuinţă şi acest avantaj suplimentar nu are de ce să dăuneze pieţei. Totuşi, în acest sens, ar putea să îşi îndrepte atenţia spre un alt aspect care ar susţine în mod clar dezvoltările imobiliare – extinderea plafonului de TVA 5% peste limita de 385.000 lei de acum, de exemplu”, a adăugat Necula.

    Ministrul Finanţelor Publice, Darius Vâlcov, a anunţat miercuri că Guvernul va discuta la sfârşitul lunii februarie un proiect de act normativ pentru modificarea programului “Prima Casă”, care să permită, printre altele, proprietarilor de locuinţe să poată cumpăra, în acest program, locuinţe mai mari, dacă vând proprietatea pe care o deţin în prezent.

    Vâlcov a dat ca exemplu de modificare includerea în program a persoanelor care au o locuinţă, dar doresc să cumpere una mai mare, precizând că proprietarii de imobile vor putea lua parte la program în condiţiile în care vând imobilul deţinut.

    “Orice lege, orice facilitate care vine în ajutorul pieţei rezidenţiale sunt binevenite. Prima Casă oricum are un plafon limitat, care a avut ca efect dezvoltarea de proiecte de calitate inferioară, şi nu doar din punct de vedere al finisajelor, ci şi din cel al structurii. Nu poţi să construieşti cu 300 de euro metrul pătrat şi să vinzi cu 600 de euro metrul pătrat, e clar că ceva nu e în regulă acolo. Dacă va fi extins, clienţii vor avea acces şi la apartamente mai scumpe şi mai mari, în zone mai bune, nu doar în Popeşti Leordeni sau alte zone limitrofe oraşului”, a declarat pentru MEDIAFAX Andreea Comşa, managing director Premier Estate Management.

    În opinia sa, clienţii vor putea accesa un credit mai mare şi astel, vor viza locuinţe de calitate superioară, ceea ce va duce la creşterea calităţii dezvoltărilor.

    “Deja se vede faptul că dezvoltatorii au început să construiască în locaţii mai bune, dar încă sunt presaţi de TVA de 5%. Dacă plafonul pentru TVA de 5% s-ar extinde la 100.000 de euro (380.000 lei, în prezent, n.r.), ar fi mai multe dezvoltări de locuinţe, cu efecte în economie, deoarece consumul va creşte”, a arătat Comşa.

    Chiar dacă măsura este salutată de jucătorii de pe piaţa rezidenţială, aceştia nu au aşteptări prea mari în ceea ce priveşte vânzările de locuinţe.

    “Din punct de vedere al programului Prima Casă, orice extinderea a ariei de aplicare este binevenită. Nu cred că va genera o explozie pe piaţă, dar cu siguranţă este foarte bine. În general upgradării (cei care se mută de la o locuinţă mai mică la una mai mare, n.r.) şi cei care îşi permit o locuinţă mai mare pot să acceseze un credit ipotecar în lei, iar băncile şi-au adaptat oferta foarte bine. Cei care vor beneficia de această măsură sunt cei care vor să se mute de la 2 la 3 camere”, a spus Gabriel Voicu, director divizia New Homes în cadrul companiei Coldwell Banker Affiliates of Romania.

    În ceea ce priveşte influenţa asupra dezvoltărilor de locuinţe, acesta consideră că pentru a modifica în vreun fel abordarea investitorilor în proiecte rezidenţiale măsura trebuie menţinută cel puţin 6-8 luni.

    “Este un lucru bun pentru că oricum cumpărătorii se îndreaptă în ultima perioadă spre locuinţe cu 3 camere, dat fiind diferenţa destul de mică de preţ faţă de cele cu 2 camere. Dar pe de altă parte, nu ştiu dacă ajută prea mult piaţa, pentru că băncile au ieftinit destul de mult creditele ipotecare în lei. Cei care au o casă şi o vând pentru a cumpăra una mai mare pot oricum să acceseze un credit ipotecar ieftin, dar cu avans de 15%. Măsura îi va ajuta pe cei care după ce au vândut o casă vor să rămână cu bani cash, având în vedere că pentru Prima Casă avansul este de 5%”, a declarat Antoanela Comşa, reprezentantul dezvoltatorului imobiliar Gran Via, implicat în construcţia mai multor proiecte rezidenţiale în Bucureşti.

    Plafonul de garanţii de stat pentru programul “Prima Casă” a fost fixat de Guvern la 2,5 miliarde lei pentru acest an, concomitent cu realocarea diferenţei rămase neutilizate de anul trecut.

    Până în toamna anului trecut, Fondul Naţional de Garantare pentru IMM a acordat aproximativ 126.200 de garanţii, contracte încheiate în perioada 2009-2014, valoarea finanţărilor susţinute fiind de circa 4,8 miliarde euro. În primele nouă luni de anul trecut, numărul de garanţii acordate în cadrul programului a fost de aproximativ 20.500, cu finanţări accesate în valoare de 736 milioane euro.

    Ulterior, Guvernul a suplimentat cu 400,5 milioane de lei a plafonului disponibil pentru emiterea de garanţii în cadrul programului, până la 31 decembrie 2014.

  • ANALIZĂ: Dezvoltatori – Orice facilitate în plus la “Prima Casă” ajută, dar vânzările nu vor exploda

    “Este de urmărit cum va putea fi pusă în practică această liberalizare fără a îngreuna sistemul – din declaraţiile ministrului Finanţelor, măsura se aplică numai pentru cei care fac un upgrade al locuinţei curente (de la garsonieră, la două camere). Înainte de a o implementa, autorităţile ar trebui să ia în calcul cât mai serios capacitatea sistemului de a urmări un astfel de proces fără a pune obstacole în faţa demersurilor cumpărătorilor. În al doilea rând, se poate crea un precedent – poate sunt clienţi care au achiziţionat un apartament de două camere la periferie printr-un credit Prima Casă, iar acum, şi-ar dori să schimbe locuinţa cu o unitate similară, dar într-o zonă mai bună a oraşului. Pentru această categorie, de ce nu s-ar putea face această modificare?”, a declarat pentru MEDIAFAX Alina Necula, directorul de marketing şi vânzări al dezvoltatorului rezidenţial Adama Group.

    În ceea ce priveşte implicaţiile pe care o astfel de măsură le-ar avea asupra pieţei, ea spune că vor exista clienţi pe acest segment, dar, dată fiind tendinţa generală de creştere a numărului de tranzacţii, nu crede că această categorie va ocupa o pondere extrem de ridicată per total.

    În plus, ea precizează că băncile au lansat programe standard de creditare care concurează programul “Prima Casă”, devenind mult mai avantajoase pentru cei care îşi permit plata unui avans mai mare la început.

    “Astfel, chiar şi în ultimul an, programul guvernamental s-a adresat exclusiv celor care sub nicio formă nu şi-au permis un avans mai mare de 5% şi un astfel de target va avea şi această măsură. Altfel, clienţii se orientează spre creditarea standard. Este un lucru lăudabil faptul că Guvernul ia în calcul măsuri pentru a susţine populaţia să achiziţioneze o locuinţă şi acest avantaj suplimentar nu are de ce să dăuneze pieţei. Totuşi, în acest sens, ar putea să îşi îndrepte atenţia spre un alt aspect care ar susţine în mod clar dezvoltările imobiliare – extinderea plafonului de TVA 5% peste limita de 385.000 lei de acum, de exemplu”, a adăugat Necula.

    Ministrul Finanţelor Publice, Darius Vâlcov, a anunţat miercuri că Guvernul va discuta la sfârşitul lunii februarie un proiect de act normativ pentru modificarea programului “Prima Casă”, care să permită, printre altele, proprietarilor de locuinţe să poată cumpăra, în acest program, locuinţe mai mari, dacă vând proprietatea pe care o deţin în prezent.

    Vâlcov a dat ca exemplu de modificare includerea în program a persoanelor care au o locuinţă, dar doresc să cumpere una mai mare, precizând că proprietarii de imobile vor putea lua parte la program în condiţiile în care vând imobilul deţinut.

    “Orice lege, orice facilitate care vine în ajutorul pieţei rezidenţiale sunt binevenite. Prima Casă oricum are un plafon limitat, care a avut ca efect dezvoltarea de proiecte de calitate inferioară, şi nu doar din punct de vedere al finisajelor, ci şi din cel al structurii. Nu poţi să construieşti cu 300 de euro metrul pătrat şi să vinzi cu 600 de euro metrul pătrat, e clar că ceva nu e în regulă acolo. Dacă va fi extins, clienţii vor avea acces şi la apartamente mai scumpe şi mai mari, în zone mai bune, nu doar în Popeşti Leordeni sau alte zone limitrofe oraşului”, a declarat pentru MEDIAFAX Andreea Comşa, managing director Premier Estate Management.

    În opinia sa, clienţii vor putea accesa un credit mai mare şi astel, vor viza locuinţe de calitate superioară, ceea ce va duce la creşterea calităţii dezvoltărilor.

    “Deja se vede faptul că dezvoltatorii au început să construiască în locaţii mai bune, dar încă sunt presaţi de TVA de 5%. Dacă plafonul pentru TVA de 5% s-ar extinde la 100.000 de euro (380.000 lei, în prezent, n.r.), ar fi mai multe dezvoltări de locuinţe, cu efecte în economie, deoarece consumul va creşte”, a arătat Comşa.

    Chiar dacă măsura este salutată de jucătorii de pe piaţa rezidenţială, aceştia nu au aşteptări prea mari în ceea ce priveşte vânzările de locuinţe.

    “Din punct de vedere al programului Prima Casă, orice extinderea a ariei de aplicare este binevenită. Nu cred că va genera o explozie pe piaţă, dar cu siguranţă este foarte bine. În general upgradării (cei care se mută de la o locuinţă mai mică la una mai mare, n.r.) şi cei care îşi permit o locuinţă mai mare pot să acceseze un credit ipotecar în lei, iar băncile şi-au adaptat oferta foarte bine. Cei care vor beneficia de această măsură sunt cei care vor să se mute de la 2 la 3 camere”, a spus Gabriel Voicu, director divizia New Homes în cadrul companiei Coldwell Banker Affiliates of Romania.

    În ceea ce priveşte influenţa asupra dezvoltărilor de locuinţe, acesta consideră că pentru a modifica în vreun fel abordarea investitorilor în proiecte rezidenţiale măsura trebuie menţinută cel puţin 6-8 luni.

    “Este un lucru bun pentru că oricum cumpărătorii se îndreaptă în ultima perioadă spre locuinţe cu 3 camere, dat fiind diferenţa destul de mică de preţ faţă de cele cu 2 camere. Dar pe de altă parte, nu ştiu dacă ajută prea mult piaţa, pentru că băncile au ieftinit destul de mult creditele ipotecare în lei. Cei care au o casă şi o vând pentru a cumpăra una mai mare pot oricum să acceseze un credit ipotecar ieftin, dar cu avans de 15%. Măsura îi va ajuta pe cei care după ce au vândut o casă vor să rămână cu bani cash, având în vedere că pentru Prima Casă avansul este de 5%”, a declarat Antoanela Comşa, reprezentantul dezvoltatorului imobiliar Gran Via, implicat în construcţia mai multor proiecte rezidenţiale în Bucureşti.

    Plafonul de garanţii de stat pentru programul “Prima Casă” a fost fixat de Guvern la 2,5 miliarde lei pentru acest an, concomitent cu realocarea diferenţei rămase neutilizate de anul trecut.

    Până în toamna anului trecut, Fondul Naţional de Garantare pentru IMM a acordat aproximativ 126.200 de garanţii, contracte încheiate în perioada 2009-2014, valoarea finanţărilor susţinute fiind de circa 4,8 miliarde euro. În primele nouă luni de anul trecut, numărul de garanţii acordate în cadrul programului a fost de aproximativ 20.500, cu finanţări accesate în valoare de 736 milioane euro.

    Ulterior, Guvernul a suplimentat cu 400,5 milioane de lei a plafonului disponibil pentru emiterea de garanţii în cadrul programului, până la 31 decembrie 2014.

  • Clienţii cu rată medie la bancă de 500-600 de franci plătesc cu cel puţin 300 de lei mai mult după aprecierea francului

    Faţă de miercuri, paritatea pentru francul elveţian anunţată de BNR a urcat cu 58,72 de bani, de la 3,7415 lei/franc.

    În acelaşi timp, euro a trecut de pragul de 4,5 lei, iar dolarul american a atins un maxim istoric (3,851 lei). Precedentul maxim pentru moneda elveţiană a fost înregistrat în urmă cu aproape trei ani şi jumătate, pe 11 august 2011, când francul a fost cotat la 4,0898 lei.

    Debitorii care au contractat de la bănci împrumuturi în franci elveţieni ar fi plătit pentru o rată medie de 500-600 de franci între aproape 1900 şi 2.250 lei pe lună, valori calculate la cursul de miercuri anunţat de BNR.

    În schimb, după creşterea bruscă înregistrată joi de, pentru aceeaşi rată suma de plată urcă la 2.200 – 2.600 de lei, astfel că de la o zi la alta au o datorie suplimentară de 300-350 de lei.

    Decizia Băncii Naţionale a Elveţiei de a nu mai păstra plafonul minim de 1,2 franci pe euro a avut ca efect aprecierea monedei elveţiene cu până la 41% pe pieţele externe.

    După anunţarea cursurilor valutare de către BNR, cotaţiile la casele de schimb ale băncilor se situau între 4,40 lei/franc la Credit Europe Bank şi 5,0550 lei/franc la Leumi Bank.

    Cele mai mari trei bănci din sistem afişau un curs de 4,5700 lei/franc (BCR), 4,4080 lei/franc (BRD) şi 4,700 lei/franc (Banca Transilvania).

    Bancpost avea afişată o cotaţie de 5,000 lei/franc după ora 13.00, CEC Bank de 4,700 lei/franc, Volksbank de 4,5880 lei/franc, ING – 4,4606 lei/franc, Intesa Sanpaolo Bank – 4,4570 lei/franc.

    Dintre băncile care mai au portofolii de credite în franci elveţieni, Raiffeisen Bank avea un curs de 4,4050 lei/franc, iar OTP Bank de 4,4251 lei/franc.

  • Clienţii cu rată medie la bancă de 500-600 de franci plătesc cu cel puţin 300 de lei mai mult după aprecierea francului

    Faţă de miercuri, paritatea pentru francul elveţian anunţată de BNR a urcat cu 58,72 de bani, de la 3,7415 lei/franc.

    În acelaşi timp, euro a trecut de pragul de 4,5 lei, iar dolarul american a atins un maxim istoric (3,851 lei). Precedentul maxim pentru moneda elveţiană a fost înregistrat în urmă cu aproape trei ani şi jumătate, pe 11 august 2011, când francul a fost cotat la 4,0898 lei.

    Debitorii care au contractat de la bănci împrumuturi în franci elveţieni ar fi plătit pentru o rată medie de 500-600 de franci între aproape 1900 şi 2.250 lei pe lună, valori calculate la cursul de miercuri anunţat de BNR.

    În schimb, după creşterea bruscă înregistrată joi de, pentru aceeaşi rată suma de plată urcă la 2.200 – 2.600 de lei, astfel că de la o zi la alta au o datorie suplimentară de 300-350 de lei.

    Decizia Băncii Naţionale a Elveţiei de a nu mai păstra plafonul minim de 1,2 franci pe euro a avut ca efect aprecierea monedei elveţiene cu până la 41% pe pieţele externe.

    După anunţarea cursurilor valutare de către BNR, cotaţiile la casele de schimb ale băncilor se situau între 4,40 lei/franc la Credit Europe Bank şi 5,0550 lei/franc la Leumi Bank.

    Cele mai mari trei bănci din sistem afişau un curs de 4,5700 lei/franc (BCR), 4,4080 lei/franc (BRD) şi 4,700 lei/franc (Banca Transilvania).

    Bancpost avea afişată o cotaţie de 5,000 lei/franc după ora 13.00, CEC Bank de 4,700 lei/franc, Volksbank de 4,5880 lei/franc, ING – 4,4606 lei/franc, Intesa Sanpaolo Bank – 4,4570 lei/franc.

    Dintre băncile care mai au portofolii de credite în franci elveţieni, Raiffeisen Bank avea un curs de 4,4050 lei/franc, iar OTP Bank de 4,4251 lei/franc.

  • Care sunt companiile preocupate să le asigure angajaţilor echilibrul între muncă şi viaţa personală

    „Companiile s-au convins că angajaţii fericiţi sunt mai productivi iar analiza rezultatelor programelor implementate a demonstrat-o de fiecare dată. În fiecare an, constatăm un interes tot mai mare pentru respectarea echilibrului între muncă şi destindere şi este important să contribuim cu toţii la popularizarea acestui concept”, a declarat Simona Nicolaescu, business owner Dynamic HR, organizatorul unui concurs de proiecte de motivare pentru firmele din România.

    În fiecare an, la sfârşitul lunii februarie, câteva zeci de companii care au activităţi pe piaţa locală participă la Gala companiilor implicate în viaţa echilibrată a angajaţilor la care îşi prezintă programele de dezvoltare a angajaţilor şi creştere a performanţelor lor.

    „Aceste programe vizează un număr consolidat estimat de peste 20.000 angajaţi de la companiile participante, în total, ceea ce indică interesul arătat de mediul de afaceri faţă de sănătatea emoţională a angajaţilor lor”, a declarat Simona Nicolaescu, business owner Dynamic HR, companie de  training şi consultanţă în domeniul resurselor umane cu peste 700 de manageri consiliaţi în ultimii trei ani şi cursuri livrate unui număr de 3.500 de angajaţi din zeci de companii.

    O a doua constatare este că, spre deosebire de anii trecuţi, când problema implicării în în viaţa echilibrată a angajaţilor era apanajul aproape exclusiv al departamentului de HR, de cel puţin un an, acest aspect este şi în atenţia conducerii executive, la nivel de CEO, inclusiv.

    „Managerii şi proprietarii de companii s-au convins că productivitatea echipei creşte odată cu gradul de fericire iar această creştere trebuie susţinută de la cel mai înalt nivel”, concluzionează Simona Nicolaescu.

  • Care sunt companiile preocupate să le asigure angajaţilor echilibrul între muncă şi viaţa personală

    „Companiile s-au convins că angajaţii fericiţi sunt mai productivi iar analiza rezultatelor programelor implementate a demonstrat-o de fiecare dată. În fiecare an, constatăm un interes tot mai mare pentru respectarea echilibrului între muncă şi destindere şi este important să contribuim cu toţii la popularizarea acestui concept”, a declarat Simona Nicolaescu, business owner Dynamic HR, organizatorul unui concurs de proiecte de motivare pentru firmele din România.

    În fiecare an, la sfârşitul lunii februarie, câteva zeci de companii care au activităţi pe piaţa locală participă la Gala companiilor implicate în viaţa echilibrată a angajaţilor la care îşi prezintă programele de dezvoltare a angajaţilor şi creştere a performanţelor lor.

    „Aceste programe vizează un număr consolidat estimat de peste 20.000 angajaţi de la companiile participante, în total, ceea ce indică interesul arătat de mediul de afaceri faţă de sănătatea emoţională a angajaţilor lor”, a declarat Simona Nicolaescu, business owner Dynamic HR, companie de  training şi consultanţă în domeniul resurselor umane cu peste 700 de manageri consiliaţi în ultimii trei ani şi cursuri livrate unui număr de 3.500 de angajaţi din zeci de companii.

    O a doua constatare este că, spre deosebire de anii trecuţi, când problema implicării în în viaţa echilibrată a angajaţilor era apanajul aproape exclusiv al departamentului de HR, de cel puţin un an, acest aspect este şi în atenţia conducerii executive, la nivel de CEO, inclusiv.

    „Managerii şi proprietarii de companii s-au convins că productivitatea echipei creşte odată cu gradul de fericire iar această creştere trebuie susţinută de la cel mai înalt nivel”, concluzionează Simona Nicolaescu.

  • Aprecierea record a francului a dus bursa elveţiană la cea mai drastică scăderere din ultimii 27 ani

    Acţiunile băncii Credit Suisse au scăzut cu 15,1%, în timp ce titlurile producătorului de ciment Holcim au coborât cu 11,6%. De asemenea, acţiunile producătorului de bunuri de lux Richemont au scăzut cu 14,7%, iar cele ale producătorului de medicamente Actelion, cu 14,3%.

    Mişcarea Băncii Eleveţiei, care a hotărât să eliminie plafonul minim de 1,2 franci pentru un euro, a inversat şi trendul marilor burse europene, care au trecut pe scădere. Astfel, indicele DAX al bursei din Frankfurt a coborât cu 0,5%, iar indicele FTSE al bursei din Londra a scăzut cu 0,6%.

    “Rata minimă de schimb valutar a fost introdusă într-o perioadă de supraevaluare excepţională a francului elveţian şi de incertitudine pe pieţele financiare. Moneda euro s-a depreciat cosiderabil faţă de dolarul american, ceea ce a determinat scăderea francului elveţian faţă de dolar. În această situaţie, banca a concluzionat că menţinerea ratei de schimb valutar pentru francul elveţian faţă de euro nu mai este justificată“, se arată într-un comunicat al Băncii Nationale a Elveţiei.

    Francul s-a apreciat cu până la 41%, la 85,17 centime pentru un euro, imediat după anunţul Băncii Naţionale a Elveţiei. Ulterior, moneda eleveţiană se tranzacţiona la 1,04135 unităţi pentru un euro la 11:43 (13;43 ora României) la Zurich.

    Banca centrală a Elveţiei a decis în luna septembrie a anului 2011 să nu permită aprecierea francului peste paritatea de 1,2 unităţi/euro.

    Analiştii apreciază că decizia a fost determinată de costurile mari presupuse de intervenţiile în piaţă pe care banca centrală le-a avut în ultimele luni, conform Financial Times.

    Presiunea pentru renunţarea la plafonul de schimb valutar a crescut în ultimele luni, în condiţiile în care speculaţiile potrivit cărora Banca Centrală Europeană va începe un program de achiziţii de obligaţiuni a dus la deprecierea monedei euro.

    Intervenţiile Băncii Naţionale pe piaţa valutară din ultimele zile trebuie să fi costat destul de mult, împingând instituţia spre decizia surpriză de astăzi. Date fiind presiunile puse pe cursul euro/franc, o încălcare accidentală a plafonului minim ar fi afectat mai serios credibilitatea băncii centrale“, a declarat Ipek Ozkardeskaya, analist al băncii Swissquote.

     

  • Aprecierea record a francului a dus bursa elveţiană la cea mai drastică scăderere din ultimii 27 ani

    Acţiunile băncii Credit Suisse au scăzut cu 15,1%, în timp ce titlurile producătorului de ciment Holcim au coborât cu 11,6%. De asemenea, acţiunile producătorului de bunuri de lux Richemont au scăzut cu 14,7%, iar cele ale producătorului de medicamente Actelion, cu 14,3%.

    Mişcarea Băncii Eleveţiei, care a hotărât să eliminie plafonul minim de 1,2 franci pentru un euro, a inversat şi trendul marilor burse europene, care au trecut pe scădere. Astfel, indicele DAX al bursei din Frankfurt a coborât cu 0,5%, iar indicele FTSE al bursei din Londra a scăzut cu 0,6%.

    “Rata minimă de schimb valutar a fost introdusă într-o perioadă de supraevaluare excepţională a francului elveţian şi de incertitudine pe pieţele financiare. Moneda euro s-a depreciat cosiderabil faţă de dolarul american, ceea ce a determinat scăderea francului elveţian faţă de dolar. În această situaţie, banca a concluzionat că menţinerea ratei de schimb valutar pentru francul elveţian faţă de euro nu mai este justificată“, se arată într-un comunicat al Băncii Nationale a Elveţiei.

    Francul s-a apreciat cu până la 41%, la 85,17 centime pentru un euro, imediat după anunţul Băncii Naţionale a Elveţiei. Ulterior, moneda eleveţiană se tranzacţiona la 1,04135 unităţi pentru un euro la 11:43 (13;43 ora României) la Zurich.

    Banca centrală a Elveţiei a decis în luna septembrie a anului 2011 să nu permită aprecierea francului peste paritatea de 1,2 unităţi/euro.

    Analiştii apreciază că decizia a fost determinată de costurile mari presupuse de intervenţiile în piaţă pe care banca centrală le-a avut în ultimele luni, conform Financial Times.

    Presiunea pentru renunţarea la plafonul de schimb valutar a crescut în ultimele luni, în condiţiile în care speculaţiile potrivit cărora Banca Centrală Europeană va începe un program de achiziţii de obligaţiuni a dus la deprecierea monedei euro.

    Intervenţiile Băncii Naţionale pe piaţa valutară din ultimele zile trebuie să fi costat destul de mult, împingând instituţia spre decizia surpriză de astăzi. Date fiind presiunile puse pe cursul euro/franc, o încălcare accidentală a plafonului minim ar fi afectat mai serios credibilitatea băncii centrale“, a declarat Ipek Ozkardeskaya, analist al băncii Swissquote.

     

  • Niţu: CSM ar trebui să avizeze orice proiect de lege care are legătură cu activitatea judiciară

    “Consiliul ar trebui să avizeze orice proiect de lege care, într-o anume modalitate, ar putea avea legătură cu activitatea judiciară”, a spus Tiberiu Niţu, după şedinţa de plen a CSM.

    Declaraţia procurorului general vine după ce, joi, în plenul Consiliului Superior al Magistraturii s-a discutat despre necesitatea ca CSM să fie consultat înainte de promulgarea Legii privind securitatea cibernetică.

    Referitor la instrumentele de care dispun autorităţile pentru a identifica infractorii, Tiberiu Niţu a spus că problema apare atunci când este vorba despre convorbiri telefonice pe care suspecţii le-au avut înainte de declanşarea unei urmăriri.

    “Sunt anumite categorii de infracţiuni pentru care, în vederea dovedirii faptelor infracţionale, este nevoie să accesezi ceea ce s-a întâmplat în trecut, pentru că pe viitor există instrumente foarte bune şi care ne sprijină foarte mult. Problema noastră vine pentru acele fapte care s-au întâmplat deja, şi aici avem nevoie de aceste instrumente, ca ele să fie potrivite”, a subliniat Niţu.

    Şi preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose, a declarat, după şedinţa plenului, că membrii CSM ar trebui să aibă un cuvânt de spus înainte de promulgarea legii privind securitatea cibernetică, precizând că un grup de lucru va analiza acest act normativ.

    “Am găsit necesar, atât pe Ordonanţa de Urgenţă 111/2011, cât şi pe modificarea la Legea 506/2004, să formulăm anumite observaţii, în aşa fel încât să aibă acces la un judecător, în aşa fel încât să fie analizate de un judecător. Cu privire la Legea securităţii cibernetice, noi am găsit de cuviinţă să dezbatem, într-un grup de lucru, în ce măsură avem posibilitatea să intervenim în faza în care este această procedură”, a spus Marius Tudose, întrebat despre propunerea făcută în şedinţa de plen a CSM de către judecătorul Horaţius Dumbravă.

    Întrebat în legătură cu promulgarea Legii securităţii cibernetice fără un aviz al CSM, Marius Tudose a spus: “Noi ne-am dori promulgarea legii cu condiţia ca, înainte de promulgare, CSM să aibă un cuvânt de spus în această chestiune”.

    Judecătorul Horaţius Dumbravă a susţinut joi, în şedinţa plenului, că CSM trebuie să susţină necesitatea autorizării prealabile a unui judecător pentru acces la datele necesare identificării unui abonat chiar şi de către un serviciu de informaţii sau alte instituţii publice.

    El a arătat că CSM ar trebui să ceară preşedintelui Klaus Iohannis, în funcţie de decizia pe care Curtea Constituţională o va da, să nu promulge proiectul de lege privind securitatea cibernetică şi să solicite Parlamentului să discute toate legile privind comunicaţiile electronice în regim de urgenţă, pentru a nu exista sincope de reglementare între aceste proiecte de lege.

    Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii a stabilit recent ca legea “Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite să fie repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, directorul SRI susţinând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste.

    Legea 82/2012, cunoscută drept legea “Big Brother”, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave. Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea “Big Brother” este neconstituţională.

    În 16 septembrie 2014, şi Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către CC, care a stabilit că dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil. De asemenea, Curtea a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.

    Senatul a adoptat, în 19 decembrie 2014, proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, care prevede constituirea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, coordonarea unitară a activităţilor acestui sistem fiind făcută de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS şi CSAT. Senatul este Cameră decizională, după ce legea a trecut tacit de Camera Deputaţilor, pe 17 septembrie.

    Legea stabileşte cadrul general de reglementare în domeniul securităţii cibernetice şi obligaţiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat în scopul protejării infrastructurilor cibernetice, inclusiv furnizorii de servicii de internet, şi prevede obligaţii privind asigurarea securităţii sistemelor lor şi notificarea clienţilor în situaţia unor incidente/atacuri cibernetice şi luarea de măsuri pentru a restabili condiţiile normale de funcţionare.

    Comisia de apărare a Senatului preciza atunci că proiectul de lege nr 580/2014 privind securitatea cibernetică a României nu se adresează persoanelor fizice, utilizatoare de internet, prevederile aplicându-se “persoanelor juridice de drept public sau privat, care au calitatea de proprietari, administratori, operatori sau utilizatori de infrastructuri cibernetice»”.